Uzucapiune. Hotărâre din 30-06-2015, Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 30-06-2015 în dosarul nr. 7499/2015
Dosar civil nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTOR 2 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
ȘENTINȚA CIVILĂ NR. 7499
ȘEDINȚA PULICĂ DIN DATA DE 30.06.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: A.-M. P.
GREFIER:C. I. C.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect uzucapiune formulată de reclamanta M. M. în contradictoriu cu pârâta P. M. BUCUREȘTI prin PRIMAR GENERAL.
Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință publică din data de 22.06.2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea în cauză pentru data de astăzi, 30.06.2015.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 2 București la data de 10.10.2014 sub nr._, reclamanta M. M. a chemat în judecată pe pârâta P. M. BUCUREȘTI prin PRIMAR GENERAL solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să se constate dobândirea dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii de 30 de ani asupra imobilului teren în suprafață de 160 mp, situat în București, ., sector 2.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a învederat că, atât ea cât și soțul, care a decedat la data de 23.05.2012, au deținut imobilul teren în suprafață de 160 mp situat în București, ., sector 2, din anul 1969 când l-au îngrădit, terenul fiind în prelungirea imobilului unde locuiește și în prezent, folosindu-l ca grădină de zarzavat și, din anul 1969 și până în prezent stăpânește terenul în cauză, existând o posesie neîntreruptă de peste 40 de ani, netulburată și sub nume de proprietar, terenul fiind delimitat cu un gard de restul proprietăților, neexistând litigii cu privire la hotare sau posesia exercitată de-a lungul timpului.
Reclamanta a mai învederat că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile vechiului Cod civil, art.1846 – 1847, posesia fiind publică și sub nume de proprietar, vecinii cunoscându-o ca adevărat proprietar al imobilului teren în cauză.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1846-1847 Cod civil, art. 6 alin. 4 din Noul Cod Civil, art. 1049-1051 Cod proc. civ.
În dovedire, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri a probei testimoniale cu 2 martori indicați și expertiză în specialitatea topografie și a depus la dosarul cauzei copii certificate pentru conformitate cu originalul de pe următoarele înscrisuri: certificat de moștenitor nr. 42/19.07.2012 – defunct M. M. - eliberat în dosar nr. 42/2012 de BNP Totis A. M. și Totis E. A., din București; certificat de căsătorie . nr._, eliberat de Consilul Popular al Sectorului 3 București la data de 11.05.1981; certificat de deces . nr._ – defunct M. M. - eliberat Consiliul Local al Sectorului 2 la data de 25.05.2012; adresa nr. 8028/05.03.2014 a Primăriei Sector 2–Direcția de Urbanism cadastru și Gestionare Teritoriu – Serviciu Fond Funciar, Cadastru; plan de amplasare a imobilului; certificat de atestare fiscală nr._/12.06.2014 (fl. 6-13 dosar).
Obiectul cererii a fost evaluat de către reclamantă la suma de 25.000 lei pentru care a depus taxă judiciară de timbru în cuantum de 1.355 lei, conform chitanței nr._ din data de 10.12.2014 (fl. 18-20 dosar).
La data de 02.02.2015, în termen legal, pârâta a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei M. București și pe cale de consecință a solicitat respingerea cererii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate de folosință, excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei M. București sau a M. București și pe cale de consecință a solicitat respingerea cererii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii formulate ca neîntemeiată.
Referitor la excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei M. București, pârâta a învederat că, potrivit art. 20 și art. 21 din Legea nr. 215/2001, comunele, orașele și județele sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și un patrimoniu propriu.
În acest sens, s-a arătat că primăria nu are personalitate juridică, nici patrimoniu, ci constituie, potrivit art. 77 din același act normativ, o structură funcțională cu activitate permanentă, care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului local și dispozițiile primarului.
S-a mai precizat că, în temeiul art. 62 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale „Primarul reprezintă . în relațiile cu persoane fizice sau juridice din țară sau străinătate, precum și în justiție”, iar din aceste dispoziții legale se desprinde clar concluzia că P. M. București nu are personalitate juridică și nu poate avea capacitate de folosință în cauzele deduse judecății, P. M. București fiind o simplă structură funcțională.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei M. București sau a M. București, pârâta a învederat că la dosarul cauzei nu există dovada că P. M. București sau Municipiul București ar fi proprietarul terenului în cauză, iar pe de altă parte, în speță nu există identitate între persoana chemată în judecată în calitate de pârât și persoana obligată prin raportul juridic născut între părți, fondat pe un act sau fapt juridic, Statul nefiind parte în niciun act translativ de proprietate. Chiar dacă ar fi vorba despre un bun fără stăpân, potrivit art. 646 cod civil „Bunurile fără stăpân sunt ale Statului”, iar Statul participă în astfel de raporturi prin Ministerul Finanțelor Pubilce și nicidecum prin P. M. București sau prin Municipiul București.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea cererii formulate ca neîntemeiată, învederând faptul că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1890 Cod civil, respectiv acelea ale unei posesii utile, publice, neîntrerupte, continue și sub nume de proprietar asupra imobilului în litigiu, reclamanta fiind doar un detentor precar.
În acest sens, pârâta a învederat că, întrucât anterior anului 1989 proprietatea statului era inalienabilă, imprescriptibilă și insesizabilă, iar bunurile aparținând acestuia nu puteau fi dobândite prin prescripție achizitivă, nu este împlinit termenul de 30 ani socotit de la data trecerii terenurilor în domeniul privat al comunelor, orașelor sau municipiilor.
În temeiul art. 411 Cod proc. civ., în cauză s-a solicitat judecarea în lipsă.
La data de 14.04.2015, reclamanta a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepțiilor invocate de către pârâtă, ca neîntemeiate și a învederat că din cuprinsul certificatului nr._/96 emis de Direcția de Urbanism și Amenajarea Teritoriului nu rezultă că terenul în litigiu să fi fost preluat de stat, iar uzucapiunea ca mod de dobândire a proprietății este o sancțiune îndreptată împotriva proprietarului neglijent al bunului, acesta fiind cel ce are calitatea procesuală pasivă în cererile având ca obiect constatarea dreptului de proprietate prin intervenția uzucapiunii.
Analizând cauza civilă de față cu precădere din perspectiva excepției lipsei capacității de folosință a pârâtei P. M. București prin Primar General, invocată prin întâmpinare, instanța reține următoarele:
Rationae temporis, din interpretarea sistematică și teleologică a reglementării în materie, în ceea ce privește normele procesuale aplicabile, instanța reține faptul că, prin raportare la data invocată ca fiind de început al curgerii termenului de prescripție achizitivă, respectiv anul 1969, în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 1049-1052 Cod proc. civ. din 2010. Acestea instituie o procedură specială al cărei domeniu de aplicare este limitat la uzucapiunea extratabulară reglementată de art. 930 Cod Civil, cu efect constitutiv, textele pe care se întemeiază acțiunea reclamantei, din punct de vedere procedural, fiind aplicabile exclusiv uzucapiunilor începute după data de 1 octombrie 2011.
În acest sens, se rețin și dispozițiile art. 82 alin. 1 din legea nr. 71/2011 care stabilesc că, pentru cazurile în care posesia a început înainte de . Codului civil din 2009, sunt aplicabile dispozițiile referitoare la uzucapiune în vigoare la data începerii posesiei, rămânând deci aplicabile dispozițiile în materie de uzucapiune din Codul Civil de la 1864.
În ceea ce privește normele generale ce guvernează procesul civil, în conformitate cu dispozițiile art. 56 alin. 1 Cod proc. civ., orice persoană care are folosința drepturilor civile poate fi parte în judecată, putând sta în judecată și asociațiile, societățile sau alte entități fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.
Lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului, actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință fiind lovite de nulitate absolută.
Potrivit art. 20 și art. 21 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, unitățile administrativ teritoriale, respectiv: comunele, orașele și județele sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și un patrimoniu propriu.
P. nu deține personalitate juridică ori patrimoniu, ci constituie, potrivit art. 77 din același act normativ, o structură funcțională cu activitate permanentă, care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local și dispozițiile Primarului.
În acest sens, potrivit art. 62 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 „Primarul reprezintă . în relațiile cu persoane fizice sau juridice din țară sau străinătate, precum și în justiție”.
Față de conținutul dispozițiilor legale menționate, P. M. București nu are personalitate juridică și nu poate avea capacitate de folosință în cauzele deduse judecății, P. M. București constituind o simplă structură funcțională.
Față de considerentele anterior expuse, instanța va admite excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei P. M. București prin Primar General, invocată prin întâmpinare și va respinge cererea ca fiind formulată față de o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei P. M. București prin Primar General.
Respinge prezenta cerere de chemare în judecată formulată de reclamanta M. M., cu domiciliul în sector 2, București, . și cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat C. N. din București, ., ., . în contradictoriu cu pârâta P. M. BUCUREȘTI prin PRIMAR GENERAL, cu sediul în sector 6, București, Splaiul Independenței, nr. 291-293, ca fiind formulată față de o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosință.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare ce se va înregistra la Judecătoria Sectorului 2 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
pentru judecător aflat în C.O. C. I. C.
semnează Președintele instanței,
Red./Tehn.: A.M.P.
Data: 27.08.2015/Ex. 4
Operator de date cu caracter personal 2891
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 22.06.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: A.–M. P.
GREFIER: C. I. C.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată, având ca obiect uzucapiune formulată de reclamanta I. M. în contradictoriu cu pârâta P. M. BUCUREȘTI PRIN PRIMAR GENERAL.
La primul și al doilea apel nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamanta, prin avocat, lipsă fiind pârâta..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul dosarului, stadiul procesual și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
La interpelarea instanței față de existența de cereri prealabile, apărătorul reclamantei arată că nu are de formulat cereri prealabile.
Instanța pune în discuția părții excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei P. M. București.
Apărătorul reclamantei solicită respingerea excepției lipsei capacității de folosință a pârâtei P. M. București.
Instanța reține cauza în pronunțare pe excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei P. M. București.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispozițiilor art. 260 alin. 1 din Codul de procedură civilă, va amâna pronunțarea până la data de 30.06.2015, motiv pentru care,
DISPUNE:
Amână pronunțarea în prezenta cauză la data de 30.06.2015.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22.06.2015.
Președinte, Grefier,
A.–M. P. C. I. C.
| ← Obligaţie de a face. Încheierea nr. 23/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Încheierea nr. 19/2015. Judecătoria SECTORUL 2... → |
|---|
