Uzucapiune. Sentința nr. 6332/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6332/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 04-06-2015 în dosarul nr. 6332/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 6332
Ședința publică din data de 04.06.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. – M. P.
GREFIER: L. C.
Pe rol se află judecarea cererii de chemare în judecată formulate de reclamanții P. C. M. și F. A. G. în contradictoriu cu pârâții M. BUCUREȘTI, PRIN PRIMAR GENERAL, și P. SECTORULUI 2 BUCUREȘTI, PRIN PRIMAR, având ca obiect „uzucapiune”.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 11.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, și instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 25.05.2015 și, ulterior, la data de 02.06.2015 și la data de 04.06.2015.
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cauze, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București sub nr._, reclamanții Pețanca C. M. și F. A. G., în contradictoriu cu pârâții M. BUCUREȘTI, prin Primar general, și Primăria Sectorului 2 București, a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să constate dobândirea de către reclamanți a dreptului de proprietate asupra imobilului teren în suprafață de 45,07 mp situat în București, ..23, sector 2, ca efect al uzucapiunii de lungă durată, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, în motivarea acțiunii, în esență, reclamanții au arătat că autoarea lor, Ghehann A., a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în București, ..23, sector 2, compus din teren în suprafață de 190 mp și construcție, în baza actului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.3547/350/13.10.1958 de notariatul de Stat Principal București, Raionul 2 August, transcris sub nr.832/1958 de Tribunalul Popular al Raionului București, de la numita Altdorf D.. Aceasta din urmă dobândise dreptul de proprietate asupra imobilului prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr._/1935 de către Tribunalul Ilfov și transcris sub nr._/1935 de același Tribunal. Deși în actul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.3547/350/13.10.1958 de Notariatul de Stat Principal București, Raionul 2 August, a fost menționată suprafața de 190 mp, în fapt toți proprietarii au stăpânit suprafața de 235,07 mp. În cauză sunt îndeplinite condițiile dobândirii dreptului de proprietate asupra diferenței de 45,07 mp ca efect al uzucapiunii de lungă durată și al joncțiunii posesiilor.
În drept, reclamanții au invocat art.930-934, art.1846 și urm., art.1980 și urm. din C.civ., art.1049 -1052 din C.proc.civ.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a propus probele cu înscrisuri, cu interogatoriul pârâților și testimonială cu doi martori.
Pârâtul M. BUCUREȘTI a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive și prin care a solicitat, în subsidiar, respingerea ca neîntemeiată a acțiunii, fără cheltuieli de judecată.
În fapt, în motivarea întâmpinării, referitor la excepția lipsei capacității sale procesuale de folosință, pârâtul a învederat că nu are calitatea de proprietar al terenului identificat prin cererea de chemare în judecată, nefiind parte la nici un act translativ de proprietate; proprietatea bunurilor provenind din succesiuni vacante revine Statului Român, nu unității administrativ teritoriale în care se află bunul. Pe fondul cauzei, pârâtul a susținut că bunurile proprietate publică sunt inalienabile, neputând fi uzucapate, că reclamanții sunt doar detentori precari.
În drept, pârâtul a invocat art.205 din C.proc.civ., art.25 din Decretul nr.31/1954, Legea nr.36/1995, art.4 și art.11 din Legea nr.213/1998, art.1890 din C.civ.
Reclamanții au depus răspuns la întâmpinare, prin care au solicitat respingerea ca neîntemeiate a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. București și a excepției lipsei capacității procesuale de folosință și a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Primăria Sectorului 2 București, și admiterea acțiunii.
În fapt, în motivarea răspunsului la întâmpinare, reclamanții au susținut că, în cazul în care nu există moștenitori ai proprietarilor inițiali ai bunului, procedura uzucapiunii se desfășoară în contradictoriu cu Statul sau cu unitățile administrativ – teritoriale. În cauză nu a operat întreruperea prescripției achizitive în condițiile art.1864 pct.2 in C.civ. Pârâta Primăria Sectorului 2 București a fost chemată în judecată deoarece, ulterior pronunțării hotărârii judecătorești, terenul trebuie înscris la Direcția de Taxe și Impozite Locale.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin actul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.3547/350/13.10.1958 și transcris sub nr.835/15.10.1958 de Notariatul de Stat Principal București (f.39-41), Gehann (fostă F.) Anicuța a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în București, ..23B, raionul 23 August, compus din teren în suprafață de 190 mp și construcție.
Potrivit susținerilor din cererea de chemare în judecată, reclamanții sunt moștenitorii numitei Gehann Anicuța.
Din memoriul tehnic întocmit la cererea reclamanților (f.44-45) rezultă că suprafața măsurată a terenului este de 235,07 mp, cu 45,07 mp mai mare decât suprafața de 190 mp menționată în acte.
În privința diferenței de teren de 45,07 mp, reclamanții au solicitat constatarea dobândirii dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii de 30 de ani.
Referitor la excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei Primăria Sectorului 2 București, prin Primar, analizată cu prioritate potrivit art.248 din C.proc.civ.:
Potrivit art.56 alin.(1) C.proc.civ., poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile, iar potrivit art.56 alin.(3) ultima teză din C.proc.civ., actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință sunt lovite de nulitate absolută. Capacitatea procesuală de folosință constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații pe plan procesual.
Excepția lipsei capacității de folosință este una de fond (se referă la lipsuri ale exercițiului dreptului la acțiune), peremptorie (tinde la stingerea procesului) și absolută (poate fi invocată și de instanță, din oficiu).
Potrivit art.21 alin.(1) și alin.(2) din Legea nr.215/2001 a administrației publice locale, unitățile administrativ – teritoriale (respectiv comunele, orașele, municipiile și județele) sunt persoane juridice de drept public cu capacitate juridică deplină (inclusiv capacitate de folosință și de exercițiu), titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg […] din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, care pot sta în justiție prin reprezentanții săi legali, respectiv primarii sau președinții consiliilor județene. În schimb, primăriile sunt doar structuri funcționale cu activitate permanentă, care aduc la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale, astfel cum art.77 din aceeași lege dispune.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.248 alin.(1) din C.proc.civ., instanța va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei Primăria Sectorului 2 București, prin Primar, și va respinge în consecință acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu această pârâtă.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. București Sectorului 2 București, prin Primar General, analizată cu prioritate potrivit art.248 din C.proc.civ.:
Calitatea procesuala pasiva presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată și cel care poate opune un drept reclamanților cu privire la obiectul dedus judecații.
Uzucapiunea de lungă durată reprezintă un mod de dobândire a dreptului de proprietate sau a altui drept real, prin posedarea neîntreruptă a unui bun în termenul de 30 de ani stabilit de lege. Uzucapiunea reprezintă o sancțiune împotriva proprietarului nediligent al bunului, acesta având calitate procesuală pasivă în acțiunile privind constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin efectul prescripției achizitive.
Potrivit art.249 din C.proc.civ., reclamanților le revine obligația de a face atât dovada calității procesuale active, cât și proba calității procesuale pasive a pârâtului.
Astfel, reclamanții, invocând efectul achizitiv al posesiei, trebuie să facă dovada calității de proprietar al imobilului a persoanei chemate în judecată. O soluție contrară ar lipsi de eficiență juridică acțiunea privind uzucapiunea, întrucât o persoană care nu ar putea pretinde un drept de proprietate asupra terenului nu ar putea nici să opună reclamanților care invocă efectul uzucapiunii apărări pertinente cu privire la caracterul util al posesiei de 30 de ani.
Din înscrisurile depuse la dosar de reclamanți în susținerea cererii de chemare în judecată nu reiese calitatea procesuală pasivă a pârâtului M. București, prin Primar General, respectiv existența vreunor raporturi juridice privitoare la imobil între reclamanți sau autoarea acestora și această unitate – administrativ teritorial, împrejurarea că acest bun face parte din domeniul public sau privat al statului sau calitatea Municipiului București de succesor în drepturile proprietarilor diferenței de teren în suprafață de 45,07 mp.
Reclamanții nu au făcut nici dovada faptului că titularul dreptului de proprietate asupra diferenței de teren în suprafață de 45,07 mp a decedat fără moștenitori, că notarul public ar fi emis certificat de vacanță succesorală de pe urma acestuia și că imobilul teren care constituie obiectul cauzei ar fi devenit fără stăpân și ar fi trecut în proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale. Titularii dreptului de proprietate nu pot fi prezumați, ci trebuie dovediți.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, în temeiul art.248 din C.proc.civ., apreciind că reclamanții nu au făcut dovada calității pârâtului M. București, prin Primar General, de proprietar al imobilului, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. București, prin Primar General, invocată de această parte, și va respinge în consecință acțiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei Primăria Sectorului 2 București, prin Primar.
Respinge acțiunea formulată de reclamanții PEȚANCA C. M., CNP_, cu domiciliul în București, .. 23, sector 2, și F. A. G., CNP_, cu domiciliul în București, ., nr. 3, ., ., sector 6, în contradictoriu cu pârâta PRIMĂRIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI, PRIN PRIMAR, cu sediul în București, .-13, sector 2, pentru lipsa capacității procesuale de folosință a pârâtei.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. București Sectorului 2 București, prin Primar General.
Respinge acțiunea formulată de reclamanții PEȚANCA C. M. și F. A. G. în contradictoriu cu pârâtul M. BUCUREȘTI SECTORULUI 2 BUCUREȘTI, PRIN PRIMAR GENERAL, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 199-193, sector 6, pentru lipsa capacității procesuale pasive a pârâtului.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea pentru exercitarea căii de atac se depune la Judecătoria Sectorului 2 București.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 04.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
judecător M. – M. P. L. C.
Pentru judecător promovat la Tribunal,
semnează Președintele delegat al Judecătoriei Sectorului 2 București,
judecător C. A. O.
Red. M.M.P. / tehnored. M.M.P. și L.C. – 6 ex/23.06.2015.
| ← Declararea judecătorească a morţii. Hotărâre din... | Pretenţii. Încheierea nr. 28/2015. Judecătoria SECTORUL 2... → |
|---|
