Anulare act. Sentința nr. 3000/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3000/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 04-03-2015 în dosarul nr. 3000/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILA NR. 3000
Ședința publică din data de 04.03.2015.
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. C. I.
GREFIER: S. M. F.
Pe rol se află judecarea cauzei civile avand ca obiect ,, actiune in constatare”, formulata de reclamanta L. A. L. (F. B.), in contradictoriu cu B. C. R. SA.
La apelul nominal făcut în ședința publică au raspuns reclamanta reprezentata de avocat, cu imputernicire la dosarul cauzei si parata reprezentata de avocat, cu imputernicire la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reclamanta prin avocat, avand cuvantul invedereaza ca nu i-a fost comunicat un exemplar de pe intampinare.
Parata prin avocat, avand cuvantul, solicita instantei ca in temeiul art. 158 NCPC, comunicarea tuturor actelor de procedura sa se faca la sediul ales, respectiv la SCA N. N. D. Kingston Petersen, cu sediul profesional in Bucuresti, Bucharest Business Park, .. 1A, ., Sector 1
Instanta dispune modificarea in aplicatia ECRIS a adresei paratei si procedeaza la comunicarea in sedinta publica catre reclamanta a unui exemplar de pe intampinare.
Instanta pune in discutie partilor reprezentate de avocat exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Sector 3 Bucuresti, invocata de parata.
Parata prin avocat, avand cuvantul solicita instantei admiterea exceptiei necompetentei materiale a Judecatoriei Sector 3 Bucuresti, aratand ca obiectul prezentei cauze este format din petite evaluabile si neevaluabile in bani si ca in raport de petitele evaluabile, competenta de solutionare a cauzei revine Tribunalului fata de depasirea pragului legal de 200.000 lei, prev. de art. 94 pct. 1 lit. j) NCPC, iar fata de petitele referitoare la constatarea caracterului abuziv a clauzelor nepatrimoniale prev. de art. 2.10 a si 2.22 a din conditiile generale de creditoare, competenta materiala revine de asemenea Tribunalului.
Reclamanta prin avocat, avand cuvantul solicita instantei respingerea exceptiei necompetentei materiale a Judecatoriei Sector 3 Bucuresti, invocata de parata, aratand ca s-au raportat la suma de 30.000 Euro, in raport de care ar fi de competenta Judecatoriei Sector 3.
In replica, parata prin avocat arata ca a depus la dosarul cauzei graficul de rambursare a creditului de unde reiese depasirea pragului legal de 200.000 lei.
Instanța râmâne în pronunțare asupra exceptiei necompetentei materiale a Judecatoriei Sector 3 Bucuresti, invocata de parata.
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta L. A. L. (F. B.), în contradictoriu cu pârâta, B. C. R. SA, s-a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va fi pronunțată să se dispună următoarele:
I. să constate caracterul abuziv al clauzelor inserate la pct. 5 din Contractul de Credit Bancar nr. 500PF/04.10.2007, coroborat cu art. 2.10.a si 2.11.a din Conditiile Generale si respectiv pct. 8 din Contract, coroborat cu prevederile 3.3, 3.4 si 3.9 din Conditiile Generale.
II. ca o consecință a constatării caracterului abuziv al clauzelor arătate la punctul I, să se constate nulitatea absolută a acestora;
III. in subsidiar, ca urmare a constatarii nulitatii absolute a clauzelor mentionate, interpretand vointa reala a partilor in principal, sa constate ca dobanda aplicabila contractului incepand cu al doilea an este formata din marja fixa contractuala de 1,2 p.p raporata la indicele de referinta EURIBOR;
IV. să fie obligată pârâta la rambursarea catre reclamanta a sumelor platite nedatorat in temeiul clauzelor abuzive, evaluate provizoriu la suma de 30.000 euro, echivalentul a 132.636 lei la momentul introducerii actiunii;
V. sa fie obligata parata la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.
In fapt, in motivarea cererii, reclamana a aratat că au calitatea de consumatori, iar pârâta are calitatea de comerciant, incubându-i obligația de informare, precum și obligația de a nu insera clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, astfel cum sunt acestea definite de prevederile legale.
Contractul încheiat de părți și anexat la dosar este contract de adeziune, ce nu a fost negociat direct, cuprinzând clauze stipulate de pârâtă, de natură să rupă echilibrul contractual, în defavoarea consumatorului.
Reclamanta apreciază că modalitatea în care pârâta si-a rezervat dreptul de a modifica rata dobânzii este abuziva si din perspectiva crearii unui dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor contractante, cu incalcarea bunei – credinte. Caracterul abuziv al caluzelor referitoare la modificarea unilaterala a dobanzii variabile a fost constata in mod irevocabil prin sentinta civila nr._/12.07.2012, pronuntata de Judecatoria Sector 3 in dosar nr._/301/2011.
In ceea ce priveste comisioanele inserate la pct. 8 din Contract, se arata ca acestea au un caracter vadit abuziv, pe de o parte neindeplinind conditiile impuse de dispozitiile art. 1 din Legea nr. 193/2000 privind caracterul clar si explicit al clauzelor contractuale, pe de alta parte manifestand un puternic dezechilibru intre prestatiile partilor. Pe cale de consecinta, se solicita sa se constate ca prin inserarea comisioanelor contestate, banca a majorat nepermis costul contractului, creand astfel un dezechilibru intre drepturile si obligatiile partilor, impunandu-se constatarea caracterului abuziv a acestora.
Nulitatea absolută este sancțiunea ce se impune ca urmare a constatării caracterului abuziv al clauzelor indicate, sancțiune ce are o funcție preventivă, o funcție represivă și o funcție reparatorie.
In ceeea ce priveste cererea de rambursare, reclamanta arata ca este indreptatita in principal la restituirea dobanzii efectiv achitate incepand cu cel de-al doilea an contractual, iar in subsidiar, la diferenta dintre dobanda efectiv achitata si suma pe care o datoreaza cu titlu de dobanda, formata din marja fixa contractuala de 1,2 p.p raportata la indicele de referinta EURIBOR. De asemenea se solicita si restituirea contravalorii comisioanelor achitate in temeiul caluzelor a caror nulitate absoluta solicita a fi constatata.
În drept, au fost invocate Legea nr. 193/2000, art. 194 din Codul de procedură civilă.
În probațiune, solicita încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul paratei, expertiza contabila.
La data de 22.10.2014, pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecata, iar in subsidiar au formulat cerere reconventionala prin care au solicitat continuarea derularii contractului de credit la nivelul dobanzii variabile pe care il propune, insotita de un comision de administrare de 0,05 %. Pe cale de excepție s-au invocat următoarele: excepția netimbrarii cererii, exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, excepția lipsei de interes a solicitarii de anulare a clauzelor art. 8 alin.1 si art. 8 lit. c si d, exceptia inadmisibilitatii.
Pe fondul cauzei, parata a arata ca cererea de chemare in judecata este neintemeiata prin raportare la prevederile Legii 193/2000, in conditiile in care clauzele contractuale ce fac obiectul prezentului dosar privind dobanda si comisioanele nu pot face obiectul controlului caracterului abuziv din perspectiva Legii 193/2000.
Astfel, analiza caracterului abuziv al unei clauze contractuale care vizează componente de preț nu este permisă de legislația specială incidență în materia protecției consumatorilor.
Aflându-ne în prezența unui contract de credit, se arata ca se va reține că, potrivit dispozițiilor art. 3 litera g) și i) din Directiva 2008/48, prețul în cazul acestuia (costul total al creditului) este reprezentat de Dobânda anuală efectivă („D.") formată din „toate costurile, inclusiv dobânda, comisioanele, taxele și orice alt tip de costuri pe care trebuie să le suporte consumatorul în legătură cu contractul de credit și care sunt cunoscute de creditor...", Legea 193/2000 interzice aprecierea caracterului abuziv al cuantumului prețului, dar și al clauzelor legate de modalitatea de plată sau de determinare a acestuia, art. 4.6 din Legea 193/2000 oprind aprecierea caracterului abuziv a tuturor clauzelor legate de definirea obiectului principal.
Totodată, art. 4 al Directivei nr. 93/13 exclude prețul contractului de la controlul
caracterului abuziv prin alineatul al doilea, după cum urmează: „(2) Aprecierea caracterului abuziv al clauzelor nu privește nici definirea obiectului contractului, nici caracterul adecvat al prețului sau remunerației, pe de o parte, față de serviciile sau de bunurile furnizate în schimbul acestora, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate în mod clar și inteligibil". Prin această dispoziție se urmărește evitarea ca un consumator să utilizeze legislația clauzelor abuzive pentru a contesta prețul convenit cu un profesionist pentru un bun sau serviciu determinat.
În măsura în care se va trece la analiza pretinsului caracter abuziv al clauzelor defăimate, considera că respingerea acțiunii se impune și ca urmare a faptului că în speță nu sunt îndeplinite condițiile cumulative pentru ca o clauză să fie considerată abuzivă în sensul dispozițiilor art. 4 din Legea 193/2000.
Clauzele contestate au fost negociate sau ar fi putut fi negociate de către un consumator diligent. Totodată B. a asigurat premisele respectării dreptului reclamanților la o corectă și completă informare a acestuia cu privire la conținutul contractului.
Clauzele contestate nu creează un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, în detrimentul consumatorilor. Dimpotrivă, o decizie de eliminare a acestor clauze ar determina un dezechilibru semnificativ în defavoarea băncii din moment ce duce practic la acordarea unui credit și prestarea unor servicii conexe creditării cu titlu gratuit de către o societate bancară obligată să funcționeze pe principiile obținerii de profit.
Fiind accesorie capetelor de cerere privind anularea clauzelor in mod gresit considerate abuzive, arata ca se impune respingerea cererii de restituire a sumelor platite in plus, ca neintemeiata.
In sustinerea cererii reconventionale, formulata in subsidiar, parata a dezvoltat solicitarea continuarii derularii contractului de credit la nivelul dobanzii variabile propus, insotita de un comision de administrare de 0,05 %.
În drept, pârâta a invocat dispozițiile art. 1 din Legea nr. 193/2000 coroborat cu prevederile art. 4 din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, ale Legii nr. 296/2004 din_ privind Codul consumului, cu dispozițiile Legii nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice în vigoare la momentul încheierii contractului ,art. 969 și urm C.civ.
In probațiune: înscrisuri, interogatoriul reclamantei.
La primul termen de judecata, din data de 04.03.2015, parata a depus la dosar note scrise prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Judecatoriei Sector 3 Bucuresti.
Analizând dosarul cauzei, cu prioritate, potrivit articolului 248 alineatul (1) din Codul de procedură civilă, asupra excepției necompetenței materiale invocate de parata, instanța reține următoarele:
Conform dispozițiilor art. 94 alin. 1 lit. h) și j) NCPC, competența în materie civilă revine Judecătoriei, numai cu privire la judecarea în primă instanță a cererilor evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei, precum și cererilor privind obligațiile de a face sau de a nu face neevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual.
Potrivit dispozițiilor art. 101 NCPC, în cererile privind constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea actului juridic, chiar dacă nu se solicită și repunerea părților în situația anterioară, pentru stabilirea competenței instanței se va ține seama de valoarea obiectului actului juridic sau, după caz, de aceea a părții din obiectul dedus judecății.
Prin decizia civilă 3175/18.11.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a reținut că ”Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Comercial M. la 20 iulie 2009 reclamantul S.D.S. a solicitat, în contradictoriu cu B.C.R., sucursala M., să se dispună înlăturarea clauzelor abuzive determinate de poziția dominantă inserate în punctele 7 și 8 din contractul de credit nr. 735 F din 2 noiembrie 2007 precum și clauzele abuzive cuprinse la punctele 2.10.a și 2.11.a alin. (1) din anexa la contract, urmând ca acesta să se deruleze în continuare, cu dobânda inițială de 6,95% pe an conform graficului anexa la contractul semnat în data de 1 noiembrie 2007, sub sancțiunea unei amenzi civile de 100 lei/zi de întârziere, cu cheltuieli de judecată.
Prin modalitatea de formulare a petitului cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost redat mai sus, respectiv a finalității urmărite de reclamant ca urmare a anulării clauzelor abuzive pe mecanismul Legii nr. 193/2000, în sensul derulării în continuare a contractului cu un cuantum al dobânzii nemajorat se imprimă acțiunii un caracter patrimonial, calificare dată astfel acțiunii și prin prisma considerentelor reținute în Decizia nr. 32/2008 în interesul legii a Înalta Curte de Casație și Justiție, conform căreia, ”în vederea determinării competenței materiale de soluționare în primă instanță și în căile de atac, sunt evaluabile în bani litigiile civile și comerciale având ca obiect constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial, constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, indiferente dacă este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situației anterioare, precum și faptul că, pentru determinarea competenței materiale după valoare și, implicit, a căilor de atac, se va avea în vedere natura dreptului care fundamentează acțiunea, particularizând-o și transferându-i din caracterele sale.”
De asemenea, în Decizia în Interesul Legii 32/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a statuat că în temeiul dispozițiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004, republicată, și ale art. 329 alin. 2 și 3 din Codul de procedură civilă, urmează a se admite recursul în interesul legii și a se stabili că dispozițiile art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1 lit. a) și b) și art. 2821 alin. 1 din codul de procedură civilă se interpretează în sensul că, în vederea determinării competenței materiale de soluționare în primă instanță și în căile de atac, sunt evaluabile în bani litigiile civile și comerciale având ca obiect constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial, constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, indiferent dacă este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situației anterioare.
Instanța reține că în prezenta cauză reclamanta solicită invalidarea dobânzii și a unor comisioane din contractul de credit încheiat cu B., valoarea acțiunii urmând a fi determinată prin raportare la graficul de rambursare în care sunt expuse sumele concrete datorate de către reclamanta cu titlu de principal, dobândă și comisioane, fiecare element având câte o rubrică distinctă. Astfel, urmează a se da preferință acestor sume iar nu evaluărilor date de către reclamanta prin precizarea sumelor care se cer cu titlu de restituire a prestațiilor întrucât, pe de o parte, aceste din urmă valori reprezintă o expresie a principiului disponibilității, iar pe de altă parte, contractul a fost executat parțial, trecând doar aprox. 7 ani de la data încheierii contractului de credit, acesta fiind în schimb încheiat pe o perioada de 30 de ani.
Clauza principală ca încărcătură economică este determinată de cea privind modul de formare a dobânzii. Reclamanții critică natura variabilă a dobânzii creditului prin determinare potrivit unor indici stabiliți de BCR, solicitându-se invalidarea acestui algoritm și lipsirea de efecte a oricăror clauze și acte adiționale care tind să transforme dobânda din fixă în variabilă.
Din grafic de rambursare este emis la data încheierii contractului de credit (filele 25-43 volumul 1), rezulta o valoare totală a dobânzii de 66.730,06 Euro, calculată prin utilizarea ratei de dobândă fixă de 5,8% pe an.
Totalul dobânzii este cuantificat la suma de 66.730,06 Euro, moneda rezultând din antetul graficului de rambursare unde se menționează contul curent în Euro în care vor fi achitate sumele aferente actului juridic.
Prin urmare, rezultă că valoarea clauzei de dobândă variabila criticată de către reclamanți este cel putin de 66.730,06 Euro, depășind limita de 200.000 lei necesară pentru atragerea competenței Tribunalului, întreaga sumă fiind efectul total al modului de calcul al dobânzii stabilit la articolul 2.10 din condițiile generale și în același timp efectul exclusiv al acesteia de vreme ce de la 04.10.2008 dobânda variabilă este singura metodă de calcul care guvernează prețul creditului.
De asemenea, pentru celelalte capete de cerere este incident articolul 99 alineatul (2) din Codul de procedură civilă din 2010 potrivit căruia: ”În cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt.”
Prin urmare, ținând seama de considerentele anterior expuse, urmează a fi admisă excepția necompetenței materiale invocate de către pârâtă, soluționarea cauzei urmând a fi declinată către Tribunalul București.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti.
Declină competența de solutionare a cauzei, avand ca obiect ,, actiune in constatare nulitate absoluta”, formulata de reclamanta L. A. L. (F. B.), cu domiciliul ales in sector 1, București, .. 39A, in contradictoriu cu B. C. R. SA, cu sediul ales in sector 1, București, .. 1A, ., Bucharest Business Park, in favoarea Tribunalului București.
Fără cale de atac.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 04.03.2015.
Președinte, Grefier,
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2928/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3018/2015. Judecătoria... → |
|---|
