Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2181/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2181/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 19-02-2015 în dosarul nr. 2181/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTOR 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2181
Ședința din Camera de Consiliu din 19.02.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. A.
GREFIER: C. N.
Pe rol judecarea cauzei civile formulată de reclamanta V. R. SA, în contradictoriu cu pârâta D. M. C., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în Camera de Consiliu au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În condițiile art. 255 coroborat cu art. 258 Noul C.pr.civ., instanța încuviințează pentru părți proba cu înscrisuri și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrată sub numărul de mai sus, creditoarea S.C. V. ROMÂNIA S.A. a chemat in judecata pe pârâtul D. M. C., solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 817,53 de lei reprezentând debit principal, precum și a dobânzii legale de la scadența ultimei facturi până la plata debitului, cu cheltuieli de judecata.
În motivarea cererii, creditoarea a arătat că între V. R. S.A. și debitor s-a încheiat contract pentru servicii de telefonie mobila, care nu a fost respectat de aceasta, în sensul că nu a achitat facturile solicitate la plată reprezentând contravaloarea serviciilor de telefonie mobilă prestate de creditoare. Debitorul avea obligația să achite contravaloarea serviciilor prestate în baza facturilor emise de către V. R. S.A., astfel incat s-au emis facturi cu valoarea de mai sus, iar potrivit OG.13/2011 pentru sumele neplătite la termen se datorează dobândă legală.
In drept s-au invocat disp. art. 1489, OG nr. 13/2011.
Debitorul, deși legal citat, nu a formulat întâmpinare și nu a solicitat dezbateri contradictorii.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând cererea, prin prisma probelor administrate, instanța reține, în primul rand ca, potrivit art. 102 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, actul juridic este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa. Pentru aceste motive, fața de data încheierii contractului pe care reclamanta își întemeiază cererea (09.07.2012 – f. 10), instanța va analiza prezenta cerere prin prisma dispozițiilor legale ale Noului cod civil în vigoare la data încheierii contractului astfel cum urmează.
În drept, conform ar. 1270 NCC, contractul valabil încheiat are putere de lege intre părți. Conform art. 1.556, atunci când obligațiile născute dintr-un contract sinalagmatic sunt exigibile, iar una dintre părți nu execută sau nu oferă executarea obligației, cealaltă parte poate, într-o măsură corespunzătoare, să refuze executarea propriei obligații, afară de cazul în care din lege, din voința părților sau din uzanțe rezultă că cealaltă parte este obligată să execute mai întâi.
În cauză, sunt pe deplin îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale, respectiv:
- existența unei fapte ilicite a pârâtei, care constă în nerespectarea unei obligații contractuale și anume aceea de a achita integral și la scadență facturile emise pentru serviciile prestate, în condițiile în care, pe de o parte, reclamanta S.C. V. R. S.A. a făcut dovada că a încheiat cu pârâtul contractul POS_/09.07.2012, având ca obiect furnizarea de către creditoare a serviciilor de telefonie mobilă, cu obligația corelativă a debitorului de a plăti contravaloarea acestora în termen de 14 zile de la emiterea facturilor; a făcut dovada că a emis facturi în valoare de 817,53 de lei (f. 7-8), iar, pe de altă parte, pârâtul nu a făcut dovada achitării acestora în termenul contractual;
- existența unui prejudiciu patrimonial constând în suma de 817,53 de lei reprezentând contravaloarea serviciilor de telefonie mobilă prestate, conform facturilor emise de reclamantă în temeiul contractului de furnizare de servicii și neachitate de pârât;
- raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu care rezultă din însăși fapta săvârșită;
- vinovăția celui ce săvârșește fapta ilicită, prin raportare și la prevederile art. 1357 NCC potrivit cu care autorul prejudiciului răspunde și pentru cea mai ușoară culpă, dispozițiile NCPC conform cărora debitorul va fi obligat la plata despăgubirilor nu numai atunci când acționează cu intenția de a-l păgubi pe creditor, ci ori de câte ori nu va dovedi existența unei cauze străine, neimputabile. În același timp, legea instituie și o prezumție de vină în sarcina pârâtului unei obligații de a da, prezumție relativă, care în cauză nu a fost răsturnată de pârât care, cu toate că a avut posibilitatea de a depune la dosar înscrisuri din care să rezulte că a achitat în termen aceste obligații, nu a administrat nicio probă care să justifice stingerea obligațiilor între cele două părți, nici nu a formulat întâmpinare.
Față de cele de mai sus, instanța urmează a admite cererea astfel cum a fost formulată și o va obliga pe pârâtă la plata debitului principal către reclamantă.
Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere având ca obiect obligarea la plata dobânzii legale, instanța reține că, potrivit principiului reparării integrale a prejudiciului cauzat de fapta ilicită, autorul pagubei este obligat să acopere nu numai prejudiciul efectiv (damnum emergens), dar și beneficiul nerealizat (lucrum cessans) ca urmare a faptei ilicite cauzatoare de prejudicii. În conformitate cu art. 1535 NCC, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până la momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.
În cauză, prin contractul încheiat cu pârâta s-a stabilit plata de penalități pentru neachitarea la termen a facturilor (f., 12). Dar, atâta timp cât art. 1350 alin. 2 NCC interzice părții înlăturarea regulilor răspunderii contractuale numai în măsura în care ar opta în favoarea unor reguli care i-ar fi mai favorabile și cât, dimpotrivă, cuantumul penalităților ar fi mai mari decât cuantumul dobânzii legale și, implicit, înlăturarea dispozițiilor contractuale privind penalitățile nu ar fi mai favorabile creditorului, ci doar debitorului, față de situația de fapt și de drept analizată mai sus, instanța va obliga pârâta și la plata dobânzii legale de 60,74 de lei până la data de 16.07.2014 precum și dobânda legală aferentă debitului de 817,53 de lei de la data de 17.07.2014 până la achitarea integrală a debitului.
Fiind în culpă procesuală, în conformitate cu dispozițiile art. 1.031 alin. 1 C.pr.civ., instanța va obliga pârâta și la plata sumei de 53 de lei reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea precizată formulată de reclamanta V. R. SA (CUI_, J_ ) cu sediul social în București, . Gaulle nr. 15, sector 1 și sediul ales în C., .-84, județul C., în contradictoriu cu pârâta D. M. C. (CNP_) cu domiciliul în București, ., ., sector 3.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumelor de 817,53 de lei debit; 60,74 de lei dobândă până la data de 16.07.2014, dobânda legală aferentă debitului de 817,53 de lei de la data de 17.07.2014 până la achitarea integrală a debitului.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 53 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie de drept.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria sector 3 București.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
D. A. C. N.
DA/DA/4ex/07.05.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 946/2015.... | Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 2232/2015.... → |
|---|
