Contestaţie la executare. Sentința nr. 1138/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1138/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 02-02-2015 în dosarul nr. 1138/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ Sentința civilă nr. 1138
Ședința publică din data de 02 februarie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: V. I. F.
Grefier: C. D. G.
Pe rol s-a aflat pronunțarea în cauza civilă privind pe contestatorul I. de P. Județean Dâmbovița în contradictoriu cu intimata Direcția Impozite și Taxe Locale Sector 3 București, având ca obiect „contestație la executare”.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 26.01.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință care face parte integrantă din prezenta, când instanța pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 02.02.2015, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București la data de 22.08.2014, sub nr._, contestatorul I. de P. Județean Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata Direcția Impozite și Taxe Locale Sector 3 București, a formulat contestație la executare prin care a solicitat obligarea intimatei să pună în executare titlul executoriu reprezentat de procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/26.02.2014, contravenient fiind M. L. A..
În motivare, contestatorul a susținut că, în conformitate cu dispozițiile art. 39 alin. 1 lit. a și art. 39 alin. 2 din OG nr. 2/2001 și ale art. 141 din OG nr. 92/2003, a înaintat în vederea executării silite, intimatei, procesul-verbal de contravenție menționat. Procesul-verbal de contravenție i-a fost restituit la data de 11.08.2014 motivat de faptul că procesul-verbal nu a fost comunicat în termenul de o lună.
În opinia sa, intimata refuză în mod nejustificat efectuarea actelor de executare silită având în vedere că s-a procedat din partea contestatorului la comunicarea procesului-verbal, cum rezultă din confirmarea de primire pe care este aplicată ștampila Oficiului Poștal București, la data de 27.02.2014, fiind returnată cu mențiunea „destinatar lipsă de la domiciliu. Avizat. Expirat termen de păstrare. Se aprobă înapoierea”, la data de 12.03.2014. Ulterior contestatorul, în conformitate cu art. 27 din OG nr. 2/2001a procedat la transmiterea procesului-verbal către Poliția Sector 3 București, cu adresa nr._/12.03.2014, care a procedat la afișarea acestuia la 13.05.2014, în prezența unui martor asistent.
A mai arătat că, potrivit Deciziei nr. 10/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a statuat modalitatea comunicării procesului-verbal de contravenție în conformitate cu dispozițiile art. 27 din OG nr. 2/2001, ori în pronunțarea acestei decizii, procurorul general a opinat că la data depunerii procesului-verbal la oficiul poștal, termenul de prescripție pentru executarea sancțiunii contravenționale este întrerupt, aceeași fiind interpretarea dată și potrivit art. 103 din Codul de procedură civilă.
Astfel, în opinia sa, comunicarea procesului-verbal prin afișare a fost făcută în termen și cu respectarea dispozițiilor Deciziei nr. 10/2013.
Cererea nu a fost motivată în drept; contestatorul a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art. 223 din Codul de procedură civilă.
În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri (filele 6-26).
La data de 20.10.2014, intimata a formulat întâmpinare (filele 31-33) prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.
În motivare, intimata a arătat că pentru evitarea pronunțării unor sentințe civile prin care instanțele să mențină procesele-verbale de contravenție dar prin care să se constate prescrisă executarea amenzii contravenționale pentru motive de necomunicare a Titlurilor executorii în termenul prevăzut de lege, DITL Sector 3 București verifică nominal fiecare titlu executoriu transmis de autoritatea emitentă spre executare; în cazul în care se constată nereguli privind comunicarea titlurilor, pentru a nu risca formularea de contestații la executare, cu consecința obligării la cheltuieli de judecată, restituie procesele-verbale dacă acestea nu îndeplinesc condițiile legale pentru a putea fi puse în executare.
În speță, intimata a susținut că instituția contestatoare a înaintat spre executare procesul-verbal de contravenție CP nr._/26.02.2014. Invocând dispozițiile art. 141 alin. 8 din OG nr. 92/2003 intimata a restituit contestatorului procesul-verbal menționat întrucât acesta nu a fost comunicat legal.
În drept, art. 205 din Codul de procedură civilă, OG nr. 92/2003, OG nr. 2/2001 și a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 223 din Codul de procedură civilă.
În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri.
Prin răspunsul la întâmpinare (filele 48, 49), contestatorul a apreciat că este inadmisibilă opoziția intimatei la punerea în executare a titlului executoriu din moment ce a înaintat acesteia dovada de comunicare a procesului-verbal.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, în cadrul căreia au fost depuse înscrisurile menționate anterior.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța retine următoarele:
La data de 26.02.2014, lui M. L. A. i s-a întocmit, de către IPJ Dâmbovița, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._, din mențiunile căruia se reține că persoana sancționată a refuzat să semneze procesul-verbal (f. 10).
La data de 27.02.2014, a fost trimis prin poștă procesul-verbal, contravenientului, cu confirmare de primire, acesta fiind însă restituit contestatorului, ultima dată a poștei fiind 12.03.2014 (fila 11). O nouă comunicare s-a făcut contravenientului, prin afișare, în prezența martorului asistent M. M., cu procesul-verbal din 13.05.2014 (fila 16).
Potrivit art. 26 alin. 3 din OG nr. 2/2001 cu modificările și completările ulterioare, în cazul în care contravenientul deși prezent, refuza sa semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum și a înștiințării de plată se face de către agentul constatator în termen de cel mult o lună de la data încheierii”, iar potrivit art. 25 alin 2 din același act normativ, „comunicarea se face de către organul care a aplicat sancțiunea, în termen de cel mult o luna de la data aplicării acesteia.”
De menționat este că, prin Decizia nr. 10/2013 pronunțată în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că “Modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă cu aviz de primire.” Procesul-verbal de contravenție se consider a fi comunicat prin poștă și în cazul în care contravenientul refuză expres primirea corespondenței, ceea ce nu este cazul în speță.
Din considerentele Deciziei nr. 10/2013, se reține că „simpla expediere a procesului-verbal, fără ca acesta să ajungă efectiv la destinatar, nu este conformă cu dispoziția legală coprinsă în art. 27 teza I din OG nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, care obligă organul constatator să facă dovada că a comunicat procesul-verbal și că destinatarul a primit actul; pentru o comunicare valabilă, se impune deci ca organului constatator să-i parvină „avizul de primire” care să facă dovada că destinatarul a luat efectiv cunoștință de procesul-verbal de contravenție. Urmează așadar, ca – în această ipoteză, în care persoana sancționată, deși avizată, prin oficiu poștal, nu s-a prezentat în vederea ridicării corespondenței – organul constatator să apeleze la modalitatea tehnică subsidiară de comunicare, prin afișare, avându-se în vedere că returnarea plicului cu mențiunea „avizat”, „neavizat”, „expirat termen păstrare” nu constituie momentul de la care începe să curgă termenul de formulare a plângerii contravenționale.”
În lumina Deciziei menționate, instanța reține că potrivit art. 14 din OG nr. 2/2001, comunicarea procesului-verbal (indiferent de modalitate, cu respectarea principiului subsidiarității enunțat) trebuie făcută în termen de o lună de la data întocmirii procesului-verbal de contravenție, în cuprinsul deciziei nefiind dezlegată problema prescripției ci doar a momentului de la care poate curge termenul de formulare a plângerii contravenționale (prin intermediul căreia se poate invoca inclusiv intervenirea prescripției executării).
Chiar dacă s-ar accepta susținerea contestatorului potrivit căreia la data depunerii la poștă a procesului-verbal de contravenție se întrerupe termenul de prescripție, consecința este începerea unui nou termen de la data primirii plicului restituit. În speță a fost pus la poștă procesul-verbal la data de 27.02.2014 (fila 11), când se poate aprecia că a fost întrerupt termenul de prescripție de o lună. Un nou termen de prescripție de o lună a început să curgă la data restituirii plicului, 12.03.2014 (fila 11), care s-a împlinit la data de 12.04.2014, ori afișarea procesului-verbal de contravenție s-a făcut la data de 13.05.2014 (fila 16), fiind fără relevanță motivele pentru care nu s-a afișat acest proces-verbal în cadrul termenului de precripție, din moment ce acestea nu sunt imputabile persoanei sancționate.
Potrivit art. 14 din același act normativ, „executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o luna de la data aplicării sancțiunii”
Raportând situația de fapt la dispozițiile legale citate i în lumina Deciziei nr. 10/2013, instanța constată că în mod corect contestatorul a apreciat că se impune o nouă comunicare contravenientului potrivit textelor legale menționate, față de restituirea plicului de la oficiul poștal. Cum, însă, atât art. 25 cât și art. 26 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, dispun că această comunicare trebuie făcută în cel mult o lună de la aplicarea sancțiunii, câtă vreme comunicarea inițială a fost restituită, contestatorul trebuia să procedeze la comunicarea procesului-verbal de contravenție prin afișare, conform art. 27 teza a II-a din OG nr. 2/2001, în același termen de o lună prevăzut de art. 25 și art. 26, termen care a început să curgă de la data aplicării sancțiunii, respectiv de la data încheierii procesului-verbal de contravenție, ori, astfel cum s-a reținut anterior, cel mai târziu de la data restituirii plicului, prin poștă.
De altfel însuși contestatorul a apreciată că restituirea procesului-verbal comunicat nu reprezintă o îndeplinire legală a obligației de comunicare, motiv pentru care, din proprie inițiativă, a trecut la cealaltă modalitate de comunicare, respectiv afișarea în prezența unui martor asistent.
Cu toate acestea, instanța reține că, deși procesul-verbal a fost încheiat la data de 26.02.2014, comunicarea procesului-verbal prin afișare, respectând prevederile art. 27 teza a II-a din OG nr. 2/2001, s-a făcut peste termenul de o lună la care se referă art. 25 și art. 26 din același act normativ, respectiv la data de 13.05.2012. Or, deși în opinia instanței comunicarea inițială, prin poștă, care a fost și restituită contestatorului nu constituie caz de suspendare sau de întrerupere a termenului de prescripție (întrucât cazurile de suspendare și întrerupere sunt prevăzute de lege), acceptând punctul de vedere al contestatorului potrivit căruia s-ar fi întrerupt termenul de prescripție la data de 27.02.2014, un nou termen a început să curgă la data de 12.03.2014 (data restituirii plicului), termen care s-a împlinit la data de 12.04.2014.
De asemenea, se reține și faptul că a fost lăsat să curgă termenul de prescripție, din culpa contestatorului și fără culpa persoanei sancționate ori din culpa intimatului, comunicarea prin afișare fiind făcută la o lună și o zi de la împlinirea termenului de prescripție. Contestatorul, deși a luat cunoștință la data de 12.03.2014 de faptul că procedura de comunicare cu contravenientul nu a fost legal îndeplinită, nu a depus diligențele necesare pentru afișarea procesului-verbal în interiorul acestui termen, chiar calculat de la data de 12.03.2014, respectiv cel târziu la data de 12.04.2014, lipsa de comunicare eficientă între contestator și organele de poliție ale Sectorului 3 București nefiind de natură a întrerupe sau suspenda cursul prescripției.
În consecință, având în vedere că executarea sancțiunii contravenționale s-a prescris, instanța constată că în mod corect intimatul Direcția de Impozite și Taxe Locale Sector 3 București a restituit contestatorului procesul-verbal de contravenție dresat contravenientului M. L. A. și nu a trecut la executarea acestuia, datoria organului de executare fiind, între altele, și aceea de a pune în executare creanțe pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripție, având în vedere că, prin împlinirea termenului de prescripție, orice titlu își pierde puterea executorie.
Pentru considerentele arătate, instanța va respinge contestația la executare formulată de contestatorul I. de P. Județean Dâmbovița în contradictoriu cu intimata Direcția Impozite și Taxe Locale Sector 3 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea I. DE P. JUDETEAN DAMBOVITA, CUI_, cu sediul în Târgoviște, ., nr. 64, în contradictoriu cu intimata DIRECTIA IMPOZITE SI TAXE LOCALE SECTOR 3 BUCUREȘTI cu sediul în sector 3, București, Calea Libertății, nr. 36 ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Sectorului 3 București.
Pronunțată în ședința publică azi, 02 februarie 2015.
Președinte, Grefier,
V.-I. FerentzCristian D. G.
Red./Tehnored. jud. F.V.I.
4 ex./23.02.2015
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 26/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 305/2015. Judecătoria SECTORUL 3... → |
|---|
