Obligaţie de a face. Sentința nr. 409/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 409/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 19-01-2015 în dosarul nr. 409/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ Sentința civilă nr. 409
Ședința publică din data de 19 ianuarie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: V. I. F.
Grefier: C. D. G.
Pe rol s-a aflat pronunțarea în cauza civilă având ca obiect obligație de a face, privind pe reclamanții G. D. și G. M., în contradictoriu cu pârâtele M. G. A. și I. E..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publica din data de 12.01.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință care face parte integranta din prezenta, când instanța având nevoi de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 19.01.2015, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Asupra cauzei civile de față:
Prin cererea adresată Judecătoriei Sectorului 3 București și înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, la data de 23.01.2013, reclamanții G. D. și G. M. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele M. G. A. și I. E., obligarea acestora să procedeze la corectarea coordonatelor colțurilor imobilului (teren intravilan și construcții) situat în ., ., jud. Ilfov, proprietatea acestora, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanții au arătat că sunt proprietarii terenului în suprafață de 212 m.p. aflat în tarlaua 7, . în com. Ciolpani, . Sentinței civile nr. 5224 din 23.10.2008 pronunțată de Judecătoria B. în soluționarea cauzei_ .
Au mai susținut că terenul se învecinează în partea de vest cu terenul aparținând pârâților, în suprafață de 1300,56 m.p. având numărul cadastral 1883/2. În documentația cadastrală aflată în evidențele OCPI Ilfov, coordonatele colțurilor acestui imobil sunt eronate, ceea ce împiedică realizarea lucrărilor cadastrale și pentru terenul proprietatea reclamanților.
Reclamanții au precizat că, deși au făcut demersurile necesare pentru corectarea acestor coordonate, pârâtele nu s-au prezentat la sediul Primăriei Ciolpani pentru a realiza formalitățile necesare, respectiv semnarea unui tabel cu coordonate corecte.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 1528 din Codul civil, art. 109 și urm. Cod procedură civilă.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus înscrisuri (filele 4-14).
Acțiunea a fost timbrată cu 8 lei taxă de timbru și 0,30 lei timbru judiciar.
La data de 20.05.2013, pârâtele au formulat întâmpinare (filele 32-33), prin care au invocat excepția necompetenței teritoriale, raportat la dispozițiile art. 13 din Codul de procedură civilă, construcția ce formează obiectul acțiunii fiind situată în ., competentă fiind Judecătoria B.. Prin aceeași întâmpinare au invocat excepția informității cererii de chemare în judecată, având în vedere că nu precizează clar, fără echivoc în ce sens doresc modificarea coordonatelor colțului imobilului, atât în ceea ce privește poziționarea cât și suprafața, iar pe fondul cauzei au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În ședința publică din 03.06.2013 instanța a pus în discuția contradictorie a părților excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 3 București, apreciind că aceasta se analizează cu prioritate, iar prin Sentința civilă nr. 8591 din 03.06.2013 a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei B..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._/94/2013, pârâtele depunând înscrisuri (filele 21-47). Prin Sentința civilă nr. 160/21.01.2014, Judecătoria B. a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București, fiind constatat ivit conflictul negativ de competență.
Prin Sentința civilă nr. 38F pronunțată la data de 23.04.2014 de Curtea de Apel București Secția a IV a Civilă, s-a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.05.2014, sub nr._ .
Prin cererea formulată la data de 02.06.2014, reclamanții au solicitat respingerea excepției informității cererii de chemare în judecată și încuviințarea probelor cu înscrisuri și interogatoriul pârâtelor. Totodată au solicitat judecarea cauzei în lipsă (fila 9).
La data de 16.06.2014 instanța a respins excepția informității acțiunii, cum rezultă din partea introductivă a încheierii de ședință (fila 24). La același termen a admis proba cu înscrisuri în cadrul căreia au fost depuse cele menționate, precum și cele depuse de pârâte (filele 12-22) și cele depuse de OCPI la solicitarea instanței (filele 35-97).
În ședința publică din 27.10.2014 instanța a încuviințat din oficiu, proba cu expertiză topografică, obiectivele fiind consemnate în încheierea de ședință întocmită cu acest prilej (fila 104), prin aceeași încheiere stabilind onorariu expert de 2000 lei, în sarcina reclamanților.
Reclamanții au fost citați cu mențiunea să facă dovada achitării onorariului de expertiză (filele 108, 109) însă aceștia nu s-au conformat
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Cu privire la sesizarea, din oficiu, de suspendare a cauzei pentru neplata onorariului de expert de către reclamanți, raportat la cererea de decădere din probă formulată de pârâți, instanța reține că, potrivit art. 1551 din Codul de procedură civilă, când se constată că desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina părții reclamante, prin neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege ori stabilite în cursul judecății, instanța poate suspenda judecata, arătând în încheiere care anume obligații nu au fost respectate.
Pe de altă parte, potrivit art. 103 alin. (1) din Codul de procedură civilă, sancțiunea nerespectării unui termen legal imperativ prevăzut pentru neîndeplinirea unui act de procedură este decăderea, cu excepția cazurilor „când legea dispune altfel”. Prin urmare, în absența unei alte sancțiuni expres prevăzute de legiuitor, decăderea intervine ori de câte ori un act procedural trebuie îndeplinit într-un anume termen, iar acesta are caracter peremptoriu.
Acest principiu trebuie să-și găsească aplicabilitatea și în materia administrării probelor, astfel că în situația în care proba cu expertiză a fost dispusă din oficiu, iar onorariul expertului nu a fost achitat în termenul prevăzut de art. 170 alin. (1) din Codul de procedură civilă, intervine sancțiunea decăderii din probă și nu suspendarea judecății cauzei în temeiul art. 1551 din codul de procedură civilă pentru un motiv imputabil reclamantului, cum, de altfel a statuat și Înalta Curte de Casație și Justiție în Decizia nr. 2165/05.04.2013 pronunțată de Secția I Civilă.
Față de cele reținute instanța apreciază că și în cauza de față, având în vedere că, la data de 27.10.2014 instanța, din oficiu, a dispus efectuarea unei expertize topografice, a fixat onorariul provizoriu pentru expert de 2000 lei în sarcina reclamanților, iar reclamanții nu s-au conformat și nu au făcut dovada achitării onorariului până la termenul din 12.01.2015 și nici nu au cerut ajutor public judiciar, se impune măsura decăderii din probă potrivit art. 103 din Codul de procedură civilă și nu măsura suspendării soluționării cauzei prevăzută de art. 1551 din Codul de procedură civilă.
În consecință, instanța va respinge sesizarea, din oficiu, privind suspendarea cauzei în temeiul art. 1551 din Codul de procedură civilă, va admite cererea pârâților și va dispune decăderea reclamanților din proba cu expertiză, în temeiul art. 103 din Codul de procedură civilă.
Instanța constată totodată că nu se impune amendarea reclamanților având în vedere că, pentru neîndeplinirea obligațiilor impuse în sarcina lor s-a aplicat sancțiunea decăderii din probă cu consecința judecării cauzei pe fond, pe baza probelor aflate la dosar, astfel că nu s-a provocat o nouă amânare a cauzei ori alte prejudicii, motiv pentru care va respinge cererea pârâților de amendare a reclamanților, ca neîntemeiată.
Pe fondul cauzei instanța reține că pârâții au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului construcție anexă, cu o suprafață la sol de 37,4736 m.p., împreună cu terenul aferent în suprafață de 1300,5638 m.p. situat în ., ., jud. Ilfov, cvartal 6, parcelele 119-121, număr cadastral provizoriu 1883/2, înscris în CF nr. 2387 Ciolpani conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 377/26.02.2008 la BNPA D. D. și C. M. C. (fila 38), OCPI a admis cererea de întabulare a contractului de vânzare-cumpărare (fila 37), sens în care s-a emis și extras de carte funciară pentru informare (fila 36), în cartea funciară fiind depuse și actele anterioare de proprietate (filele 39-43). Pentru imobilul proprietatea pârâtelor a fost întocmită documentația cadastrală (filele 26-31, 34-37 dosar nr._/94/2013).
Reclamanții, la rândul lor, au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață totală de 812 m.p. situat în Ciolpani, ., din care 212 m.p. teren intravilan aflat în ./2 și 600 m.p. teren extravilan aflat în ., prin hotărâre care să țină loc de act de vânzare-cumpărare, cum rezultă din Sentința civilă nr. 5224/23.10.2008 pronunțată de Judecătoria B. în dosar nr._ (filele 82-85), în cadrul dosarului fiind efectuată o expertiză tehnică topografică (filele 86-88).
Reclamanții au solicitat inginerului cadastral B. M. să întocmească planul cadastral pentru imobilului dobândit prin hotărârea judecătorească menționată (fila 61), fiind efectuate calcule și întocmite planuri de situație (filele 62-81). Reclamanții au formulat cerere de recepție și înscriere a dreptului lor de proprietate cu privire la terenul situat în T. 7 P. 122/2 (fila 60). În numele reclamanților s-a formulat cerere în vederea recepției documentației cadastrale realizate pentru terenul situat în tarlaua 7 . de cadastru și Publicitate Imobiliară Ilfov solicitând date suplimentare (fila 54), iar prin referatul R11 din 9.03.2009 s-au întocmit nota de completare și nota de respingere având în vedere că documentația nu a fost completată (fila 53). Ulterior, prin încheierea nr. 7497 din 24.03.2009, OCPI Ilfov a respins cererea privind întabularea în cartea funciară a comunei Ciolpani a dreptului reclamanților de proprietate, având în vedere că imobilul reclamanților nu a fost individualizat cu număr cadastral iar documentația tehnică nu a fost recepționată (fila 50), aceeași fiind soluția dată și prin încheierea nr. 7490 din 26.03.2009 (fila 44).
În 2010, Primăria Ciolpani a solicitat lui I. E. și lui M.-G. A. să se prezinte la sediul primăriei în vederea rezolvării unor probleme legate de corectitudinea coordonatelor colțului imobilului proprietatea lor situat în com. Ciolpani, ., cu mențiunea că OCPI a constatat că aceste coordonate sunt greșite (filele 12, 13 dosar_ ), fiind atașată o fișă a coordonatelor (fila 14), fără a rezulta, însă că eroarea se află în planurile cadastrale ale pârâților, ori că sesizarea acestui aspect ar fi provenit de la OCPI Ilfov, care, de altfel, la cererea instanței a înaintat toate actele deținute în legătură cu cele două proprietăți, analizate anterior.
Se mai reține că între părți există și alte diferende și tensiuni născute din vecinătatea celor două proprietăți, în legătură cu o presupusă deversare a apelor uzate menajere de pe terenul reclamanților pe terenul pârâților (filele 12-19).
Obligația de întocmire în mod corect a documentației cadastrale care stă la baza înscrierii în cartea funciară este o obligație propter rem de care este ținut fiecare proprietar în parte, pentru a fi identificată exact fiecare proprietate, astfel ca în cartea funciară să existe o situație reală a fiecărei proprietăți înscrisă.
Din actele existente la dosar instanța reține că proprietățile reclamanților și a pârâților sunt vecine, pe baza actelor deținute, pârâții înscriind-și imobilul în cartea funciară, spre deosebire de reclamanți care nu au reușit să-și înscrie proprietatea lor în cartea funciară întrucât, susțin aceștia, există o suprapunere pe plan a coordonatelor imobilelor pe linia de hotar.
În aceste condiții, pentru a constata dacă fiecare dintre proprietari și-au respectat obligația propter rem menționată anterior, era necesară efectuarea unei expertize topografice de care depindea rezolvarea problemelor existente între părți. Astfel, era necesar ca același expert topograf să identifice ambele proprietăți, să facă măsurătorile pe teren și să constate dacă planurile cadastrale pentru fiecare dintre cele două proprietăți au respectat actele de proprietate. În fine expertul urma să constate, în măsura în care există suprapuneri, dacă acestea sunt exclusiv în planurile cadastrale și care dintre acestea trebuie rectificat, ori dacă suprapunerile sunt chiar în actele de proprietate, situație în care se pune problema suprapunerii parțiale a dreptului de proprietate, caz în care nu se poate rezolva problema prin rectificarea planului cadastral.
În lipsa expertizei, numai pe baza înscrisurilor existente la dosar și a poziției celor două părți exprimate prin cererea de chemare în judecată și prin întâmpinare, instanța nu poate constata dacă numai documentațiile cadastrale ale proprietăților părților se suprapun și care dintre acestea în acest caz trebuie rectificată, ori dacă suprapunerea este chiar în actele de proprietate, cu privire la dreptul de proprietate, caz în care rectificarea documentației cadastrale nu se justifică, altele fiind mijloacele de apărare a dreptului de proprietate.
Având în vedere că unul dintre principiile care guvernează procesul civil este principiul disponibilității, că reclamanții sunt cei care au formulat cerere de chemare în judecată, aceștia erau cei care trebuiau să dovedească existența erorii în planul cadastral al pârâților. Ori, chiar dacă, pentru lămurirea situației sub toate aspectele necesare, instanța a dispus din oficiu efectuarea unei expertize topo, reclamanții, care beneficiază de consultanță de specialitate prin avocatul ales, au ales să nu achite onorariul de expert ceea ce a determinat decăderea lor din probă și soluționarea cauzei pe baza înscrisurilor existente, înscrisuri cu care reclamanții nu au reușit să dovedească temeinicia cererii lor.
Pentru motivele expuse, instanța va respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
În temeiul art. 274 din Codul de procedură civilă, având în vedere soluția de respingere a cererii ce urmează a se pronunța, va obliga reclamanții să achite pârâților 3000 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge sesizarea privind suspendarea cauzei în temeiul art. 1551 din Codul de procedură civilă.
Decade reclamanții din administrarea probei cu expertiză tehnică.
Respinge cererea de amendare a reclamanților, formulată de pârâți, ca neîntemeiată.
Respinge acțiunea, formulată de reclamanții G. D. și G. M. ambii cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură la sediul Cabinetului de avocat U. A. G., din București, ., nr. 12, sector 5, în contradictoriu cu pârâții M. G. A. și I. E., ambele cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură la sediul Cabinetului de avocat S. A. A., din București, ., ., ., sector 6, ca neîntemeiată.
Obligă reclamanții să plătească pârâților suma de 3000 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 19 ianuarie 2015.
Președinte, Grefier,
V.-I. F. C. D. G.
Red./Tehnored. jud. F.V.I.
6 ex/19.02.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 303/2015. Judecătoria SECTORUL 3... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 306/2015.... → |
|---|
