Contestaţie la executare. Sentința nr. 2938/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2938/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 03-03-2015 în dosarul nr. 2938/2015
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECATORIA SECTORULUI 3 BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILA NR. 2938
Ședința publica din data de 03.03.2015
Instanța constituita din:
P. - C. D. Z.
Grefier - L. C.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile formulată de contestatoarea C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCURESTI în contradictoriu cu intimatul T. G., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns contestatoarea, prin consilier juridic, care depune împuternicire la dosar și intimatul, prin avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța, pune în discuție cererea de repunere pe rol.
Contestatoarea, prin consilier juridic solicită instanței admiterea cererii de repunere pe rol, având în vedere că a fost în imposibilitatea de a se conforma dispozițiilor instanței până la acest termen de judecata. Precizeaza ca și-a îndeplinit obligația.
Intimatul, prin avocat învederează instanței că daca partea adversă și-a îndeplinit obligațiile se impune admiterea cererii de repunere pe rol, în caz contrar solicită instanței menținerea suspendării cauzei.
Instanța constata ca partea contestatoare și-a îndeplinit obligația, repune pe rol cauza și dispune continuarea judecatii.
Instanța constata ca s-a cerut contestatoarei explicații în temeiul art. 713 alin. 3 teza I Cod de procedură civilă, însă contestatoarea nu a depus la dosar aceste explicații.
Instanța invocă și pune în discuția părților excepția autorității de lucru judecat.
Contestatoarea, prin consilier juridic depune la dosar extras de pe portal cu privire la dosarul respectiv. Solicită instanței admiterea excepției autorității de lucru judecat, cu privire la dosarul nr._/301/2013, prin care s-a admis contestatia și au fost anulate actele dosarului de executare nr. 705/2013.
Intimatul, prin avocat solicită instanței respingerea excepției, întrucat dosarul menționat vizează alte acte de executare, alte sume de bani.
Instanța rămâne în pronunțare pe excepția autorității de lucru judecat.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin contestația la executare înregistrata pe rolul Judecătoriei Sectorului
3 București la data de 30.10.2013 sub nr._, contestatoarea C. de P. a Municipiului București în contradictoriu cu intimatul T. G. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța sa dispună anularea tuturor actelor de executare din dosarul de executare nr. 705/2013 al B. D. și D., din care au fost comunicate contestatoarei următoarele: somația de plată din data de 11.10.2013, incheierea de încuviințare a executării silite din dosarul nr._/301/2013 și raportul de expertiză contabilă extrajudiciară întocmite de expert Z. V..
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că la data de 14.10.2013 a primit somația din dosarul de executare nr. 705/2013 prin care i s-a pus în vedere să achite suma de 28.356 lei reprezentând debit conform raportului de expertiză extrajudiciară.
Contestatoarea a învederat instanței că a emis la data de decizia de pensie nr._ în baza Deciziei civile nr. 987 R/05.04.2012 a Curții de Apel Bucuresti prin care a anulat decizia de pensie nr._/18.08.2010 și a stabilit un punctaj mediu anual de_ puncte precum și o pensie de asigurări sociale de 2481 lei și o pensie de serviciu în valoare de 8190 lei, diferența suportată de la bugetul de stat fiind în cuantum de 5709 lei. în aceeași data C. de P. Locală Sector 1 a emis decizia de revizuire în baza OUG 59/2011 prin care a stabilit un punctaj mediu anual de_ puncte și o pensie de asigurări sociale de 2481 lei.
În luna septembrie 2013 C. Locală de P. Sector 1 a achitat intimatului suma de_ lei reprezentând diferente de pensie cuvenite pentru perioada 01.09._11.
Contestatoarea a arătat că suma stabilită prin raportul de expertiză extrajudiciară nu este datorată de aceasta pentru următoarele considerente:
- Decizia nr._/18.08.2010 este o decizie de recalculare a drepturilor de pensie pe baza Legii nr. 119/2010 și HG 737/2010 care nu au suprimat dreptul la pensie al creditorului ci doar a dispus recalcularea cuantumului pensiei după normele generale aplicabile, renunțând să-i mai acorde lunar o sumă de bani la constituirea căreia pensionarul să nu fi contribuit.
- Atât la data formulării recursului în dosarul nr._/3/2010 cât și la momentul la care dezbaterile ce au avut loc în ședința publică din data de 22.03.2012 creditorul T. G. beneficia de drepturi de pensie revizuite prin decizia de pensionare nr._ emisă în luna iunie_11 în temeiul OG nr. 59/2011 iar decizia nr._/18.08.2010 nu mai producea efecte.
- În dosarul nr._/3/2010 creditorul a solicitat anularea deciziei de recalculare a pensiei emise în baza Legii nr. 119/2010 nu și a deciziei de revizuire pensie emisă în baza OG 59/2011.
Existenta deciziei de revizuire nr._ emisă în data de 29.07.2011 si faptul ca intimatul-creditor si-a incasat pensia in baza acestei decizii, solicitarea acestuia adresata contestatoarei prin intermediul executorului judecătoresc, de a achita suma de_ lei plus cheltuieli de executare si formarea dosarului de executare silita nr.705/2013 la B.E.T.A. "D. si D." nu reprezintă altceva decât un abuz.
S-a mai arătat că la data de 10.06.2013, înalta Curte de Casație si Justiție a pronunțat Decizia nr.9 in dosarul nr.6/2013 prin care a admis recursurile in interesul legii formulate de Colegiul de Conducere al Curții de Apel Pitești si de Procurorul General al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație si Justiție, stabilind că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1, alin.l din OUG nr.59/2011, aprobată prin Legea nr. 109/2012, sunt supuse revizuirii și pensiile prevăzute de art. 1 lit.c)-h) privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiași legi, atunci când deciziile de recalculare emise în temeiul Legii nr. 119/2010 și a Hotărârii Guvernului nr.737/2010, au fost anulate prin hotărâri judecătorești irevocabile, fiind menținut cuantumul pensiei anterioare, fără a se putea reține puterea de lucru judecat a acestor din urmă hotărâri.
Contestatoarea a mai precizat că în temeiul Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, s-a dispus recalcularea tuturor pensiilor speciale prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizându-se algoritmul de calcul prevăzut de legislația în domeniul asigurărilor sociale, în scopul asigurării egalității de tratament pentru toți beneficiarii sistemului public de pensii.
Întrucât aceste împrejurări au vizat interesul public și au constituit elementele unei situații extraordinare, ce nu suferea amânare, s-a impus adoptarea de măsuri imediate pentru reglementarea unor aspecte în scopul revizuirii pensiilor recalculate prevăzute la art. 1 lit.c)-h) din Legea nr. 119/2010, in temeiul art. 115 alin.(4) din Constituția României, republicată, astfel că, Guvernul României a adoptat OUG nr.59/2011.
Scopul revizuirii a fost acela de a se stabili în mod just și echitabil drepturile de pensie pe care persoanele vizate de Ordonanța nr.59/2011 sunt îndreptățite să le primească, astfel încât acestea să aibă posibilitatea să identifice și să depună la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare veniturilor realizate pe parcursul întregii activități profesionale.
Astfel, contestatoarea arată că executorul judecătoresc B. D., la solicitarea creditorului T. G. a acționat în mod abuziv, neținând seama de aspectele menționate, iar pe cale de consecință, atât somația din data de 18.07.2013, cât si încheierea privind cheltuielile de executare din dosarul de executare nr. 705/2013 si raportul de expertiză contabilă extrajudiciară sunt lovite de nulitate.
A mai subliniat contestatoarea că este singura instituție abilitată să calculeze drepturi de pensie si diferențe și să le plătească, în timp ce raportul de expertiză contabilă extrajudiciară nu este întocmit de un expert contabil specializat în asigurări sociale, așa cum dispune art. 191 alin.1 din Legea nr. 263/2010.
Întrucât până la data la care a fost somată prin executor judecătoresc sa pună în aplicare dispozitivul deciziei civile nr.987 R/05.04.2012, îndeplinirea obligațiilor aflate in sarcina Casei de P. a Municipiului București s-a realizat în totalitate, contestatoarea apreciază că această executare silită inițiată de către creditor nu reprezintă decât o încercare de a obține sume nejustificate de la bugetul asigurărilor sociale de stat, din moment ce aceasta s-a conformat dispozitivului deciziei civile menționate prin emiterea deciziei de pensie nr._/16.08.2012 si plata sumei de_ lei în septembrie 2012, deci cu mult timp înainte ca intimatul-creditor, T. G. să investească executorul judecătoresc cu o cerere de executare silită si înaintea declanșării procesului de executare silită.
Contestatoarea a mai solicitat să se constate faptul că, dacă cererea de încuviințare a executării silite a fost depusă la instanța de executare competentă de către executorul judecătoresc cu depășirea termenului legal de 3 zile de la data înregistrării cererii creditorului din dosarul de executare nr.657/2013, în temeiul prevederilor art.665, alin.1 NCPC se impune declararea nulității actului de încuviințare a executării silite, respectiv a încheierii de încuviințare a executării silite pronunțate in data de 10.06.2013, de către Judecătoria Sector 3 București in dosarul nr._ /301/2013, prin care s-a dispus încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de Decizia civila nr.987R din data de 05.04.2012 a C.A.B., precum si a tuturor actelor subsecvente acesteia.
Totodată, a precizat ca in temeiul art.2 si 3 din O.G. nr.22/2002, creditorul nu poate proceda la executarea silita a debitoarei in ceea ce privește obligația de a da, decât numai după curgerea termenului de 6 luni de la data comunicării somației de plata de către organul competent de executare, motiv pentru care executorul judecătoresc nu putea întocmi proces verbal de cheltuieli de executare în raport de aceasta creanță, aceasta nefiind pendinte, ci numai eventuală.
În drept, au fost invocate prevederile art. 331, 451, 628, 665, 711-715 si urm. NCPC, O.G. nr.22/2002, Legea nr.263/2010, Legea nr.119/2010, OUG nr.59/2011, Legea nr.146/1997, precum si oricare alte prevederi legale incidente in cauza.
Contestatoarea a solicitat și s-a încuviințat administrarea probei cu înscrisuri
In aparare intimatul in data de 07.02.2014,a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată.
In ceea ce privește excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sector 3 a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată aratând ca potrivit art. 650 alin. 1 C.proc.civ. instanța de executare este judecatoria in circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc sesizat cu cererea de executare silită.
De asemenea a aratat ca in titlul executor nu s-a prevăzut un termen de acordare a drepturilor, ci doar s-a stabilit că a drepturile se acordă cu incepere din data de 01.09.2010.
A mai mentionat ca prezenta executare silita nu reprezinta o reluare a executarii titlului executoriu dat de decizia 987 r/2012 a Curții de Apel București., contestatoarea executând benevol titlul dosar pentru o perioada de 11 luni, in condițiile in care titlul executoriu nu prevede o perioada de acordare a drepturilor.
S-a mai aratat ca a beneficiat de o pensie in baza legii 223/2007din anul 2008 si pană la 01.09.2010, cand in baza legii 119/2010 a fost sistată, revenind prin procedura recalculării la pensia stabilită n baza legii 19/2001.In acest sens a precizat ca exista o diferența intre recalcularea drepturilor de pensie cand a trecut de sub incidența legii 223/2007 sub cea a legii 19/2000, pensia sa fiind recalculată in temeiul principiilor acestei legi si revizuire când in temeiul aceleiași legi s-au revizui drepturi de pensie deja in plată.
Un alt aspect ce l-a invederat este ca pensia de serviciu este compusa din pensia de asigurări sociale calculată in temeiul legii nr. 19/2000 și o diferența de la bugetul de stat pană la concurența cuantumului pensiei de serviciu stabilit conform legii nr. 223/2007( sau prin Decizia Curții de Apel București).
În fapt, intimatul a arătat că aspectele invocate de contestatoare trebuiau supuse atentiei instanței cu ocazia soluționării dosarului nr._/3/2010 .
Mai mult, prin OUG nr. 59/2011 au fost revizuite pensiile de asigurări sociale, calculate conform principiului contributivității, ce erau deja în plată. Există o diferență între recalcularea drepturilor de pensie când –sa trecut de sub incidența Legii nr. 223/2007 sub cea a Legii nr. 18/2000, pensia intimatului fiind recalculată în temeiul acestei legi și revizuire când în temeiul legii se revizuiesc drepturi de pensie ce erau deja în plată.
Pensia de serviciu este compusă din pensia de asigurări sociale calculată în temeiul Legii nr. 19/2000 și o diferență de la bugetul de stat până la concurența cuantumului pensiei de serviciu stabilit conform Legii nr. 223/2007. Acesta este motivul pentru care reclamanta a emis 2 decizii în data de 16.08.202 pentru a preciza care sunt drepturile de pensie ce se achită din bugetul casei de pensii și care este diferenta de bani ce trebuie plătită de la bugetul de stat . Curtea de Apel prin decizia pronunțată i-a recunoscut intimatului un drept la pensia de serviciu și a stabilit și un cuantum al acesteia. Decizia a fost pusă în executare de contestatoare prin emiterea unei decizii la data de 16.08.2012 dar numai pentru o perioadă de 11 luni.
Anulându-se decizia emisă în temeiul Legii nr. 119/2010, drepturile de pensie specială i se cuvin de la data de 01.09.2010, aspect recunoscut de contestatoare la zi întrucât Curtea de Apel București nu stabilește o perioadă de acordare a pensiei de serviciu. Pe de altă parte, OUG 59/2011 nu poate sista încă o dată pensia de serviciu.
Referitor la raportul de expertiză, s-a arătat că nu există nici un motiv pentru care să se presupună că acesta nu a fost analizat de către instanța de judecată atunci când a emis cererea de încuviintare a executării silite. Expertul a calculat strict diferenta dintre pensia stabilită în titlul executoriu și cea plătită de contestatoare.
Deși contestatoarea a făcut trimitere la RIL 9/2013, aceasta nu a explicitat care este efectul deciziei iar Inalta Curte nu a confirmat apărarea contestatoarei ci doar a stabilit că sunt supuse revizuirii și pensiile prevăzute de art. 1 lit. c-h care au făcut obiectul recalculării.
Cu privire la anularea încheierii de incuviintare a executării silite întrucât a fost depășit termenul de 3 zile pentru inregistrarea cererii de încuviintare a executării, intimatul a arătat că acesta este un termen de recomandare care în caz de nerespectare nu afectează validitatea actelor de procedură.
În privința încălcării prevederilor OG 22/2002, intimatul a invocat jurisprudenta CEDO respectiv cauza S. vs România și a solicitat instanței să constate că există un conflict între norma internă și art. 6 CEDO și să înlăture aplicarea art. 2 OG 22/2002.
În drept, au fost invocate prevederile Legii nr. 223/2007, OUG 59/2011, Legea nr. 19/2000.
Au fost depuse copii ale dosarului de executare nr. 705/2013 al B. D. & D..
La termenul de judecata din data de 30.03.2015, instanta a invocat exceptia autoritatii de lucru judecat.
Din analiza sentintei civile nr. 4366/01.04.2014, pronunțată in dosarul nr._/301/2013 al Judecătoriei Sector 3 (filele 2-11, vol. II) si a contestației din prezentul dosar, instanța reține că sunt invocate acelorași motive de contestație.
Chiar daca in prezenta contestatie se solicita anularea unui act de executare intocmit ulterior in cadrul dosarul de executare nr. 705/2013, somatia de plata emisa la data de 11.10.2013, sunt invocate motive care au fost transate prin sentinta civila nr. 4366/01.04.2014, in considerentele sentinței pe care se sprijină dispozitivul acesteia.
Motivele de contestație la executare au semnificația unui ,,oricărui alt incident”, despre care face vorbire art. 430 alin. 1 C.proc.civ. Asa fiind in cauză, au aplicabilitate prevederile art. 430 alin. 1 C.proc.civ., potrivit cărora hotărârea judecătorească se statuează asupra oricărui alt incident are de la pronunțare autoritate de lucru judecat, cu privire la chestiunea tranșată.
Potrivit art. 430 alin. 2 C.proc.civ. autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.
Prin urmare, sentința civila nr. 4366/01.04.2014 are autoritate de lucru judecat cu privire la motivele de contestație la executare reiterate în prezenta contestație împotriva unui act de executare ulterior.
Chiar daca autoritatea de lucru judecat este provizorie, admiterea excepției este unul dintre remediile procesuale pentru a lipsi de efecte juridice incalcarea de către contestatoare a interdicției prevăzute de art. 712 alin.3 C.proc.civ.
Față de considerentele ce precedă și ținând seama de efectul negativ al lucrului judecat, statornicit de art. 431 alin.1 C.proc.civ., instanța va admite excepția autorității de lucru judecat și va respinge cererea pentru autoritate de lucru judecat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția autorității de lucru judecat.
Respinge cererea formulată de contestatoarea C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCURESTI cu sediul în sector 3, București, CALEA V., nr. 6 în contradictoriu cu intimatul T. G. CNP_ cu domiciliul în sector 1, București, SERGENT N. P., nr. 53, ., . pentru autoritate de lucru judecat.
Cu apel în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03.03.2015.
P., Grefier,
C. D. Z. L. C.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2953/2015. Judecătoria SECTORUL 3... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2936/2015. Judecătoria... → |
|---|
