Contestaţie la executare. Sentința nr. 1312/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1312/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 05-02-2015 în dosarul nr. 1312/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTOR 3 BUCUREȘTI
Secția Civilă
SENTINȚĂ CIVILĂ NR. 1312
Ședința publică din 05.02.2015
Instanța constituită din:
Președinte: D. A.
Grefier: C. N.
Pe rol judecarea cauzei civile formulată de contestatoarea A. N. PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR în contradictoriu cu intimații D. M., D. E., M. C., D. D., D. M., D. N. și D. GH M., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că, la data de 26.01.2015, contestatoarea a depus precizări și la data de 26.01.2015 s-a depus dosarul de executare, după care:
În condițiile art. 255 coroborat cu art. 258 Noul C.pr.civ., instanța încuviințează pentru părți proba cu înscrisuri și, în baza art. 394 din N.C.pr.civ., reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub numărul de mai sus, contestatoarea A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR (A.N.R.P.) a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimații D. M., D. E., M. C., D. D., D. M., D. N. și D. GH M., suspendarea executării, suspendarea popririi, anularea încheierii de stabilire cheltuieli de executare, anularea executării din dosarul nr. 314/2014 întocmit de B.E.J. Raportoru.
În motivarea acțiunii, contestatoarea a invocat dispozițiile O.G. nr. 22/2002 care prevăd un termen de 6 luni în care instituția este obligată să dispună măsurile ce se impun pentru efectuarea plății sumelor de bani stabilite prin titluri executorii, termen ce nu a fost respectat de creditor. Termenul de plată pentru cea e a doua tranșa va fi scadent în martie 2015. ANRP a invocat că trebuie să prevină eventualele prejudicii care ar putea fi aduse bugetului său și, implicit, Statului Român. Din cauza numărului mare de popriri dispuse, conturile ANRP sunt blocate, astfel că s-a aflat în imposibilitate de a pune în executare într-un termen rezonabil obligațiile de plată stabilite în sarcina sa.
În data de 12.03.2014, a fost publicată OUG 10/2014 prin care plata voluntară a despăgubirilor a fost suspendată până la 31.12.2014.
Referitor la modalitatea de actualizare, a arătat că potrivit HG 286/2004, actualizarea se face in raport de indicele de creștere a prețurilor de consum din ultima lună pentru care acest indice a fost publicat de INS față de luna decembrie a anului anterior.
Onorariul de avocat de 2480 de lei este nepotrivit de mare față de munca îndeplinită.
În drept, contestatoarea a invocat art. 711 și urm. C.proc.civ., Legea 9/1998.
Intimații, deși legal citați, nu au depus întâmpinare.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri. La solicitarea instanței, a fost depus dosarul de executare.
Analizând cererea, pe fond, prin prisma probelor administrate, instanța reține că OG 22/2002 prevede că, dacă executarea creanței stabilita prin titluri executorii in contra instituțiilor și autorităților publice nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Prin urmare, contrar susținerilor contestatoarei, termenul de executare de 6 luni de la primirea somației nu operează de drept în toate cazurile în care o instituție publică este debitoare în baza unei hotărâri judecătorești, ci operează numai în măsura in care instituția debitoare nu ar avea fondurile necesare pentru executarea imediata a titlului executoriu. Cu toate acestea, ANRP nu a comunicat B. pretinsa lipsă a fondurilor după primirea somației. D. prin contestația formulată, a invocat pretinsa lipsă a fondurilor, dar nu a administrat nicio dovadă în acest sens.
Potrivit OUG 10/2014, invocată de contestatoare până la data de 31 decembrie 2014, se suspendă plata despăgubirilor stabilite prin hotărârile comisiilor județene, respectiv a municipiului București, pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, prin ordinele emise de către șeful Cancelariei Primului-Ministru în temeiul Legii nr. 9/1998 și, respectiv, prin deciziile de plată emise de către vicepreședintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților care coordonează aplicarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 și Legii nr. 393/2006.
Dar, contestatoarea nu mai putea invoca aceste noi termene prelungite în continuu atâta timp cât nu a procedat la achitarea tranșei prevăzute de acest act normativ în termen, iar neîndeplinirea obligațiilor legale în termenele inițiale a dat dreptul intimaților să demareze executarea silită a întregii creanțe.
Și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că statul, în calitate de depozitar al forței publice, este chemat să manifeste un comportament vigilent și să-l asiste pe creditor în executarea hotărârii care îi este favorabilă. Așadar, dreptul la executarea unei hotărâri judecătorești este unul dintre aspectele dreptului de acces la justiție. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat, în repetate rânduri România, tocmai datorită faptului că nu s-a pus în executare o hotărâre judecătorească sau că procedura executării silite a unei hotărâri judecătorești a durat prea mult. De asemenea, în cauza Metaxas contra Greciei, CEDO a afirmat că nu este oportun a cere unei persoane care, în urma unei proceduri judiciare, a obținut o creanță împotriva statului să recurgă la procedura de executare silită pentru a obține satisfacție. În plus, dacă administrația nu execută hotărârea din proprie inițiativă, iar reclamantul recurge la executarea silită, acest aspect poate fi reținut ca o circumstanță agravantă.
Așadar, având în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în momentul emiterii titlului executoriu, contestatorul, ca instituție publică, avea obligația de a executa voluntar obligațiile sale. Urmare a neachitării voluntare a tranșelor din titlul executoriu, creditorului nu i putea pretinde nici măcar recurgerea la procedura executării silite, cu atât mai puțin cu cât în prezenta cauză titlul executoriu este o hotărâre din anul 2008.
Mai mult, până la data pronunțării prezentei, termenul de suspendare a expirat. Cu toate acestea, contestatoarea nu a făcut dovada că și-ar fi îndeplinit totuși obligațiile legale până la acest moment.
Față ce aceeași jurisprudență CEDO raportată la situația de fapt concretă din cauză invocate mai sus, nu pot fi reținute argumentele reclamantei contestatoare privind pretinsa lipsa a disponibilităților bănești, lipsă, de altfel, nedovedită.
În ceea ce privește actualizarea, instanța constată că reclamanta nu a formulat propriu-zis o contestație, ci s-a limitat să indice textul de lege pretins a fi incident în cauză (f.7). Contestatoarea nu a susținut că B. ar fi încălcat acest text de lege, nu a precizat nici în ce mod ar fi fost încălcat, în sensul că B. ar fi procedat la actualizare după alte criterii sau nu ar fi avut în vedere perioada corectă sau indicele de inflație corect etc.etc, nici nu a invocat și nici nu a solicitat efectuarea unei expertize contabile pentru a face dovada unei eventuale erori de calcul în cadrul executării. Pe de altă parte, prevederile HG privind modul de actualizare a tranșelor ar fi putut fi invocate numai în măsura în care contestatoarea ar fi respectat întreaga procedură prevăzută de Hotărârea de Guvern, respectiv dacă ar fi făcut plata tranșelor la termenul cuvenit. Odată încălcată această procedură, contestatoarea debitoare nu mai poate invoca prevederile mai favorabile ale acestui act normativ.
Totodată, prin Decizia RIL a ICCJ 21/2007 ICCJ a decis că data stabilirii compensatiilor este aceea a emiterii hotararii comisiei judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea dispozitiilor Legii nr. 9/1998. Validarea de catre Cancelaria Primului-Ministru a hotararilor comisiilor teritoriale, cu depasirea termenului de 60 de zile prevazut in art. 7 alin. (3) din aceeași lege, atrage actualizarea intregii sume in raport cu indicele de crestere a preturilor.
În ceea ce privește contestarea onorariului de avocat de 2480 lei, instanța constată că acest capăt de cerere este neîntemeiat. Contestatoarea s-a limitat să invoce generic doar că onorariul ar fi nepotrivit de mare față de munca îndeplinită și că CEDO a statuat că partea care a câștigat procesul are dreptul la rambursarea cheltuielilor în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil. Dar reclamanta nu a făcut nicio motivare concretă, restul susținerilor pe acest capăt de cerere vizând de fapt dispozițiile legale incidente, justificarea inserării acestor dispoziții în lege, efectele pe care le-ar produce reducerea cheltuielilor
În plus, instanța reține că nu se poate pretinde unui justițiabil să cunoască modalitatea de aducere la îndeplinire a unui titlu executoriu în cazul neexecutării de bună voie de către debitor și, implicit, nu i se poate imputa apelarea la serviciile unui avocat, iar în cauză vorbim și despre șapte creditori, astfel că un onorariu de 2480 de lei nu poate fi considerat excesiv. Contestatoarea debitoare putea evita achitarea și a acestor cheltuieli, dacă ar fi executat de bună voie titlul imediat după ce acesta a devenit executoriu.
Pentru toate aceste motive, instanța va respinge contestația ca neîntemeiată.
Având în vedere dispozițiile art. 718 alin.1 NCPC. conform cărora instanța competentă poate suspenda executarea până la soluționarea contestației la executare, față de faptul că prin prezenta a fost soluționată contestația la executare, instanța va respinge ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării silite.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea A. N. PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR (CUI_) cu sediul în București, .. 202, sector 1,în contradictoriu cu intimații D. M. (CNP_) cu domiciliul în TIMISOARA, ., ., J. T., D. E. (CNP_) cu domiciliul în .. 724, J. T., M. C. (CNP_) cu domiciliul în LUGOJ, ., ., ., D. D. (CNP_) cu domiciliul în TIMISOARA, .. A21, ., D. M. (CNP_) cu domiciliul în TIMISOARA, .. 5, ., ., D. N. (CNP_) cu domiciliul în CĂRPINIȘ, ., nr. 56, J. T. și D. GH M. (CNP_) cu domiciliul în CĂRPINIȘ, ., nr. 56, J. T., ca neîntemeiată.
Respinge cererea de suspendare a executării ca rămasă fără obiect.
Cu apel în 10 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria sector 3 București.
Pronunțată în ședința publică azi, 05.02.2015.
Președinte, Grefier,
D. A. C. N.
DA/DA/10ex/17.04.2015
| ← Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 1365/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 1320/2015. Judecătoria SECTORUL 3... → |
|---|
