Contestaţie la executare. Sentința nr. 6469/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6469/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 11-05-2015 în dosarul nr. 6469/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ Sentința civilă nr. 6469
Ședința publică din data de 11 mai 2015
Instanța constituită din:
Președinte: V. I. F.
Grefier: M. N.
Pe rol s-a aflat judecarea cauzei civile având ca obiect pretenții, formulată de contestatorii R. N.-C. și B. D.-G., în contradictoriu cu intimata E. N. EUROPE FUNDING II BV, având ca obiect „contestație la executare”.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 04 mai 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrie, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 11 mai 2015, hotărând următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 07.10.2013 sub numărul_, contestatorii R. N. C. și B. D. G. au formulat contestație la executare în contradictoriu cu intimata E. N. EUROPE FUNDING II BV, solicitând anularea somației de executare emisă în data de 04 iulie 2013, anularea tuturor actelor de executare întreprinse în dosarul de executare nr. 655/2013 al S. D., C. si Asociatii și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, contestatorii au arătat că la data de 17 septembrie 2013 au primit somația de executare în dosarul nr. 655/2013 aflat pe rolul S.C.P.E.J. D., C. și Asociații, executarea silită fiind începută la cererea intimatei în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit imobiliar HL_/26.10.2007 însoțit de contractul de ipotecă nr. HL_/26.10.2007, încheiate cu Bancpost SA. În temeiul art.8.7 și art.11.1 din contractul de credit, creditorul trebuia să notifice în prealabil împrumutatului cesiunea/transferului contractului de împrumut, notificarea prealabilă neavând doar caracterul îndeplinirii unei obligații în privința opozabilității, ci afectează însăși valabilitatea unui eventual contract de cesiune întocmit în lipsa unei astfel de notificări.
Contestatorii au arătat că cesiunea de creanță nu le este opozabilă și urmărirea silită este inițiată de o persoană care nu are calitatea de creditor. Au mai menționat că în anul 2009 au notificat creditorul . privire la schimbarea domiciliului. De asemenea, contestatorii apreciază că atât dreptul de a solicita executarea silită, cât și dreptul material la acțiune este prescris ca urmare a faptului ca au trecut mai mult de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune.
Contestatorii au mai arătat că a mai fost pornită o executare silită înregistrată sub numărul_, cererea de executare silită fiind formulată în data de 22 martie 2010. Prin formularea cererii de executare creditorul Bancpost a declarat scadența anticipată a creditului, acesta fiind momentul de la care a început să curgă termenul de prescripție. Astfel, dosarul de executare a fost înregistrat după împlinirea termenului de prescripție de 3 ani.
Cererea nu a fost motivată în drept.
În dovedirea, contestatorii au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
La data de 08.10.2013 contestatorii au depus completare la contestația inițială prin care au arătat că executorul judecătoresc nu le-a comunicat titlul executoriu în baza căruia s-a început executarea silită.
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 lei.
La data de 15 decembrie 2014 intimata a depus întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei B. și a solicitat declinarea cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 3 București și excepția tardivității formulării contestației la executare. Pe fond, intimata a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată și obligarea contestatorilor la plata cheltuielilor de judecată.
Cu privire la excepția tardivității formulării contestației la executare, intimata a arătat că s-a formulat contestație la executarea silită însăși și că în această situație contestația la executare trebuie formulată în termen de 15 zile de la data la care contestatorul a luat cunoștință despre existența executării, în speță data de 22.07.2013, când contestatorii au comunicat executorului judecătoresc domiciliul lor actual.
Pe fond, intimata a arătat că cesiunea a fost notificată contestatorilor la domiciliul pe care îl cunoștea, motiv pentru care apreciază că a notificat în mod corect debitorii despre cesiunea creanței. Intimata a mai arătat că potrivit art. 1393 Cod procedură civilă părțile contractului de cesiune au obligația să notifice debitorul despre cesiunea creanței pentru asigurarea opozabilității cesiunii și nu stabilește în sarcina acestora obligația de a comunica debitorului contractul de cesiune.
Cu privire la prescripția dreptului de a cere executarea silită este neîntemeiată, intimata a arătat că debitorii au fost obligați la prestații succesive, iar dreptul la acțiune cu privire la fiecare dintre aceste prestații se stinge printr-o prescripție separată. Contestatorii au efectuat ultima plată la data de 26.11.2010, plată care a fost imputată asupra ratelor de credit în ordinea vechimii lor, iar fiecare plată voluntară efectuată de către debitori constituie o recunoaștere a datoriei pe care aceștia o înregistrează față de intimată. Prin urmare, a operat o întrerupere a cursului prescripției prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, prevăzută de art. 16 din Decretul nr. 167/1958, iar față de dispozițiile art. 1045 din Codul civil intimata a apreciat că termenul de prescripție a fost întrerupt față de ambii contestatori.
În drept, art. 205 si urm., art. 711 si urm. Cod procedură civilă.
În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Prin Sentința civilă nr. 1204 din data de 03 martie 2015 pronunțată de Judecătoria B. s-a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 la data de 20 martie 2015.
La data de 29 aprilie 2015 au fost depuse la dosar actele din dosarul de executare nr. 655/2013 de către S. D., C. & Asociații.
Instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
În ședința publică din data de 04 mai 2015 instanța a pus în discuția părților excepția tardivității formulării contestației la executare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 248 din codul de procedură civilă instanța se va pronunța cu precădere asupra excepției tardivității formulării contestației la executare pe care o va respinge ca neîntemeiată având în vedere că a fost formulată în termenul prevăzut de art. 714 alin. 1 pct. 3 din Codul de procedură civilă în raport de data de 17.09.2013, data poștei, la care contestatorii au primit prin poștă actele de executare la adresa de domiciliu comunicată către Bancpost SA, cum rezultă din copia plicului prin care s-a transmis corespondența (filele 7-9 dosar Judecătoria B.). Este adevărat că inițial actele de executare au fost comunicate la o dată anterioară (filele 5-12, 37-42 vol. IV), însă această comunicare nu este valabilă și nu poate fi avută în vedere la calcularea termenului de 15 zile prevăzut de lege întrucât la data de 22.08.2009 contestatorii au comunicat Bancpost SA, prin agenția la care s-a încheiat contractul de credit (filele 10-14 dosar Judecătoria B.), adresa la care înțeleg să primească toată corespondența, adresă diferită decât cea cu care contestatorii au figurat în contractul de credit (filele 15-24 vol. I).
Instanța respinge susținerea intimatei potrivit căreia data de la care a început să curgă termenul pentru formularea contestației este data la care contestatorii au solicitat comunicarea către bancă a adresei de domiciliu actual, neexistând un asemenea caz de echipolență; potrivit art. 714 alin. 1 pct. 3 din Codul de procedură civilă prevăzând expres stabilește expres că momentul de la care curge termenul este data primirii actelor de executare ori data la care au luat cunoștință de existența primului act de executare. Or, din cererea contestatorilor nu rezultă că această comunicare a noii adrese s-a făcut ca urmare a luării la cunoștință de existența executării împotriva lor, aceștia îndeplinindu-și obligația legală și contractuală de înștiințare a cocontractantului său despre schimbarea intervenită în datele lor, respectiv în ceea ce privește adresa de corespondență.
Prin urmare, termenul a început să curgă de la data la care actele de executare au fost legal comunicate contestatorilor, respectiv 17.09.2013, astfel încât contestația la executare trimisă prin poștă la data de 02.10.2013 (fila 51 dosar_/94/2013 înregistrat la Judecătoria B.) a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 714 din Codul de procedură civilă.
Pe fondul contestației la executare, se reține că între contestatori și Bancpost SA s-a încheiat contractul de credit imobiliar nr. HL16658/26.10.2007 pentru suma de 64.875 CHF, ce urma a fi restituită în termen de 360 de luni (filele 97-101, vol. IV). Pentru garantarea acestui credit părțile au încheiat contractul de ipoteca nr.HL16658/26.10.2007 prin care a fost constituită ipoteca asupra imobilului situat in Otopeni, jud. Ilfov, având număr cadastral 3400/1, 3400/3, 3400/22 și 3400/40(filele 92-96, vol. IV).
La data de 28.10.2008 Bancpost SA a încheiat cu intimata contractul de vânzare a activelor legate de un portofoliu de 3468 credite ipotecare ( filele 47-48, vol. IV), printre acestea regăsindu-se și contractul de credit încheiat cu cei doi contestatori.
La data de 20.02.2013 intimata a comunicat cesiunea creanței contestatorilor - debitori la adresa acestora din contractul de credit (filele 40-42, vol. IV), deși cei doi debitori au înștiințat creditorul Bancpost despre schimbarea domiciliului în data de 20 august 2009, cum s-a reținut anterior (filele 10-14, dosarul Judecătoriei B.).
Ca urmare a neachitării împrumutului de către contestatori, astfel cum s-au obligat prin contractul de credit, conform prevederilor contractuale, intimata a procedat la declararea exigibilității anticipate a creditului la data de 17.03.2010, iar la data de 03.06.2013 a depus cerere de executare silită la S. D., C. și Asociații, în urma căreia s-a înregistrat dosarul de executare nr.655/2013 (filele 103, 104, vol. IV). În notificarea de cesiune a creanței li s-a adus la cunoștință contestatorilor că intimata a procedat la declararea scadenței anticipate a creditului în data de 17.03.2010.
Executarea silită a fost încuviințată de Judecătoria Sectorului 3 București prin încheierea din 10.07.2013 pronunțată în dosar nr._/301/2013 (fila 33 vol. IV), respectiv de Judecătoria B., prin încheierea din 20.06.2013 pronunțată în dosar nr._ (fila 29 vol. IV).
Prin încheierea din data de 04 iulie 2013 executorul judecătoresc a stabilit că suma totală pe care o au de achitat contestatorii cu titlu de creanță și cheltuieli de executare este in cuantum de 90.832,54 CHF creanță și 11.267,04 lei cheltuieli de executare (filele 13, 14 vol. IV), la aceeași dată fiind emisă și somația către debitori (filele 11-12 vol. IV), sume actualizate de executor prin încheieri ulterioare.
Prin încheierea din data de 06 septembrie 2013 executorul judecătoresc a numit un expert pentru evaluarea imobilului pentru care contestatorii au încheiat contractul de ipoteca (filele 80, 81 vol. III) iar prin încheierea din data de 14 martie 2014 a fost stabilit prețul imobilului executat silit (filele 27,28 vol. III).
Au fost întocmite publicații de vânzare începând cu data de 14.04.2014 (filele 25,26 vol. III), ultima publicație de vânzare fiind programată în data de 07 aprilie 2015 (filele 63,64 vol. I).
Potrivit art. 711 alin. 1 din Codul de procedură civilă, împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii.
Împotriva executării însăși, debitorii au formulat contestație la executare invocând și prescripția dreptului de a mai cere executarea silită.
Cu privire la acest motiv se constată că în cuprinsul cererii de executare silită formulată de intimată și adresata executorului judecătoresc, s-a arătat ca intimata a procedat la declararea exigibilității anticipate a creditului la data de 17.03.2010 (filele 103, 104 vol. IV). În adresa de înștiințare a contestatorilor cu privire la cesionarea creanței, s-a comunicat acestora de către intimata aceeași dată, respectiv faptul că declararea anticipată a creditului s-a realizat la 17.03.2010, cum s-a reținut anterior.
Prin întâmpinare (filele 103-108 dosar Judecătoria B.) intimata nu a contestat data declarării anticipate a creditului, invocând însă, ca motiv de întrerupere a cursului prescripției dreptului de a obține executarea silită, ultima plata făcută de contestatori la data de 26.11.2010, aceasta fiind imputata de intimata asupra ratelor de credit in ordinea vechimii lor.
Intimata a arătat că potrivit extrasului de cont, ultima plată efectuată de debitori a fost la data de 26.11.2010, plată care a fost imputată asupra ratelor de credit, în ordinea vechimii lor, precizând că fiecare plată voluntară efectuată de debitori constituie o recunoaștere a datoriei pe care aceștia o înregistrează. Această susținerea a fost întemeiată de intimată pe art. 16 din Decretul nr. 167/1958 potrivit căruia „prescripția se întrerupe prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de cel în folosul căruia curge prescripția”.
Din extrasul de cont a rezultat că, la data de 26.11.2010, din contul contestatoarei R. N. C. deținut la Bancpost SA a fost reținută de aceasta unitate bancară suma de 0,24 lei (atât cat mai era in acel cont) cu titlul de “recuperare debite restante” (fila 116 verso din dosarul Judecătoriei B.), ceea ce nu poate echivala cu o plată voluntară făcută de contestatoarea debitoare având în vedere că recunoașterea dreptului corelativ subiectiv civil, respectiv a dreptului de a cere executarea silită, potrivit textului citat (art. 16 alin. 1 lit. a din Decretul nr. 167/1957), pentru a produce efecte întreruptive, trebuie să fie neîndoielnică, indiferent că este expresă sau tacită. Cu alte cuvinte, trebuie să existe în acest sens din partea debitorului o manifestare de voință conștientă din care să rezulte neîndoielnic că a înțeles să iasă din starea sa de împotrivire față de dreptul creditoarei.
Operațiunea făcută de bancă asupra contului unuia dintre contestatorii debitori nu reprezintă executare voluntară a unei părți din obligația ce-i revenea, întrucât nu are semnificația părăsirii de către contestatorii-debitori a poziției lor de împotrivire față de dreptul subiectiv corelativ al intimatei și, deci, nu are nici semnificația recunoașterii dreptului a cărui executare se prescrie având în vedere că această operațiune a fost făcută de bancă fără exprimarea acordului de către debitori, deci fără nicio manifestare de voință din partea acestora. În consecință nu a existat o manifestarea de voință conștientă, exprimată de debitori în sensul de recunoaștere a dreptului subiectiv civil al intimatei creditoare.
Față de cele reținute instanța constată, contrar susținerilor intimatei, că nu sunt aplicabile dispozițiile art.16 alin.1 lit. a din Decretul nr.167/1958 referitoare la întreruperea cursului prescripției extinctive a dreptului de a cerere executarea silită.
În consecință momentul de la care a început să curgă termenul de 3 ani de prescripție a dreptului creditoarei de a cere executarea silită, potrivit art. 6 din Decretul nr. 167/1958, este reprezentat de data la care aceasta a înțeles să declare scadența anticipată a creditului respectiv data de 17.03.2010, termen care s-a împlinit la data de 17.03.2013.
Având în vedere că intimata creditoare a formulat cererea de executare silită înregistrată la S. D., C. și Asociații la data de 03.06.2013 (filele 103, 104 vol. IV), se constată că aceasta a fost făcută cu depășirea termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită prevăzut de art. 6 din Decretul nr.167/1958, cum s-a reținut anterior; la data formulării cererii de executare silită, 03.06.2013, dreptul era prescris din 17.03.2013.
Pentru motivele expuse, având în vedere art. 711 din Codul de procedură civilă, instanța va admite contestația la executare și va anula actele de executare și executarea silită însăși efectuată în dosarul de executare nr. 655/2013 ale S. D., C. & Asociații întrucât dreptul de executare silită era prescris.
În baza art. 451-453 din Codul de procedură civilă va obliga intimata să plătească contestatorilor suma de 706,80 lei cheltuieli de judecată, constând în taxele necesare fotocopierii și înaintării dosarului de executare la instanță.
În temeiul art. 45 alin. 1lit. f din OUG nr. 80/2013 va dispune restituirea către contestatori, după rămânerea definitivă a prezentei, a sumei de 1000 lei taxă judiciară de timbru aferentă contestației la executare achitată de contestatori pe numele R. N., cu chitanța_ din 03.11.2014 în contul Consiliului Local al Sectorului 2 București - DITL.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția tardivității formulării contestației, invocată de intimată, ca neîntemeiată.
Admite contestația la executare formulată de contestatorii R. N.-C., CNP_ și B. D.-G., CNP_, ambii cu domiciliul ales la SCA B. M. situat în București, .. 4, ., ., în contradictoriu cu intimata E. N. EUROPE FUNDING II BV, cu sediul procesual ales la SCPA „Mituca și Asociații” situat în București, . G., nr. 19, pater, . și în consecință:
Anulează actele de executare și executarea silită însăși efectuată în dosarul de executare nr. 655/2013 ale S. D., C. & Asociații.
Obligă intimata să achite contestatorilor suma de 706,80 lei cheltuieli de judecată, reprezentând cheltuielile achitate de contestator S. D., C. & Asociații.
În temeiul art. 45 alin. 1lit. f din OUG nr. 80/2013 dispune restituirea către contestatori, după rămânerea definitivă a prezentei, a sumei de 1000 lei taxă judiciară de timbru aferentă contestației la executare achitată de contestatori pe numele R. N., cu chitanța_ din 03.11.2014 în contul Consiliului Local al Sectorului 2 București - DITL.
Executorie potrivit art. 650 alin. 3 din Codul de procedură civilă.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Sectorului 3 București.
Pronunțată în ședința publică azi, 11 mai 2015.
Președinte, Grefier,
V.-I. F. M. N.
Red./Tehnored. jud. F.V.I.
6 ex/05.06.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 5512/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 6388/2015. Judecătoria... → |
|---|
