Contestaţie la executare. Sentința nr. 11/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 11/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 11-08-2015 în dosarul nr. 10429/2015
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCURESTI
Secția Civila
Sentinta civila nr._
Ședinta publică din data de 11.08.2015
Instanta constituita din:
P.: G. D.
Grefier: M. P.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare, privind pe contestatoarea A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, în contradictoriu cu intimații P. V., M. T., M. L. și P. V.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care invedereaza ca au fost comunicate de S. D., Cosoreanu si Asociatii, copii de pe actele de executare efectuate in dosarul nr. 1102/2014.
În conformitate cu disp. art. 131 Noul Cod de Procedură Civilă, instanța își verifică din oficiu competența și prin raportare la art. 650 NCPC in variante anterioara modificarii prin Legea nr. 138/2014 ȘI constată că este competentă general, material și teritorial, să soluționeze prezenta cauză.
În temeiul art. 238 C.proc.civ., instanța estimează durata cercetării procesului la un termen de 1 termen de judecata.
Având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în baza art. 255, 258 coroborat cu art. 237 pct. 7 din Noul Cod de procedură civilă, instanța încuviințează în cauză proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei, apreciind-o admisibilă și concludentă, putând duce la soluționarea procesului.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau alte incidente de soluționat în baza art. 394 C. proc. civ., instanța constată dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 13.06.2014, sub nr._, contestatoarea A. Naționala pentru Restituirea Proprietăților in contradictoriu cu intimații P. V., M. T., M. L. și P. V., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța sa dispună:
- anularea executării silite dispusa prin dosarul de executare nr. 1102/2014;
- suspendarea tuturor actelor de executare silita dispuse, inclusiv a popririi asupra conturilor ANRP deschise la Activitatea de Trezorerie și contabilitate Publică a Municipiului București;
- suspendarea executării silite dispuse prin dosarul nr. 1102/2014, întocmit de către S. D., C. & Asociații, în temeiul art. 700 alin. 1 și 3 Cod proc. Civ. până la soluționarea prezentei cauze.
- în situația admiterii contestației, restabilirea situației anterioare punerii în executare a Hotărârii nr. 407/26.10.2007 emisă de Comisia Județeană B. pentru aplicarea Legii 290/2003 și întoarcerea executării silite efectuate în dosarul de executare nr. 1102/2014.
In motivarea cererii, contestatoarea a arătat că la data de 26.10.2007 Instituția Prefectului Județului B. – Comisia pentru aplicarea Legii 290/2003 a emis Hotărârea nr. 407/26.10.2007 prin care s-au stabilit compensații bănești in valoare de 15.156,00 lei. Prin înștiințarea din data de 05.06.2014 S. D., C. & Asociații, a înștiințat A.N.R.P. despre înființarea popririi asupra conturilor pe care le deține la terțul poprit Trezoreria Municipiului București până la concurența sumei de 22.966,80 lei reprezentând debitul actualizat stabilit prin Hotărârea mai sus menționată și cheltuieli de executare.
În ceea ce privește încheierea de actualizare, contestatoarea a arătat că S. D., C. & Asociații a actualizat suma cu indicele prețurilor de consum pentru perioada decembrie 2007 – aprilie 2014.
Contestatoarea a mai arătat ca modalitatea de plata a despăgubirilor este prevăzută de art. 18 alin. 5 din HG 1120/2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii 290/2003, fiind condiționată de existența în bugetul de stat a unor sume suficiente aprobate anual cu aceasta destinație, potrivit cărora „compensațiile (...) se achita beneficiarilor, în limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinație in bugetul de stat (...)”.
Prin folosirea sintagmelor „în funcție de disponibilitățile bănești” sau „în limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinație in bugetul de stat”, legiuitorul a prevăzut tocmai acea situație în care sumele alocate prin bugetul de stat nu sunt suficiente pentru acoperirea despăgubirilor acordate potrivit legii.
Aceasta interpretare este singura in măsura a da valoare prevederii legale stipulate la art. 22 alin. 1 din Legea 500/2002 privind finanțele publice, potrivit căreia „ordonatorii de credite au obligația de a angaja cheltuieli in limita creditelor de angajament si de a utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective si cu respectarea dispozițiilor legale.
Ignorarea acestor prevederi legale poate duce la crearea unor angajamente de plată fără acoperire bugetară și are drept efect acordarea despăgubirilor cu prioritate anumitor persoane, în detrimentul celor aflați la ordine, fiind astfel nerespectat principiul nediscriminării si egalității de tratament.
Referitor la modalitatea de actualizare adoptată de S. D., C. & Asociații prin încheierea din dosarul nr. 1102/2014, contestatoarea solicită a se avea în vedere art. 18 alin. 6 din HG 1120/2006.
Contestatoarea solicita instanței a observa ca S. D., C. & Asociații încalcă prevederile OG 22/2002 (art. 1 si 2), rezultând cu claritate ca, in procesul executării silite a creanțelor împotriva instituțiilor publice, aceasta faza procesuala are un conținut atipic, derogator de la dreptul comun care îl reprezintă normele Codului de procedura civila.
Prevederile art. 3 din OG 22/2002 stabilesc in mod expres ca „în situația in care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de plata in termenul prevăzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedura civila si/sau potrivit altor dispoziții legale aplicabile in materie”. Or, articolul 2 prevede un termen de 6 luni in care instituția publica este obligata sa dispună toate masurile ce se impun pentru efectuarea plătii sumelor stabilite prin titluri executorii.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 711 și următoarele C.pr.civ., Legii 290/2003 cu modificările si completările ulterioare si HG 1120/2006 modificata prin HG 57/2008.
În dovedirea contestației, contestatoarea a depus la dosar înscrisuri.
Contestația a fost comunicată intimaților care au depus la dosar întâmpinare tardivă, calificată de instanță ca note scrise, prin care au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată,
Prin încheierea de ședință din data de 27.11.2014, instanța a dispus suspendarea cauzei în temeiul art. 242 alin. 1 C.pr.civ., reținând că contestatoarea nu a achitat costul de copiere și transmitere a dosarului de executare, iar judecarea cauzei este împiedicată din vina acesteia.
Prin decizia civilă nr. 957R/10.04.2015 pronunțată în dosarul nr._ de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă a fost admis recursul contestatoarei și a fost casată încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecării cauzei.
La data de 07.08.2015 s-a depus la dosar, prin Serviciul Registratură, copia dosarului de executare nr. 1102/2014 al S. D., C. & Asociații (filele 58-117 din dosar).
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, sub aspectul situației de fapt, instanța reține că prin hotărârea nr. 407/26.10.2007 emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 a Județului B. s-a dispus acordarea sumei de 15.156,00 lei cu titlu de despăgubiri către creditorii P. V., M. T., M. L. și P. V., în calitate de moștenitori ai defunctului T. D., pentru bunurile pe care acesta le-a deținut pe teritoriul Ucrainei, după modificarea granițelor României.
La data de 05.05.2014, creditorii intimați s-au adresat S. D., C. & Asociații solicitând executarea silită pentru recuperarea creanței actualizate, formându-se dosarul de executare nr. 1102/2014.
Prin încheierea pronunțată la data de 28.05.2014 în dosarul nr._/301/2014, Judecătoria Sectorului 3 București a încuviințat executarea silită a creanței, în baza titlului executoriu susmenționat.
În cadrul dosarului de executare, executorul judecătoresc a emis la data de 05.06.2014, încheierea prin care a procedat la actualizarea creanței cu indicele de creștere a prețurilor de consum pentru perioada decembrie 2009 – aprilie 2014, rezultând o creanță în sumă de 20.322,70 lei, precum și a stabilit cheltuielile de executare în sumă totală de 2.644,10 lei compusă din 2.520,10 lei onorariu executor cu TVA inclus și 124 lei cheltuieli necesare desfășurării executării silite (înregistrare și formare dosar, consultață în vederea constituirii dosarului de executare, cheltuieli efectuate cu redactarea și efectuarea actelor de executare silită, comunicare acte de procedură, cheltuieli transport, multiplicare acte și arhivare dosar).
La aceeași dată, executorul judecătoresc a emis somație, precum și adresa de înființare a popririi pentru suma totală de 22.966,80 lei către terțul poprit la Activitatea de Trezorerie și contabilitate Publică a Municipiului București și a înștiințat debitoarea cu privire la înființarea acestei popriri prin adresă.
În drept, potrivit art. 711 alin. 1 teza I C.pr.civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
Primul motiv al contestației este apreciat de instanță ca neîntemeiat. Deși dreptul creditorilor la acordarea de compensațiilor în sumă de 15.156,00 lei a fost stabilit prin hotărârea nr. 407/26.10.2007, se constată că până la data formulării cererii de executare silită, nu a existat niciun demers din partea debitoarei pentru achitarea benevolă a obligației stabilită prin titlul executoriu, la scadența sa, conform art. 10 alin. 2 din Legea nr. 290/2003 și art.38 alin.5 lit. a din HG nr.1120/2006.
Astfel, nu poate fi primită critica referitoare la încheierea din data de 05.06.2014, prin care executorul a actualizat creanța, care este contestată sub aspectul neaplicării disp. referitoare la actualizarea doar a celei de-a doua tranșe.
Dispozițiile art. 18 alin. 6 din HG nr. 1120/2006 prevăd faptul că suma achitată beneficiarilor în cea de-a doua tranșă se actualizează cu indicele de creștere a prețurilor de consum din ultima lună pentru care acest indice a fost publicat de Institutul Național de S., față de luna decembrie a anului anterior.
Executorul judecătoresc a actualizat întreaga creanță raport cu indicele de creștere a prețurilor de consum, în temeiul art. 628 alin. 3 C.pr.civ., iar nu în temeiul art. 18 alin. 6 din HG nr. 753/1998, deoarece executarea se efectuează pe cale silită și nu de bună voie, în temeiul dispozițiilor speciale.
În ce privește cel de-al doilea motiv al contestației prin care contestatoarea A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, în calitate de instituție publică, pe calea contestației la executare a invocat incidența în cauză a dispozițiilor OG nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice stabilite prin titluri executorii, respectiv faptul că în cadrul procedurii nu a fost respectat termenul de grație de 6 luni care operează legal în beneficiul său:
Potrivit art. 2 din actul normativ menționat „dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului”, iar potrivit art. 3 „în cazul în care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de plată în termenul prevăzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă și/sau potrivit altor dispoziții legale aplicabile în materie”.
Procedura de executare ce rezultă din textele legale menționate este următoarea: obținerea unui titlu executoriu, intenția instituției publice de a executa de bună voie, constatarea lipsei de fonduri pentru executarea benevolă a obligației, somația de plată comunicată prin executor judecătoresc, la cererea creditorului, termenul de 6 luni în care debitorul urmează să facă demersuri pentru obținerea fondurilor, demararea procedurii de executare silită într-una din formele prevăzute de codul de procedură civilă, mobiliară, imobiliară sau poprire.
Din coroborarea dispozițiilor art. 2, 3 din OG nr. 22/2002 și art. 667 C.pr.civ., reiese că executarea silită a sumelor înscrise în titlurile executorii emise împotriva instituțiilor publice începe și se realizează potrivit normelor generale înscrise în Codul de procedură civilă. Dispozițiile legale speciale impun creditorului un termen de 6 luni de așteptare, în cazul în care instituția publică se află în imposibilitate obiectivă de a plăti, din lipsă de fonduri. În cazul în care instituția publică nu execută obligația de bunăvoie, creditorul se poate adresa unui organ competent de executare, solicitându-i urmărirea silită a sumelor din titlul executoriu. Dacă instituția publică urmărită dovedește că nu are fonduri, la început de executare ori în cursul acesteia, OG nr. 22/2002 instituie pentru creditorul instituției publice obligația de a aștepta cel mult 6 luni de zile până la continuarea executării silite.
Astfel, se constată că beneficiul termenului de 6 luni în favoarea instituțiilor publice este condiționat de dovada neexecutării benevole a obligației din cauza lipsei de fonduri, dar și de dovada demersurilor făcute pentru obținerea fondurilor necesare achitării obligațiilor. O atare interpretare este în concordanță cu dispozițiile art. 11 al. 2 din Constituția României („tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern”), și art. 20 al. 2 („dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile”), dispoziții care atrag prioritatea în soluționarea cauzei de față a Convenției Europene a Drepturilor Omului și jurisprudenței Curții în această materie, în ceea ce privește respectarea art. 6 din Convenție și a art. 1 din Protocolul 1 la Convenție.
Astfel, deși contestatoarea invocă beneficiul OG nr. 22/2002, se constată că nu face dovada niciunui demers pentru obținerea fondurilor necesare pentru achitarea benevolă a obligației stabilită prin titlul executoriu, iar în lipsa acestor demersuri, simpla lipsă de lichidități învederată în contestația la executare, nu o poate scuti pe debitoare de executarea silită.
În plus, se reține că, în temeiul art. 2 din Legea nr. 288/2002 privind completarea și modificarea OG nr. 22/2002, executorul judecătoresc a emis la data de 05.06.2014 somația de executare prin care a solicitat, în termen de 15 zile, prezentarea de dovezi dacă procedura execuțională nu poate fi continuată din cauza lipsei de fonduri, însă debitoarea nu a depus la dosarul de executare nicio astfel de dovadă.
Prin urmare, instanța constată că procedura de executare efectuată în dosarul de executare nr. 1102/2014 al B S. D., C. & Asociații este efectuată în conformitate cu dispozițiile legale, motiv pentru care, în temeiul art. 711 C.pr.civ., va respinge contestația ca neîntemeiată.
În ce privește cererea de întoarcere a executării silite, față de dispozițiile art. 722 alin. 1 C.pr.civ., conform cărora întoarcerea executării se poate dispune în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită și având în vedere prin soluționarea contestației la executare nu a fost anulată executarea silită, rezultă că nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru a se dispune în sensul solicitat de contestatoare.
În ce privește cererea de suspendare a executării silite, instanța urmează să o respingă ca rămasă fără obiect, având în vedere că această măsură poate fi dispusă și produce efecte numai până la soluționarea contestației la executare, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 718 alin. 1 C.pr.civ., iar în prezenta cauză instanța a reținut cauza pronunțare atât pe această cerere, cât și pe fondul contestației la executare.
În temeiul art. 716 coroborat cu art. 451 alin. 1 C.pr.civ., instanța va obliga contestatoarea către S. D., C. & Asociații la plata sumei de 55,80 lei, cheltuieli pentru fotocopierea dosarului de executare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Respinge contestația la executare si cererea privind întoarcerea executării silite formulate de contestatoarea A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, cu sediul în București, sector 1, Calea Floreasca, nr. 202, CUI:_, în contradictoriu cu intimații P. V., M. T., M. L. și P. V., toți intimații cu domiciliul ales în București, sector 6, ., ., ca neîntemeiate.
Respinge capătul privind suspendarea executării silite, ca rămas fără obiect.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Sectorului 3 București.
Obligă contestatoarea către S. D., C. & Asociații la plata sumei de 55,80 lei, cheltuieli pentru fotocopierea dosarului de executare.
Cu drept de apel în termen de 10 de zile de la comunicare.
Pronunțata în ședință publică, azi 11.08.2015.
Președinte, Grefier,
G. D. M. P.
Red. și tehnodact. G.D.
8 ex./26.08.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 11/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 11/2015.... → |
|---|
