Contestaţie la executare. Sentința nr. 3665/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3665/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 13-03-2015 în dosarul nr. 3665/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3665
Ședința publică din data de 13.03.2015
Instanța constituită din:
Președinte – jud. A. C. M.
Grefier – C. R.
Pe rol se află pronunțarea în cauza civilă având ca obiect contestație la executare, formulată de către contestatorul T. A. în contradictoriu cu intimatul E. R. SERVICES IFN SA.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 25.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta.
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr._, contestatorul T. A. a formulat în contradictoriu cu intimatul E. R. SERVICES IFN SA. contestație la executare împotriva actelor emise in dosarul de executare numărul 223/2014 al B. C. si Marchidanu, cat si împotriva executării silite insasi, respectiv a titlului executoriu, reprezentat de contractul de credit_ din data de 30.11.2004 prin care va solicita: admiterea excepției nulității procedurii de citare si in esența anularea întregii executări silite; admiterea excepției lipsei calității de creditor al S.C E. R. SERVICES IFN SA; lămurirea întinderii si aplicării titlului executoriu prin constatarea nulității absolute a prevederilor contractuale referitoare la taxa de emitere a cârdului inițial, comision plata întârziata; anularea actelor de executare emise in principal prin admiterea excepțiilor invocate ti in subsidiar anularea lor parțiala prin efectul admiterii contestației la titlu in ceea ce privește nulitatea absoluta a comisioanelor si prevederilor indicate mai sus.
În motivare arată următoarele:
„A) Apărări procedurale (excepții)
1) Excepția nulității absolute a procedurii de citare ;
Veți putea observa ca in contractul de credit inițial, apare fara putere de tăgada, ca fiind adresa curenta cat si adresa de buletin ". blocul P 62 scara 1 apartamentul 1, București" si ulterior adresa de "contact" undeva in subsidiarul contractului.
Prin urmare, consideram ca lipsa totala de interes in vederea identificării concrete a adresei de citare, nu poate fi acoperita decât prin anularea întregii executări silite, printr-o simpla adresa la evidenta populației se putea afla ca in fapt adresa debitorului este aceeași ca in 2005 si nu se justifica sub nicio forma citarea ei la o alta adresa.
Modul de invocare a excepției, calificarea ei, posibilitatea invocării in faza recursului:
Art. 108 alin. 1 - Nulitățile de ordine publica pot fi ridicate de parte sau de judecător in orice stare a pricinii.
Explicații: Prin act de procedură înțelegem orice act (înțeles atât de operațiune juridică cât și ca înscris) făcut pentru declanșarea procesului, inclusiv citațiile care prin excelenta sunt acte de procedura.
Nerespectarea condițiilor privind îndeplinirea actelor de procedură atrage diverse sancțiuni, nulitatea actului de procedură.
Nulitatea este sancțiunea procedurală care intervine în cazul actului de procedură care nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru validitatea lui, lipsindu-l în tot sau în parte de efectele firești, cazul nostru referindu-se la cele enumerate mai sus, in privința modului lapidar, de a perfecta procedura atat de importanta de citare.
Nulitatea este, prin urmare, o sancțiune subordonată condiției pricinuirii unei vătămări procesuale (prejudiciu patrimonial, amânarea procesului, pornirea unei executări silite nelegale, etc).
Regula este instituită de disp. art. 105 alin. 2 c.pr.civ.: actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale [...] se vor declara nule dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor. Această vătămare se prezumă în cazul nulității exprese.
Cerința din art. 105 alin. 2, potrivit căreia nulitatea este o sancțiune extremă, care intervine numai atunci când alte remedii nu sunt posibile, astfel încât, conf. Art. 106 lin. 2, judecătorul va putea să dispună îndreptarea neregularităților săvârșite cu privire la actele de procedură (prin completarea sau refacerea lor), nu se aplica si in cazul prezentei spete dat fiind faptul ca in acest moment, alt mod de îndreptare a actului fraudulos, nu mai exista, singura posibilitate de îndreptare fiind anularea întregii executări silite.
Caracteristici: în legislația actuală nu există nulități de drept (de jure), prin urmare nulitatea va opera numai dacă a fost constatată sau pronunțată de către instanța judecătorească (ope judicia), astfel actul de procedură rămâne valabil și își produce efectele sale firești, iar dacă toate căile care puteau duce la anularea lui nu mai pot fi folosite (excepție apelul, recursul, contestația în anulare, revizuirea, recursul în anulare, contestația la executare), nulitatea rămâne definitiv acoperită, n cursul procesului civil (faza de judecată sau faza executării silite), nulitatea se invocă pe cale de excepție, care va îmbrăca o anumită formă în funcție de «regularitatea procesuală invocată ; excepția lipsei procedurii de citare. Regimul juridic diferă în funcție de caracterul normelor încălcate.
Nulitatea absolută operează în cadrul încălcării normelor imperative de ordine publică. În acest caz excepția este de procedură, peremptorie și absolută, poate fi invocată de către părți, procuror sau instanță din oficiu (art. 108 alin. 1 ) în orice stare a pricinii (chiar în apel sau recurs) viciul actului nu poate fi acoperit prin trecerea timpului sau prin consimțământul părților.
Nulitatea relativă operează în cazul încălcării normelor dispozitive,
excepția este de procedură, peremptorie și relativă. Poate fi invocată numai de partea
vătămată, protejată prin dispoziția legală (în caz de coparticipare procesuală
necesară, adică când mai multe părți au același interes, excepția poate fi invocată de
oricare, potrivit art. 48 alin. 2 c.pr.civ.) fie chiar în ziua de înfățișare la care s-a produs
neregula, fie la prima zi de înfățișare ce a urmat și înainte de a se pune concluzii în
fond. (art. 108 alin. 3 ), neputându-se invoca propria vină (art. 108 ultim, alin.).
Prin urmare, nulitatea relativă se acoperă dacă nu a fost invocată de către partea interesată sau dacă a fost invocată ulterior termenelor arătate. Instanța nu poate invoca din oficiu această nulitate, dar poate să-i atragă atenția părții asupra acestui drept, în tem. art. 129-130 c.pr.civ.
În fața instanțelor de fond, singura modalitate de invocare a nulităților este excepția. Nulitățile relative care primesc însăși hotărârea pronunțată pot fi invocate în fața instanței de apel, respectiv de recurs.
Efectele nulităților: Până în momentul declarației nulității, actele de procedură (deși viciate) produc toate efectele unor acte legale.
Invalidarea actului are loc în momentul declarării nulității și nu din momentul constatării ei. Astfel, actul nul este lipsit de eficiență, dar numai cu privire la funcția sa procesuală: o acțiune anulată poate servi ca început de dovadă scrisă; un act autentic declarat nul pentru vicii de formă păstrează puterea probatorie de înscris sub semnătură privată dacă este semnat de părți; cererea de chemare în judecată are efect întreruptiv al prescripției chiar dacă este adresată unei instanțe necompetente sau dacă este nulă pentru lipsa de forme (art. 1870 c.civ.); probele administrate de instanța necompetentă rămân câștigate cauzei (art. 160 c.pr.civ.).
Nulitatea proprie a unui act de procedură atrage și nulitatea (numită derivată) a altor acte de procedură (care pot fi întocmite legal), în măsura în care acestea din urmă nu
pot avea o existență de sine stătătoare (art. 106 alin. 1), indiferent că sunt
anterioare, concomitente sau ulterioare (exemplu: anularea citării atrage și
nulitatea hotărârii care s-a pronunțat, anularea minutei atrage și nulitatea hotărârii),
Prin urmare, efectul extensiv al nulității se va produce când instanța constată un nex
cauzal între acele acte de procedură, indiferent de natura normelor încălcate.
Prin urmare, din ansamblul probator reiese in mod clar ca in ceea ce privește excepția invocată, se impune in mod clar anularea primul act de înștiințare emis si prin efectul principiului quod nullum est nullum producit effectum si restul actelor emise sunt nule.
2) Excepția lipsei calității de creditor a S.C SUPORT COLECT S.R.L
In considerare: Tinand cont de faptul, ca executarea silita contestata in acest punct este condusa de creditorul S.C E. R. SERVICES S.R.L iar contractul de card este semnat cu ERS R. ERVICES, va rugam sa observați modalitatea nefireasca si care tine de domeniul lipsei de interes sa e notificata cesiunea de creanța, si anume prin remiterea unui contract de cesiune creanța, fapt pentru care, pana la o clarificare in mod expres a creditorului prezentei cat si a creditorului inițial, intelegem sa ne menținem excepția si a pune concluzii.
In atare situație, pentru securizarea circuitului actelor juridice, este evident ca citarea nu poate opera decat in următoarele doua situații:
-prin notificarea debitorului; (exemplu de fata, viciat de modul de citare)
-prin acceptarea cesiunii de către debitor.
1. Notificarea debitorului se face de către cedent sau de cesionar printr-o comunicare care poate fi concretizata inclusiv in format electronic si care sa conțină ca elemente necesare, identitatea cesionarului, creanța cedata si solicitarea ca plata sa se faca cesionarului. In cazul cesiunii parțiale trebuie specificata si întinderea acesteia.
Notificarea cesiunii se poate face de către cesionar sau de către cedent, dar in practica cel mai des o notifica cesionarul, intrucat acesta este mai interesat, iar cedentul nu are obligația legala de notificare.
Dacă cesionarul este cel care face notificarea cesiunii, debitorul cedat poate pretinde dovada scrisa a cesiunii, iar pana la prezentarea acesteia notificarea nu produce efecte. Totodată debitorul poate suspenda plata pana la comunicarea dovezii scrise a cesiunii.
Codul Civil oferă cesionarului posibilitatea de a notifica debitorul cedat si prin cererea de chemare in judecata care va include si comunicarea cesiunii de creanța.
In acest sens putem observa o similaritate cu punerea in intarziere a debitorului prevăzuta de art. 1522, al. 1 Cod Civil, procedura care permite ca notificarea de executare sa fie realizata prin cererea de chemare in judecata (nota 1).
Acceptarea cesiunii de către debitor se poate face printr-un inscris cu data certa. (iarasi nu este cazul)
3) Lămurirea întinderii si aplicării titlului executoriu prin constatarea nulității absolute a prevederilor contractuale referitoare la taxa de emitere a cârdului inițial, comision plata întârziata;
In ceea ce privește clauzele indicate si regăsite pe verso-ul presupusului contract de card, va rugam sa aveți in vedere următoarele:
In cadrul contractului de credit se arata ca va fi perceput un comision de plata pentru intarziere, in cuantum de 300 de lei, si taxa pentru depașirea limitei de credit de 5%, taxa pentru emiterea cardului inițial de 300 de ron fara vreo alta explicație, fara sa poată fi măcar inteligibil ce presupune comisionul/comisioanele si fara sa exista vreodată vre-o discuție aferenta.
Dupa cum am amintit, va rugam sa observați faptul ca acest contract a fost semnat in anul 2005, înaintea ordonanței 50/2010 si a nenumăratelor dezbateri si practice judiciare naționale si europene, fapt pentru care va rugam sa observați, ca aceasta clauza este nu doar imorala este si in contradicție cu deciziile si practica CJUE si aici aducem aminte Decizia CJUE - C. C 26/13 prin care se retine la Articolul 4 alineatul (2) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul că: 2) Articolul 4 alineatul (2) din Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că, în ceea e privește o clauză contractuală precum cea în discuție în litigiul principal, cerința potrivit căreia o clauză contractuală trebuie redactată în mod clar și inteligibil trebuie ințeleasă ca impunând nu numai ca respectiva clauză să fie inteligibilă pentru consumator in punct de vedere gramatical, ci și ca contractul să expună în mod transparent funcționarea concretă a mecanismului de schimb al monedei străine la care se referă lăuza respectivă, precum și relația dintre acest mecanism și cel prevăzut prin alte clauze referitoare la deblocarea împrumutului, astfel încât acest consumator să poată să evalueze, pe baza unor criterii clare și inteligibile, consecințele economice care rezultă din ceasta în ceea ce îl privește.
Mai mult de atat, CJUE susține semnarea acestor tipuri de contract in deplina cunoștință de cauza. Nu intelegem sa eludam contractele de credit, insa, onorata instanța, observați faptul ca parata comite prin punerea in executare a acestor contracte niște abuzuri colosale. Nu vom blama faptul ca avem o dobânda de 30% iar CJUE prin decizii de speța a constatat ca fiind abuziva dobânda . de mare, insa atâta vreme cat pentru semnarea acestui contract nu s-a pus niciodată problema unei negocieri, prezentări a ofertei si poate cel mai grav, elementul esențial si determinant semnarea contractului, prezentarea prețului si acceptarea lui expresa de către reclamant prin semnarea certificatului de informare europeana asupra creditului acordat, formular fara de care banca nu poate sa faca dovada negocierii contractului, noi apreciem ca suntem in prezenta unui abuz grosolan prin prisma legii 193/2000.
Înca o chestiune importanta, se refera la faptul ca in raport de dispozițiile clauzei blamate, aceasta nu este inteligibila si nici echitabila prin imposibilitatea punerii ei in aplicare legala, facandu-se repetat vorbire de alte sume la care se va raporta banca atunci cand va calcula aceasta penalitate. Mai mult de atat, o penalitate de 300 pe ziua de întârziere raportata la creditul acordat nu poate fi echitabila si este de natura sa provoace un grav dezechilibru financiar impunandu-se prin natura ascunsa si neserioasa in speța viciata a contractului, o anulare a comisioanelor respective.
Este adevărat ca debitorul are de restituit o suma de bani si din analiza art. 1516 Cod Civil, creditorul are dreptul la îndeplinirea integrala si la timp a obligației, insa nu putem sa nu aducem aminte dispozițiile art. 2430 cod civil care ne arata ca "Executarea ipotecii nu poate fi realizata decat in virtutea unui titlu executoriu si pentru o creanța certa, lichida si exigibila. Ori, daca asupra exigibilității si lichidității nu putem obiecta absolut nimic, asupra certitudinii, prin analizarea moților de mai sus, apreciem ca acest titlu nu este cert, in speța contestându-se legalitatea penalizărilor instituite prin art. 8.2 contract, in detrimentul împrumutatului. Solicitam deci, analizarea titlului executoriu, pe fondul cauzei, prin prisma si filtrul legii 193/2000 si OUG 50/2010 si ulterior chiar si din oficiu, va solicitam constatarea acestor clauze abuzive si executarea in baza unor contracte incheiate abuziv si îndreptarea titlului executoriu in asa fel incat executarea sa se desfășoară onest si echitabil.
Art. 1164 cod civil - "Obligația este o legătura de drept in virtutea căreia debitorul este ținut sa procure o prestație creditorului, iar acesta are dreptul sa obtina prestația datorata", si art 1350 cod civil - "Orice persoana trebuie sa-si execute obligațiile pe care le-a contractat. Atunci cand fara justificare, nu isi indeplineste aceasta îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte parti si este obligata sa repare acest prejudiciu in condițiile legii. Daca prin lege nu se prevede altfel nici una din parti nu poate înlătura aplicarea regulilor răspunderii contractuale pentru a opta in favoarea altor reguli care i-ar fi mai favorabile."
B. Aplicarea prevederilor Legii 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori, art. 1 respectiv:
(1) orice contract încheiat între comercianți și consumatori pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fără echivoc, pentru înțelegerea cărora nu sunt necesare cunoștințe de specialitate.
(2) în caz de dubiu asupra unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate în favoarea consumatorului.
(3) se interzice comercianților stipularea de clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii.
Art. 4:
(1) O clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creează, in detrimentul consumatorului si contrare cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.
(2) O clauza contractuala va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitatea consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau conditiile generale de vanzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv.
(3) Faptul ca anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociata direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezentei legi pentru restul contractului, in cazul in care o evaluare globala a contractului evidențiază ca acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant.
Art. 6
Clauzele abuzive cuprinse in contract si constatate fie personal, fie prin intermediul organelor abilitate prin lege nu vor produce efecte asupra consumatorului, iar contractul se va derula in continuare cu acordul consumatorului, numai daca dupa eliminarea acestora nai poate continua"
Conform. alin. 1 lit. a) si b) din lista cuprinzând clauzele considerate ca fiind abuzive din legea nr. 193/2000, aceștia gasindu-se in fata faptului implinit la termenul scadent al ratei.
(1) Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care:
a) dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral clauzele contractului, fara a avea un motiv intemeiat care sa fie precizat in contract.
Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor în temeiul cărora un furnizor de servicii financiare isi rezervă dreptul de a modifica rata dobânzii plătibile de către consumator ori datorata acestuia din urma sau valoarea altor taxe pentru servicii financiare, fara o notificare prealabila, daca exista o motivatie întemeiata, in condițiile in care comerciantul este obligat sa informeze cat mai curând posibil despre aceasta celelalte parti contractante si acestea din urma au libertatea de a rezilia imediat contractul.
b) obliga consumatorul sa se supună unor condiții contractuale despre care nu a avut posibilitatea reala sa ia cunoștința la data semnării contractului;
C. Legea 363/2007, Secțiunea I. art. 6 alin. (1) stipulează: O practica comerciala este considerata ca fiind acțiune înșelătoare daca aceasta conține informații false sau, în orice situație, inclusiv în prezentarea generala, induce în eroare sau este susceptibila sa inducă în eroare consumatorul mediu, astfel încât, în ambele ipoteze, fie îl determina, fie este susceptibila a-l determina pe consumator sa ia o decizie de tranzacționare pe care altfel nu ar fi luat-o (...).
și Art. 7. - (1) O practica comerciala este considerata ca fiind omisiune înșelătoare daca, în contextul prezentării situației de fapt, ținând cont de toate caracteristicile si circumstanțele acesteia, precum si ie limitele mijloacelor de comunicare utilizate pentru transmiterea informației omite o informație esențiala necesara consumatorului mediu, ținând cont de context, pentru luarea unei decizii de tranzacționare în cunoștința de cauza si, prin urmare, determina sau este susceptibila sa determine luarea de catre consumator a unei decizii de tranzacționare pe care altfel nu ar fi luat-o. (2) O practica comerciala este, de asemenea, considerata ca fiind omisiune înșelătoare atunci cand, ținând cont de aspectele prevăzute la alin. (1), un comerciant ascunde sau oferă într-un mod neclar, neinteligibil, ambiguu ori în contratimp o informație esențiala sau nu indica intenția comerciala practicii, în cazul în care aceasta nu rezulta deja din context, si când, în oricare dintre cazuri, consumatorul mediu este determinat sau este susceptibil a fi determinat sa ia o decizie de tranzactionare pe care altfel nu ar fi luat-o.
D. De asemenea: OUG 21/1992: Capitolul 4 - Informarea si educarea consumatorilor
Art. 11
Consumatorii au dreptul de a fi informați, in mod complet, corect si precis, asupra caracteristicelor esentíale ale produselor si serviciilor oferite de catre agenții economici, astfel incit sa aiba posibilitatea de a face o alegere raționala, in conformitate cu interesele lor, intre produsele si serviciile oferite si sa fie in măsura sa le utilizeze, potrivit destinației acestora, in deplina securitate.
Onorata instanța, acest contract, de acest gen se denumește si contract de adeziune, adica clauzele nu au fost negociate, ba chiar ascunse. Discuțiile erau purtate pe perioada de creditare si suma si nu pe aspect importante cum ar fi costuri, fapt ce face ca aceste clauze sa nu fi fost negociate intrând in sfera de prejudiciere a clienților pe termen lung.
Astfel de clauze creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, astfel încât este abuzivă, din perspectiva art. 4 alin. 1 din Legea nr. 193/2000.
4) Anularea actelor de executare emise in principal prin admiterea excepțiilor invocate și in subsidiar anularea lor parțiala prin efectul admiterii contestației la titlu in ceea ce priveste nulitatea absoluta a comisioanelor si prevederilor indicate mai sus.
Va rugam sa observati, ca nici bine nu a început executarea silita si organul de executare, cel mai corect act pe care il întocmește este p-v de cheltuieli de executare, evitând sa observe ca in spatele acestor acte se afla oameni care au fost abuzați de catre creditorul urmăritor.
Noi va solicitam sa ne admiteti excepția nulității absolute a executării silite din dosarul contestat mai sus prin prisma excepțiilor invocate si prin prisma art. 662 titlul nefiind cert, lipsindu-i o asemenea calitate, ne intrebam: Actele de executare sunt valabile in accepțiunea cărtii executării silite? Răspunsul ni-l dam singuri si apreciem ca executarea silita, pentru a putea fi legal indeplinita, se impune o anulare totala a formelor de executare îndreptare a titlului executoriu si ulterior o începere a executării silite.
Indiferent daca actele in sine de executare silita au fost efectuate fara incalcarea normei de drept, consideram ca aici se impune o constatare a nulității absolute cel puțin, prejudiciul reiesind din insasi situatia de fapt, nefiind necesara nicio alta formalitate de confirmare a prejudiciului si pe cale de consecință se impune anularea executării. In concluzie, daca sumele pentru care suntem executați nu sunt cele reale si executarea capata o forma nelegala fapt ce trebuie sa duca la anularea de indata a întregii executări. Gravele erori de executare iarasi compun un alt grup de motive ce duc la necesitatea anularii executării prin executarea unui contract de credit parțial abuziv dar si prin, neemiterea somațiilor in virtutea lui 661 C. către toti cei ce urmau sa fie executați ci trimiterea somatiei la o adresa despre care se stia foarte clar ca nu mai este de actualitate, banca știind acest lucru, asa cum vom demonstra si reiese in mod evident din contract. Prin urmare, daca veti trece peste excepția nulității absolute, va rugam sa va raportați, chiar din oficiu problemele legate de procedura de comunicare insasi si a erorilor aflate in actele de executare, ce tind către o anulare efectiva a executări silite.
În drept: Art. 194 si 711 Cod Procedura Civila, OUG 50/2008, 193/200, Cod Civil, Practici abuzive.”
Prin întâmpinarea formulată, intimatul S.C. E. R. SERVICES IFN S.A. (fosta S.C. EFG R. SERVICES IFN S.A.) a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată pentru următoarele motive:
„I. PREZENTAREA SITUAȚIEI DE FAPT .
Societatea noastră a fost înființata in anul 2004, având ca obiect de activitate principal "Alte activități de creditare" - Cod CAEN 6522. In desfășurarea activitatii sale, societatea emite Carduri Euroline, prin care acorda deținătorilor de carduri o limita maxima de creditare, conform Condițiilor Generale pentru Emiterea si Utilizarea Cardului Euroline" (anexate prezentei intampinari).
In luna noiembrie 2012 subscrisa și-a schimbat denumirea, in prezent fiind înregistrata la Registrul Comerțului de pe langa Tribunalul București cu denumirea E. R. SERVICES IFN SA.
Cardul Euroline poate fi utilizat in scopul retragerii de numerar de la sediul emitentului, sucursalele Bancpost sau ATM-urile aparținând Bancpost, precum si pentru a efectua plați sub forma de tranzacții, respectiv plata bunurilor sau a serviciilor achiziționate de la Comercianții Acceptând - centre comerciale, cu care emitentul a încheiat contracte in vederea acceptării plaților efectuate prin intermediul Cardului Euroline.
Deținătorul cardului are obligația de a achita suma datorata in decursul termenului menționat in Extrasul Lunar, in rate, fiecare dintre acestea reprezentând cel puțin Suma Lunara Minima, astfel cum aceasta este menționata in fiecare Extras Lunar. Rambursările in avans fata de termenul menționat in Extrasul Lunar sunt premise fara penalizare si cu recalcularea dobânzii la data efectuării plații.
Menționam de asemenea, ca, ulterior efectuării primei tranzacții, deținătorul cardului poate utiliza Linia de Credit acordata, prin intermediul Cardului de Credit Euroline, iu vederea efectuării si a altor tranzacții, astfel cum acestea sunt reglementate prin Condițiile Generale pentru Emiterea si Utilizarea Cardului Euroline, respectiv retrageri de numerar de la ATM-uri aparținând Bancpost si de la sediul E. R. Services IFN SA, achiziții cu plata integral si achiziții cu plata in rate de la comercianții acceptanți cu care societatea noastră a incheiat contracte in acest sens.
Contestatorul in prezenta cauza a incheiat la data de 30.11,2004 un contract de credit cu intimata, având ca obiect emiterea unui card de credit pentru .achiziționarea unui produs, contract care constituie titlu executoriu conform art. 79 al. 2 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, astfel cum aceasta a fost republicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 24 ianuarie 2005.
Valoarea totala a tranzacției inițiale a fost de 1704.78 RON, la care s-au adăugat comisioanele prevăzute in Cererii pentru emiterea unui card de credit si a Condițiilor Generale pentru Emiterea si Utilizarea Cardului Euroline.
Achiziționarea si achitarea in transe lunare fixe a produsului a fost posibila exclusiv ca urmare a semnării Cererii pentru emiterea unui card de credit si a Condițiilor Generale pentru Emiterea si Utilizarea Cardului Euroline intre subscrisa si reclamant.
Menționam ca penalitățile de întârziere nu s-ar fi adăugat la debitul restant, daca debitorul si-ar fi îndeplinit obligațiile de plata a transelor lunare la scadenta, fapt care este stipulat atat in Condițiile Generale pentru Emiterea si Utilizarea Cardului Euroline, cat si in Extrasul de C. care i-a fost comunicat lunar debitorului.
Ca urmare a refuzului nejustificat al debitorului de a-si indeplini obligațiile de plata a transelor lunare, astfel cum acestea au fost aduse la cunoștința debitorului prin intermediul Extraselor Lunare, subscrisa am procedat la executarea pe cale silita a contractului de credit încheiat cu debitorul, formulând astfel cerere de executare silita către B. C. si MARCHIDANU. In urma inregistrarii cererii, executorul judecătoresc a solicitat încuviințarea executam silite Judecătoriei Sector 3 București. Instanța a procedat la încuviințarea executării silite prin incheierea din data de ÎS.03.2014, in dosarul nr._/301/2014.
II. ÎN D.
i. Cu privire la existenta creanței certe, lichide si exigibile exprimata printr-un titlu executoriu:
Conform Legii 58/1998 republicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 24 ianuarie 2005, contractele de credit incheiate de o instituție financiara nebancara, precum si garanțiile reale si personale afectate garantării creditului constituie titluri executorii. Astfel, in cazul refuzului nejustificat de executare a obligațiilor de plata, subscrisa poate proceda la valorificarea pe cale silita a creanței deținute împotriva contestatorului.
Conform contractului semnat in anul 2008 si care sta la baza executării silite, contestatorul a declarat ca a luat la cunoștința Condițiile Generale pentru Emiterea si Utilizarea Cardului Euroline, primind un exemplar si fiind intru totul de acord cu acestea.
Conform contractului semnat si agreat de către contestator, pe langa rata lunara stabilita la data semnării acestuia este necesar a se achita orice suma rezultata hi urma acordării si utilizării limitei de creditare, cum ar fi comisionul lunar de administrare cont, dobânda datorata, comisionul pentru plata întârziata.
Prin cererea adresata subscrisei de emitere a unui card de credit, precum si prin exprimarea acordului cu privire la Condițiile Generale pentru Emiterea si Utilizarea Cardului Euroline, prin semnarea acestora de către contestator a intervenit acordul de voința cu privire la incheierea unui contract de credit prin care subscrisa se obliga sa puna la dispoziția contestatorului sumele solicitate, iar contestatorul se obliga sa returneze subscrisei suma împrumutata.
Prin necontestarea Extrasului Lunar operează o recunoaștere tacita a obligațiilor de plata din partea deținătorului cardului, subscrisa indeplinindu-si obligațiile asumate prin contract, si anume aceea de a notifica lunar debitoarei sumele restante, astfel cum sunt inregistrate in evidentele subscrisei.
Conform contractului, acordul de voința al pârtilor a fost ca subscrisa va notifica debitorului transa lunara impreuna cu rata dobânzii, comisionul de administrare a contului si eventuale penalități, iar debitorul are posibilitatea de a contesta creanța notificata de subscrisa, in caz, contrar, prin executarea in continuare a contractului și prin plata transelor lunare operand recunoașterea tacita a debitoarei cu privire la creanța adusa la cunoștința acestuia prin Extrasul Lunar.
Conform contractului, in schimbul serviciilor de creditare oferite de subscrisa, deținătorul cardului va plați subscrisei o compensație, incluzând, dar fara a se limita la dobânzi, comisioane, taxe, valoarea acestora fiind de asemenea specificata in contract
De asemenea va rugam sa observați ca suma pentru care s-a pornit executarea silita este certa, lichida si exigibila, iar modalitatea de calcul rezulta foarte clar din documentul intitulat "Istoricul cardului nr._ titular TIRUTEANU A.", document atașat prezentei Întâmpinări.
Creanța subscrisei este certa asa cum rezulta indiscutabil din raporturile juridice stabilite cu debitoarea, din faptul executării de către subscrisa întocmai a obligațiilor asumate (acordarea creditului) si din faptul neexecutării de către debitoarei a obligațiilor corelative ce-i reveneau (efectuarea plaților ratelor lunare integral si in intervalul scadent, conform extraselor de cont primite lunar pe adresa de corespondenta).
Creanța pe care o avem asupra debitoarei este lichida, fapt care rezulta cu exactitate din contravaloarea ratei lunare înscrisa in extrasul de cont comunicat lunar contestatorului.
Creanța este exigibila, obligația debitorului de efectuare a plaților fiind exigibila la data menționata in extrasele de cont.
In aceste condiții, si având in vedere faptul ca contractul produce efecte obligatorii intre parti, subscrisa si-a executat obligațiile asumate prin contract, insa contestatorul refuza nejustificat executarea obligației corelative de plata a transelor lunare, aflandu-se in culpa contractuala, motiv pentru care subscrisa am procedat la executarea pe cale silita a obligației de plata a contestatorului.
Astfel, consideram creanța subscrisei ca fiind una certa, lichida si exigibila si pe cale de consecința neîntemeiate pretențiile contestatorului cu privire la anularea actelor de executare efectuate in cauza, solicitând astfel respingerea contestației la executare ca neîntemeiata.
ii. Cu privire la excepția procedurii de citare
Va rugam sa observați faptul ca, conform verificărilor efectuate de către executorul judecătoresc, adresa pentru comunicarea actelor de executare este cea utilizata de către acesta si nu cea precizata de către contestator in contestația la executare.
Pentru toate aceste considerente va solicitam respingerea excepției nulității procedurii de citare si in consecința, respingerea contestației la executare ca neîntemeiata.
iii. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a subscrisei;
Subscrisa a încheiat cu societatea ALTEX IMPEX SRL, in calitate de Comerciant Acceptant un contract pe durata nedeterminata (anexat prezentei întâmpinări) prin care Comerciantul Acceptant isi asuma obligația de a accepta plățile efectuate prin intermediul cardurilor Euroline pentru bunurile si serviciile achiziționate de deținătorii cardului din centrele comerciale ale Comerciantului Acceptant.
Conform contractului de prestări servicii încheiat intre subscrisa si ., societatea ALTEX IMPEX SRL se obliga sa accepte plați de la subscrisa efectuate in numele persoanelor împrumutate pentru achiziționarea de către acestea a produselor comercializate prin intermediul magazinelor Altex.
Astfel, achiziționarea produsului din magazinul Altex de către contestatoare a fost posibila exclusiv ca urmare a ereditarii de către subscrisa a contravalorii produselor achiziționate, creditare realizata ca urmare a semnării de către contestatoare a Cererii pentru emiterea unui card de credit si a Condițiilor Generale pentru Emiterea si Utilizarea Cardului Euroline.
In aceste condiții, raporturile de creditare se stabilesc între subscrisa si contestatoare, astfel cum rezulta indiscutabil din contractul semnat de contestatoare in anul 2004 (Condițiile Generale pentru Emiterea si Utilizarea Cardului Euroline ), precum si din Extrasele Lunare care au fost trimise contestatoarei si care poarta denumirea subscrisei, valoarea tranzacțiilor efectuate, rata dobânzii, valoarea soldului final, precum si data scadenta a achitării ratei lunare.
Astfel, subscrisa are calitatea de creditor in prezenta executare silita, si nu societatea ALTEX IMPEX SRL, contractul de credit fiind incheiat cu subscrisa, iar creditarea contestatoarei efectuându-se din patrimoniul subscrisei.
iv.) In ceea ce privește pretinsul caracter abuziv al clauzelor contractuale.
Conform art.3 din Legea 193/2000. pentru ca o clauza contractuala sa fie considerata abuziva este necesara îndeplinirea cumulativa a următoarelor condiții: clauza sa nu fi fost negociata si clauza sa fi produs in detrimentul consumatorului un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligațiile pârtilor.
Cele doua condiții (inexistenta negocierii si existenta unui dezechilibra semnificativ intre drepturile si obligațiile pârtilor si contrar bunei-credinte) trebuie îndeplinite cumulativ pentru ca o clauza din contractul de credit sa poată fi apreciata ca fiind abuziva, lipsa uneia dintre cele doua condiții excluzând caracterul presupus abuziv al respectivei clauze.
v.) Referitor la prima condiție prevăzuta de Legea nr. 193/2000 - negocierea clauzelor contractuale
In cazul nostru, conform contractului semnat in anul 2004, contestatoarea a declarat ca a luat la cunoștința termenii generali din contract, neavand nicio obiectiune la data respective.
La momentul încheierii contractelor de credit exista o varietate de produse de creditare, selecția aparținând consumatorului in funcție de varianta cea mai avantajoasa.
Existenta unor produse predefinite și a unor contracte de credit standardizate nu afectează libertatea împrumutatului de a opta pentru un anumit produs si nici nu poate duce la concluzia caracterului nenegociabil al clauzei, opțiunea clientului fiind astfel liber exprimata.
Prin completarea cererilor de creditare persoanele interesate au optat pentru un anumit produs care corespundea intereselor proprii.
Exista in permanenta opțiunea consumatorului de a incheia sau nu contractul cu cealaltă parte, nefiind obligat sa accepte in . creditor, având posibilitatea reala de a negocia orice clauza, iar in situația in care nu se reușește negocierea sa incheie contractul de credit cu orice alt creditor, m condiții mai avantajoase.
Condițiile generale aplicabile contractelor de credit prevăd care sunt condițiile și consecințele fiecărui tip de dobânda și totodată modul in care variază.
vi.) Referitor la a doua condiție prevăzuta de Legea nr.193/2000 - respectiva clauza prin ea insasi sau împreuna cu alte prevederi din contract sa creeze in detrimentul consumatorului si contrar bunei-credinte un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligațiile consumatorului.
Cu privire la dezechilibrul semnificativ intre drepturile si obligațiile pârtilor necesar a fi produs in detrimentul consumatorului este de menționat ca acesta trebuie sa existe ca urmare a relei credințe a celeilalte parti contractante.
Astfel, la momentul incheierii contractului si pe tot parcursul desfășurării relațiilor contractuale cu reclamantul subscrisa a manifestat buna-credinta, executandu-si intocmai obligațiile asumate prin contract, si anume: creditarea reclamantului cu contravaloarea produsului achiziționat, punerea la dispoziția reclamantului a limitei de creditare pentru retrageri de numerar, astfel cum acesta a fost informat in momentul inmanarii cardului, precum si emiterea si transmiterea lunar la adresa de corespondenta a Extraselor Lunare prin care reclamantul era informat asupra obligațiilor de plata, data scadenta, precum si comisioanele percepute de subscrisa.
Contrar cerințelor bunei-credinte, reclamantul a refuzat in mod nejustificat executarea benevola a obligațiilor corelative de plata către subscrisa, acesta efectuând plata transelor lunare in majoritatea cazurilor cu depășirea datei scadente a acestora, m evidentele contabile ale subscrisei fiind inregistrate numeroase penalități de întârziere, precum si refuzul de a achita debitul restant către subscrisa.
De asemenea, dezechilibrul la care face referire Legea 193/2000 nu trebuie apreciat intre prestațiile economice ale pârtilor, ci prin raportare la art.4 al.5 din Legea 193/2000, in funcție de natura serviciilor care fac obiectul contractului, precum si factorii care au determinat incheierea contractului de creditare.
Contractul de credit a fost incheiat in temeiul libertății de voința, respecta exigentele echității, bunei-credinte si a echilibrului intre prestații si nu are ca si consecința îmbogățirea fara justa cauza a unei parti în detrimentul celeilalte parti, clauzele fiind prevăzute in contract pentru repararea unui eventual prejudiciu în cazul neexecutarii intocmai a contractului.
Astfel, clauzele presupus abuzive trebuie interpretate in contextul întregului contract si având in vedere faptul ca subscrisa oferă servicii de creditare deținătorilor cardului, scopul acesteia la încheierea contractului de creditare fiind in primul rand asigurarea posibilității recuperării creditului, precum si obținerea de profit prin plata de către împrumutat a unui pret in schimbul serviciilor oferite.
De asemenea, aprecierea caracterului abuziv al clauzelor contractuale trebuie făcuta si prin raportare la art.4 alm.2 din Directiva 93/11/CEE din 05.04.1993, interpretata in lumina jurisprudentei Curții JUE din Hotărârea din 03.06.2010, Caja Ahorros, Cauza C-484/08 si din Hotărârea din 14.06.2012, Banco Espanol de Credito SA, C-61S/10), deoarece in speța este vorba de clauze care țin de caracterul adecvat al prețului sau al remunerației, respectiv dobânda penalizatoare si cea remuneratorie.
Astfel cum a statuat Curtea in cadrul jurisprudentei dezvoltate in timp, aprecierea caracterului abuziv al acestor tipuri de clauze contractuale este posibila doar atunci cand acestea nu au fost redactate ., ușor si inteligibil, tinandu-se cont si de buna-credinta cu care părțile au acționat.
Instanța de judecata nu poate interveni unilateral in acordul de voința al pârtilor prin modificarea sau anularea anumitor clauze ale contractului, acest fapt afectând grav principiul forței obligatorii a contractului intre parti.
Astfel cum veți observa :
-nici nu am obligat contestatoarea sa se supună unor condiții contractuale despre care nu a avut cunoștința (acesta a semnat condițiile, declarând ca a luat la cunoștința de condițiile contractuale, primind un exemplar si fiind intru totul de acord cu acestea,
-nici nu am interpretat in mod exclusiv aceste condiții, respectându-ne întrutotul obligația de acordare a creditului,
-nici nu am obligat contestatoarea la plata unor sume disproporționat de mari in cazul neîndeplinirii obligațiilor contractuale, aplicând exact comisioanele, penalitățile si sumele acceptate de către reclamant la momentul încheierii contractului.
vii.) In ceea ce privește dobânda.
Dobânda datorata se percepe pentru neachitarea integrala a sumei înregistrate la rubrica „Sold final" din cadrul extrasului de cont emis lunar, nefiind in niciun caz vorba de o capitalizare a dobânzilor sau aplicare a acesteia asupra taxelor si comisioanelor, astfel cum greșit afirma reclamantul, încercând sa inducă in eroare instanța de judecata.
Conform Art. Dobânda si Sancțiuni, pentru toate si orice sume aflate in sold in orice moment, in urma emiterii si utilizării Cardului de către Deținător, acesta va plați Emitentului dobânda asa cum este menționata in Extrasele Lunare. Pentru tranzacțiile cu plata in rate lunare purtătoare de dobânda, precum si in cazul retragerii de numerar, Deținătorul datorează Emitentului dobânda începând cu data înregistrării tranzacției in evidentele Emitentului.
Astfel, dobânda calculata a rezultat ca urmare a aplicării formulei generale de mai jos:
Valoare tranzacție de rambursat * nr de zile * dobânda anuala
360 zile (*)
-Prin Valoarea tranzacției de rambursat înțelegem diferența neachitata din tranzacțiile înregistrate in cadrul extrasului de cont.
-Nr de zile reprezintă numărul de zile pentru care a fost aplicat procentul de dobânda respectiv si se calculează tinand cont de data la care a fost înregistrata tranzacția respectiva (rata lunara, retragerea de numerar, etc.) si data la care a fost efectuata plata lunara pentru achitarea tranzacției.
-Dobânda anuala reprezintă procentul de dobânda aplicat la un moment dat.
Subliniem faptul ca atat dobânda, cat si comisionul de acordare a liniei de credit si de administrare cont sunt percepute ca urmare a prestării serviciilor financiare de catre subscrisa in favoarea împrumutatului, respectiv acordarea de împrumuturi banesti pentru achiziționarea de diverse produse.
In general clauzele din contract sunt foarte clare si se adresează unui consumator cu nivel mediu de cunoștințe, iar elementele din extrasele de cont si modalitățile de calcul sunt foarte clare, clientul având posibilitatea de a identifica in mod facil sumele de plata si cuantumul lor, calculate in baza prevederilor contractuale, agreate si însușite de parti.
Pentru toate aceste aspecte va rugam sa respingeți contestația la executare ca neîntemeiata.
viii.) In ceea ce privește comisionul pentru plata întârziata
Conform dispozițiilor Condițiilor Generale, reclamantul avea obligația de a achita suma datorata in orice moment catre subscrisa, in decursul termenului menționat in Extrasul Lunar, fie integral, fie parțial, dar cel puțin Suma Limara Minima de plata.
Penalitatea pentru plata întârziata se aplica exclusiv in cazul culpei contractuale a debitorului, in următoare situații:
-sumele achitate nu respecta termenul scadent (sunt in afara perioadei de plata), excepție facand plata integrala a Soldului Final înainte de emiterea extrasului de cont;
-sumele achitate in termenul scadent nu acoperă in totalitate contravaloarea a cel puțin Sumei Minime datorate;
-nu se efectuează nici o depunere in intervalul de plata lunar menționat in extras.
Întrucât contestatoarea a achitat cu întârziere sau nu a achitat cel puțin Suma Lunara Minima de plata in intervalul scadent menționat in Extrasul Lunar, s-a aplicat penalitatea de plata întârziata, conform Condițiilor Generale pentru Emiterea si Utilizarea Cardului Euroline.
Astfel cum contestatoarea a luat la cunoștința la data semnării Contractului, societatea noastră este indreptatita sa aplice penalități in cazul in care Deținătorul cardului nu isi respecta obligațiile contractuale.
Penalitățile de întârziere se aplica numai in situația nerespectarii termenului de plata menționat in Extrasele Lunare si ca urmare a culpei debitorului in plata cu întârziere a tranșei lunare. Astfel, scopul penalităților de întârziere este acela de a acoperi prejudiciul inregistrat de subscrisa prin executarea cu intarziere a obligațiilor de plata asumate prin contract.
In aceste condiții, clauza privind aplicarea penalității de intarziere nu produce in concret un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligațiile pârtilor, aceasta aplicandu-se numai in situația si ca urmare a culpei împrumutatului in executarea obligațiilor contractuale. Mai mult decât atat, conform art.4 din Legea nr. 193/2000 dezechilibrul semnificativ intre droturile si obligațiile pârtilor existent in detrimentul consumatorului trebuie sa fi intervenit si ca urmare a relei credințe a subscrisei.
Pentru toate aceste considerente solicitam respingerea contestației la executare ca neîntemeiata.
Cu cheltuieli de judecata.
In apărare înțelegem sa ne folosim de proba cu înscrisuri, precum si de orice alt mijloc de proba a cărui necesitate de administrare va rezulta din dezbateri.
In conformitate cu prevederile ort 411 al 1 pct 2 C. solicitam judecarea prezentei cauze si in lipsa noastră.
In drept, art.205 si urm. Cod Procedura Civila.”
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 18.02.2014, intimatul s-a adresat B. C. și Marchidanu cu cerere de executare silită împotriva contestatorului, în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr._/30.11.2004, în vederea recuperării creditului restant în valoare de 7420,70 lei cu care contestatorul figura la data de 03.02.2014, dată la care intimatul a procedat la declararea scadenței anticipate a creditului.
Cererea a fost înregistrată pe rolul B. C. și Marchidanu sub nr. 223/2014 (numărul dosarului de executare silită).
Prin încheierea din 18.03.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosarul civil nr._/301/2014, instanța a dispus încuviințarea executării silite împotriva contestatorului.
Prin încheierea din 23.05.2014, executorul judecătoresc a stabilit cheltuielile de executare în cuantum total de 1351,07 lei, reprezentând onorariul executorului judecătoresc de 942,07 lei (calculat la valoarea creanței invocate de intimat) la care se adaugă TVA de 226,10 lei, și alte cheltuieli necesare desfășurării executării silite (taxe judiciare, cheltuieli pentru întocmirea actelor de executare și transmiterea lor prin poștă/agent procedural) la care se adaugă TVA.
Contestatorul a fost înștiințat despre începerea executării silite și a fost somat la adresa sa de domiciliu prevăzută în contractul de credit și în actul de identitate prezentat la momentul încheierii contractului de credit.
La aceeași dată, 23.05.2014, executorul judecătoresc a dispus înființarea popririi asupra disponibilităților bănești ale contestatorului existente în conturile sale bancare, precum și asupra veniturilor salariale ale contestatorului obținute de la angajator.
Contestatorul a fost înștiințat despre înființarea popririi la adresa sa de domiciliu prevăzută în contractul de credit și în actul de identitate prezentat la momentul încheierii contractului de credit.
Analizând situația de fapt prin prisma dispozițiilor ce reglementează contestația la executare, instanța reține următoarele:
1)În opinia instanței, faptul că debitorului contestator nu i-au fost comunicate somația și înștiințarea de înființare a popririi la domiciliul său actual nu i-a produs contestatorului vreo vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea întregii executări silite.
Contestatorul nu a administrat nici o probă din care să rezulte vătămarea efectiv suferită și, în plus, a avut ocazia să își expună motivele de nemulțumire legate de executarea silită demarată împotriva sa prin contestația la executare ce face obiectul prezentei cauze.
De asemenea, instanța reține că, potrivit art. 782 alin. 1 NCPC, poprirea se înființează fără somație, astfel că necomunicarea somației în speță nu are nici o relevanță.
Totodată, instanța reține că debitorul contestator este parte a contractului de credit devenit titlu executoriu și se prezumă că are cunoștință de condițiile de creditare.
2)În ceea ce privește lipsa calității de creditor a intimatului, instanța constată că această susținere a contestatorului este neîntemeiată.
Din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că intimatul S.C. E. R. SERVICES IFN S.A. (fosta S.C. EFG R. SERVICES IFN S.A.) este o societate înființată in anul 2004, având ca obiect de activitate principal "Alte activități de creditare" - Cod CAEN 6522. In desfășurarea activității sale, intimatul emite Carduri Euroline, prin care acorda deținătorilor de carduri o limita maxima de creditare, conform Condițiilor generale pentru emiterea si utilizarea cardului Euroline.
In luna noiembrie 2012, intimatul și-a schimbat denumirea, in prezent fiind înregistratla Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul București cu denumirea E. R. SERVICES IFN SA.
Intimatul a încheiat cu societatea ALTEX IMPEX SRL, in calitate de comerciant acceptant un contract pe durata nedeterminata, depus la dosar, prin care comerciantul acceptant isi asuma obligația de a accepta plățile efectuate prin intermediul cardurilor Euroline pentru bunurile si serviciile achiziționate de deținătorii cardului din centrele comerciale ale comerciantului acceptant.
Conform contractului de prestări servicii încheiat intre intimat si ., societatea ALTEX IMPEX SRL s-a obligat sa accepte plați de la intimat efectuate in numele persoanelor împrumutate pentru achiziționarea de către acestea a produselor comercializate prin intermediul magazinelor Altex.
Astfel, achiziționarea produsului din magazinul Altex de către contestator a fost posibila exclusiv ca urmare a creditarii de către intimat a contravalorii produselor achiziționate, creditare realizata ca urmare a semnării de către contestator a cererii pentru emiterea unui card de credit si a Condițiilor generale pentru emiterea si utilizarea cardului Euroline.
In aceste condiții, raporturile de creditare s-au stabilit între intimat si contestator, astfel cum rezulta indiscutabil din contractul semnat de contestator in anul 2004.
Astfel, intimatul are calitatea de creditor in prezenta executare silita, si nu societatea ALTEX IMPEX SRL, contractul de credit fiind incheiat cu intimatul, iar creditarea contestatorului efectuându-se din patrimoniul intimatului.
3)În ceea ce privește clauzele abuzive invocate de contestator, instanța reține următoarele:
Cardul Euroline (tipul de card accesat de contestator) poate fi utilizat in scopul retragerii de numerar de la sediul emitentului, de la sucursalele Bancpost sau de la ATM-urile aparținând Bancpost, precum si pentru a efectua plați sub forma de tranzacții, respectiv plata bunurilor sau a serviciilor achiziționate de la comercianții acceptanți - centre comerciale, cu care emitentul a încheiat contracte in vederea acceptării plaților efectuate prin intermediul Cardului Euroline.
Deținătorul cardului are obligația de a achita suma datorata in rate, fiecare dintre acestea reprezentând cel puțin suma lunara minimă, astfel cum aceasta este menționata in fiecare extras lunar. Rambursările in avans sunt premise fără penalizare și cu recalcularea dobânzii la data efectuării plații.
Din condițiile generale de emitere și utilizare a cardului rezultă că ulterior efectuării primei tranzacții, deținătorul cardului poate utiliza linia de credit acordată, prin intermediul cardului de credit Euroline, iu vederea efectuării si a altor tranzacții, astfel cum acestea sunt reglementate prin Condițiile Generale pentru Emiterea si Utilizarea Cardului Euroline, respectiv retrageri de numerar de la ATM-uri aparținând Bancpost si de la sediul E. R. Services IFN SA, achiziții cu plata integrală si achiziții cu plata in rate de la comercianții acceptanți cu care societatea intimată a încheiat contracte in acest sens.
Contestatorul in prezenta cauza a încheiat la data de 30.11.2004 un contract de credit cu intimatul, având ca obiect emiterea unui card de credit pentru achiziționarea unui produs la Altex Impex SRL – magazinul Media Galaxy, contract care constituie titlu executoriu, conform Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancară.
Valoarea totală a tranzacției inițiale a fost de 1704,78 RON (_ lei ROL), la care s-au adăugat comisioanele prevăzute in cererea pentru emiterea unui card de credit si în Condițiile generale pentru emiterea si utilizarea cardului Euroline.
Achiziționarea si achitarea in transe lunare fixe (24 rate) a produsului a fost posibila exclusiv ca urmare a semnării cererii pentru emiterea unui card de credit si a Condițiilor Generale pentru Emiterea si Utilizarea Cardului Euroline intre intimat si contestator.
Pentru a stabilit incidența dispozițiilor Legii 193/2000 în prezentul litigiu, instanța reține că în accepțiunea art.4 din Legea nr.193/2000, clauza abuzivă este acea clauză inserată în contract care, nefiind negociată direct cu consumatorul, prin ea însăși s-au împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților.
Apoi, este considerată clauză nenegociată direct cu consumatorul (astfel cum apare el definitiv la art.2 alin.1 din Legea nr.193/2000) acea clauză stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influențeze asupra naturii ei, cum ar fi contractele standard pre-formulate sau condițiile generale de vânzare practicate de comercianți pe piața produsului sau serviciului respectiv.
Evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerințele de preț și de plată, pe de o parte, nici cu produsele și serviciile oferite în schimb, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj ușor inteligibil (art.4 alin.6 din Legea nr.193/2000).
Prin cererea de chemare în judecată, contestatorul a contestat comisionul de plată pentru întârziere în cuantum de 300 lei, taxa pentru depășirea limitei de credit în cuantum procentual de 5%, taxa pentru emiterea cardului inițial în cuantum de 300 lei și dobânda în cuantum procentual de 30%.
În primul rând, instanța constată că valorile indicate de contestator sunt eronate. Trecerea de la leul vechi ROL la leul nou RON (denominarea) s-a realizat la data de 01.07.2005, deci ulterior încheierii contractului nr._/30.11.2004 între contestator și intimat. Prin urmare, toate valorile indicate în contract sunt exprimate în lei vechi ROL.
În aceste împrejurări, ținând cont de anexa contractului (fila 142 verso), instanța constată că valorile corecte ale clauzelor contestate în speță sunt următoarele: comisionul de plată întârziată - 30 lei, taxa pentru depășirea limitei de credit - cuantum procentual de 5%, taxa pentru emiterea cardului inițial - 30 lei, rata dobânzii curente - cuantum procentual de 32%.
Instanța apreciază că nu trebuie omisă manifestarea de voință a părților la momentul încheierii contractului și nici împrejurarea că în costul total al creditului sunt incluse dobânda, comisioanele și alte taxe/costuri obligatorii cunoscute de părți și că debitorul consumator s-a obligat să restituie valoarea totală plătibilă în care se includ suma împrumutată și costul total al creditului.
Toate comisioanele, taxa și rata dobânzii curente contestate în cauză intră în costul total al creditului, iar contestatorul a fost de acord cu prețul contractului.
Or, potrivit articolului 4 alin.6 din Legea nr.193/2000, evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerințele de preț și de plată, pe de o parte, nici cu produsele și serviciile oferite în schimb, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj ușor inteligibil.
Dobânda contractuală și comisioanele contestate fac parte din prețul contractului, iar contestatorul a fost de acord cu acest preț al contractului, pe care nu l-a considerat disproporționat de mare la momentul încheierii convenției de credit. Dimpotrivă, după o perioadă de derulare a contractului de credit de 2 ani (perioada aferentă achitării celor 24 de rate l-a care s-a obligat contestatorul), contestatorul a fost mulțumit de modul în care s-au desfășurat relațiile contractuale și a continuat să folosească cardul Euroline pentru o perioadă foarte lungă de timp, respectiv până în anul 2014. Contestatorul nu a restituit cardul de credit, folosindu-l pentru cumpărături, retrageri de numerar și depunând diverse sume de bani (care nu acopereau însă valoarea tranzacțiilor de cumpărare și retragerea de numerar). Astfel, potrivit istoricului contului de card (filele 68-72), într-o perioadă de aproximativ 10 ani, contestatorul a efectuat retrageri de numerar în valoare de 5490 lei și tranzacții de cumpărare de la comercianți cu plata în rate în valoare de 1704,78 lei, depășind astfel limita de credit de 1704,78 lei (depășire care era permisă conform contractului, cu condiția achitării unei taxe pentru depășirea limitei de credit de 5%). Derularea contractului de linie de credit pentru o perioadă atât de lungă (10 ani) denotă faptul că debitorul contestator a înțeles clauzele contractuale și a fost întru totul de acord cu ele.
În ceea ce privește taxa de emitere a cardului de credit, instanța reține că se achită o singură dată, pentru operațiunile realizate de angajații băncii cu ocazia acordării creditului, operațiuni ce presupun efectuarea de verificări și parcurgerea unui volum semnificativ de documente, precum și emiterea efectivă a cardului. Pe cale de consecință, această taxă este justificată, acceptată de consumator, și nu ar mai putea fi contestată în prezent, la 10 ani de la data achitării sale.
Comisionul de plată întârziată - 30 lei, taxa pentru depășirea limitei de credit - cuantum procentual de 5%, taxa pentru emiterea cardului inițial - 30 lei, rata dobânzii curente - cuantum procentual de 32% reprezintă spezele contractuale aferente creditului. Toate acestea au la bază diferite elemente/aspecte care sunt părți componente ale întregului consum de resurse al băncii pentru acordarea sumei de bani împrumutate pentru întreaga perioadă de executare a contractului.
Mai reține instanța și faptul că nici comisioanele și taxa contestate, nici rata dobânzii curente nu erau la data încheierii contractului de credit și nu sunt nici în prezent interzise de legislația națională și de cea comunitară. Toate aceste speze contractuale aferente liniei de credit au fost clar determinate în contract prin sume fixe și, după caz, cote procentuale, îndeplinit astfel condiția de claritate și fiind stabilite într-un limbaj ușor inteligibil. Prin semnarea contractului de credit, contestatorul și-a asumat obligația de a suporta aceste cheltuieli în cuantumul prevăzut în contract.
Totodată, referitor la clauzele contestate, instanța constată că debitorul contestatorul nu a indicat în concret modul în care s-a produs pretinsul dezechilibru contractual în raporturile cu banca intimată și în ce a constat acest dezechilibru.
Instanța constată că la momentul incheierii contractului de credit și pe tot parcursul desfășurării relațiilor contractuale, intimatul a manifestat bună-credință, executandu-si intocmai obligațiile asumate prin contract, si anume: creditarea contestatorului cu contravaloarea produsului achiziționat, punerea la dispoziția contestatorului a limitei de creditare pentru retrageri de numerar, astfel cum acesta a fost informat in momentul inmanarii cardului, precum si emiterea si transmiterea lunar la adresa de corespondenta (indicată de contestator la momentul încheierii contractului) a extraselor lunare prin care contestatorul era informat asupra obligațiilor de plata, data scadenta, precum si comisioanele percepute de intimat.
Contrar cerințelor bunei-credințe, contestatorul nu a adus la cunoștința intimatului modificarea domiciliului său și a refuzat in mod nejustificat executarea benevola a obligațiilor corelative de plata către intimat. Astfel, din istoricul contului de card depus la dosar rezultă că debitorul contestator a efectuat plata tranșelor lunare in majoritatea cazurilor cu depășirea datei scadente a acestora, în evidențele contabile ale intimatului fiind înregistrate numeroase penalități de întârziere, precum si refuzul de a achita debitul restant către intimat (fila 72).
De asemenea, instanța constată că debitorul contestator nu a administrat nici o probă concludentă, în sensul depunerii de înscrisuri (chitanțe, ordine de plată, extrase de cont) din care să reiasă că a achitat debitul restant înregistrat în evidențele băncii. În lipsa unor dovezi de plată din partea contestatorului, o eventuală expertiză contabilă nici nu ar putea fi concludentă în speță, expertul contabil neavând de analizat decât înscrisurile provenite de la intimat, deja depuse la dosar. Or, pentru o astfel de analiză nu se impune opinia unui expert contabil, înscrisurile depuse la filele 68-72 din dosar fiind suficient de clare și de lămuritoare.
Față de aceste aspecte, instanța apreciază că în cauză nu se poate reține existența unui dezechilibru în detrimentul consumatorului contestator și nici reaua-credință a băncii intimate, care a respectat stipulațiile contractuale, motiv pentru care clauzele referitoare la comisioane/taxe și dobânda curentă invocate de către contestator nu pot fi considerate ca fiind abuzive.
În cauza dedusă judecății părțile au stabilit, prin acordul lor de voință, comisioanele și dobânda aplicabilă contractului de credit pe parcursul derulării lui, precum și modul de declarare a scadenței anticipate a creditului. Or, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, astfel cum prevăd art.969 Cod civil.
Libertatea contractuală alături de forța obligatorie a contractului și de efectul relativ al contractelorreprezintă corolare ale autonomiei de voință, noțiuni și principii extrem de caracterizate în ordinea de drept continentală. De aici s-a dedus că o persoană nu poate fi supusă nici unei alte legi decât aceea pe care și-a dat-o sieși, iar unica sursă a obligației contractuale este voința părților. Consacrat prin dispozițiile art. 969 Cod civ. (aplicabile în causa pendinte), principiul pacta sunt servanda își găsește justificarea în libertatea contractuală care se exprimă prin facultatea individului de a intra într-un raport contractual sau nu, de a alege persoana cu care contractează și de a stabili în mod liber, în acord cu cealaltă parte, conținutul contractului.
Raportat la datele concrete ale prezentei spețe, instanța observă faptul că debitorul contestator, prin formularea cererii introductive, a urmărit să modifice prețul contractului de credit.
Față de principiile autonomiei de voință și forței obligatorii a contractului, o astfel de cerere apare ca inadmisibilă, contestatorul neputând solicita și obține concursul forței coercitive a instanței pentru revizuirea prețului contractului. Comisioanele și dobânda comercială reprezintă prețul contractului de credit, preț care nu poate fi determinat în mod arbitrar de un terț, fie el și instanța de judecată.
Intervenția instanței în mecanismul contractual și modificarea unui element esențial al acestuia, mai precis a prețului contractului, înfrânge forța juridică obligatorie a convențiilor legal încheiate. Dând curs cererii formulate de către contestator, instanța nu ar face decât să afecteze echilibrul contractului în ceea ce are el esențial: prețul (costul total al creditului).
Veniturile rezultate din dobânzile și comisioanele reglementate prin contractul de credit - asupra cărora părțile și-au manifestat voințele juridice în deplină libertate și cunoaștere a legii, constituie venituri clar determinate, sau cel puțin determinabile. De aceea lipsirea băncii de contraprestațiile legal stabilite în contractele aflate în derulare, are efectul unei atingeri aduse proprietății în înțelesul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, aceste drepturi de creanță fiind asimilate, din perspectiva jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, cu noțiunea de bun.
Pe cale de consecință, apreciind că executarea silită se desfășoară în temeiul unui titlu executoriu valabil încheiat de părți și că actele de executare au fost legal întocmite, pentru considerentele anterior expuse, instanța va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
În baza art. 716 alin. 2 NCPC, instanța va obliga contestatorul (parte interesată) la plata către B. C. și Marchidanu a sumei de 80,54 lei, reprezentând cheltuielile de fotocopiere și comunicare a dosarului de executare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de contestatorul T. A. – CNP_, cu domiciliul ales la C..Av. C. și Asociații în sector 2, București, CALEA MOSILOR, nr. 235, ., ., în contradictoriu cu intimatul E. R. SERVICES IFN SA, cu sediul în sector 2, București, .. 6A, C. RO_, număr în registrul comerțului J_, ca neîntemeiată.
Obligă contestatorul la plata către B. C. și Marchidanu a sumei de 80,54 lei, reprezentând cheltuielile de fotocopiere și comunicare a dosarului de executare.
Cu apel în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.03.2015.
Președinte, Grefier,
A. C. M. C. R.
| ← Întoarcere executare. Sentința nr. 3585/2015. Judecătoria... | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
