Pretenţii. Sentința nr. 3649/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3649/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 13-03-2015 în dosarul nr. 3649/2015
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECATORIA SECTORULUI 3 B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ 3649
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 13.03.2015
INSTANȚA CONSTITUITA DIN:
P. – P. A.
GREFIER – V. A. C.
Pe rol se află soluționarea cererii formulată de reclamantul M. B. PRIN PRIMAR GENERAL și pe pârâta M. I M. PFA, având ca obiect „pretenții”.
Dezbaterile au avut loc în ședința din publica din data de 24.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea la data de 03.03.2015, când, în aceeași compunere și pentru aceleași motive, instanța a amânat pronunțarea la data de 13.03.2015, în aceeași compunere dispunând următoarele:
INSTANTA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 04.07.2014 sub numărul_, reclamantul Municipiului București a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta M. I. M. PERSOANA FIZICA AUTORIZATA, obligarea acesteia la plata sumei de 14.702,42 Euro, sumă compusă din suma de 7339,27 Euro, reprezentând chirie restantă, pentru perioada 01.10._13, suma de 1761,41 Euro, reprezentând T.V.A. pentru aceiași perioadă, suma de 5187,22 Euro, reprezentând penalități de întârziere pentru chiria restantă, calculate pentru perioada 01.10._13, la care se adaugă penalitățile de întârziere, în cuantum de 0,2 %, calculate în continuare, până la plata efectivă a debitului, suma de 414,52 Euro, reprezentând majorări TVA, calculate aceiași perioadă, la care se adaugă majorările de întârziere în cuantumul celor prevăzute pentru plata cu întârziere a creanțelor bugetare, calculate în continuare, până la achitarea debitului; cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamantul a arătat că între cele două părți s-a încheiat fișa de calcul nr. 458 din data de 04.02.2008, având ca obiect închirierea unui spațiu în suprafață totala de 33,78 mp., situat in București, .-65, sector 3, în temeiul căruia, pentru folosința spațiului închiriat, pârâta s-a obligat să plătească o chirie lunară de 362,671 euro + TVA, urmând ca plata să fie efectuată cel mai târziu pe data de 10 e fiecărei luni, părțile stabilind penalități de întârziere în cuantum de 0,2 % / zi. Reclamantul a învederat că pârâta a încălcat obligațiile contractuale, înregistrând un debit în cuantum de 14.702,42 Euro.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 194 și următoarele C.pr.civ., Lg. nr. 215/2001, Lg nr. 210/2005, Cod civil, fisa de calcul 458/2008, Codul fiscal, Cod procedura civila.
În dovedirea pretențiilor sale, reclamantul a depus înscrisuri, în copie certificată pentru conformitate cu originalul.
La data de 07.10.2014, pârâta a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că fișa de calcul 458 din data de 04.02.2008 a fost încheiată între Municipiului București și M. M. – persoană fizică, facturile fiscale fiind emise de reclamant pentru aceiași persoană, iar prin prezenta acțiune a fost chemată în judecată M. I M. PFA. Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingere ca neîntemeiată a acțiunii, arătând că în prezent nu mai deține spațiul închiriat și că înțelege să conteste creanța, întrucât a achitat inclusiv chiria aferentă lunii decembrie 2011, iar pentru perioada 01.01.2012 – 01.12.2013, pârâta a încetat folosirea spațiului, încunoștințând verbal reclamantul privind intenția de predare a spațiului, iar pentru perioada 2012-2013 lipsesc fișa de calcul și facturile fiscale emise în baza acesteia.
La termenul de judecată din data de 24.02.2015, instanța a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța constată următoarele:
În fapt, între părți a fost încheiată o convenție, în baza Dispoziției Primarului General nr. 888/2002, iar în data de 04.02.2008, Direcția Generală Economică din cadrul Primăriei Municipiului București a întocmit fisa de calcul nr. 458, pentru spațiul în suprafață totală de 33,78 mp., situat in București, .-65, sector 3.
Conform pct. c din anexa 4 la HCGMB nr. 32/20.02.2007, pentru dreptul de folosință al spațiului menționat, pârâtei îi revenea obligația de a achita lunar o chirie în cuantum de 362,67 Euro + TVA, plățile urmând a fi efectuate până la cel târziu data de 10 a fiecărei luni, în caz contrar urmând a se calcula penalități de 0,2 % pentru fiecare zi de întârziere.
Părțile au înțeles să încheiere fișa de calcul pentru o perioadă de un an, cu posibilitatea prelungirii, dacă niciuna dintre părți nu solicită anularea acesteia, cu un preaviz de 30 de zile.
Potrivit art. 102 Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa. Pentru aceste motive, fața de data emiterii fișei de calcul nr. 458 din data de 04.02.2008, instanța va analiza prezenta cerere prin prisma dispozițiilor legale ale Codului civil din 1864, în vigoare la data de 04.02.2008.
Instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 969-970 C. Civ., obligațiile legal asumate au putere de lege între părți, iar convențiile trebuie executate cu bună-credință, pârâta fiind ținută de obligațiile asumate prin contractul încheiat cu reclamantul, acesta producând efecte depline între părți, pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate putând fi angajată răspunderea contractuală. Prin urmare, pârâta, în calitate de beneficiar al transmiterii folosinței spațiului închiriat este ținută de îndeplinirea obligației corelative de plată a contravalorii dreptului de folosință, astfel cum a fost stabilită prin fișa de calcul nr. 458 din data de 04.02.2008.
Totodată, instanța are în vedere disp. art. 1073 C.civ., ce prevăd dreptul pe care-l are creditorul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației și în caz contrar dreptul la dezdăunare. Totodată, instanța constată că prin art. 1082 C.civ., s-a instituit o prezumție de culpă în sarcina debitorului care nu și-a executat obligația, fiind necesară numai dovada existenței raportului juridic obligațional.
Din coroborarea acestor dispoziții legale rezultă că în cazul neîndeplinirii în mod culpabil a obligațiilor asumate prin contract se angajează răspunderea contractuală a persoanei vinovate, aceasta fiind obligată să repare celeilalte părți prejudiciul produs prin neexecutarea sau executarea cu întârziere a obligației.
Prin neexecutarea obligațiilor contractuale referitoare la efectuarea plății, pârâta a adus atingere dreptului subiectiv corelativ al reclamantei, căreia i-a produs în acest mod un prejudiciu, astfel că sunt îndeplinite condițiile pentru angajarea răspunderii sale contractuale. Culpa pârâtei este dovedită în speță, având în vedere că reclamantul a făcut dovada existenței creanței, iar pârâta nu și-a executat integral obligația corelativă de plată a contravalorii chiriei spațiului utilizat, fapt ce a cauzat reclamantului un prejudiciu în cuantum de 7339,27 Euro, în echivalentul în lei la data plății, reprezentând contravaloarea chiriei aferente perioadei 01.10.2011 – 31.12.2013, la care se adaugă suma de 1761,41 Euro, în echivalentul în lei la data plății, reprezentând contravaloare TVA, pentru perioada 01.10.2011 – 31.12.2013.
Totodată, având în vedere că potrivit regulilor aplicabile în materia răspunderii civile contractuale, în cazul obligațiilor de rezultat sarcina probei se împarte între reclamant și pârât, în sensul că dovada creanței incumbă reclamantului, neexecutarea prezumându-se cât timp pârâtul nu dovedește executarea, instanța constată că reclamantul a făcut dovada existenței creanței pentru considerentele arătate, în timp ce pârâta nu a dovedit îndeplinirea obligației de plată, deși conform regulilor expuse anterior și disp. art. 249 C.proc.civ., ei îi incumbă sarcina acestei probe.
În acest sens, față de susținerile pârâtei privind plata chiriei pentru luna decembrie 2011, instanța constată, analizând calculul detaliat al debitului, atașat de reclamant la f. 9 din dosar, că acesta a luat în calcul plățile parțiale efectuate de pârâtă.
De asemenea, instanța constată ca nefiind dovedite susținerile pârâtei privind încetarea raporturilor contractuale încă de la începutul anului 2012, având în vedere că în temeiul fișei de calcul nr. 458 din data de 04.02.2008, raporturile contractuale valabile inițial pentru o perioadă de un an, urmau a se prelungi, dacă niciuna dintre părți nu solicita anularea acestora, pârâta nefăcând, astfel, dovada vreunei solicitări privind încetarea raporturilor locative. Totodată, din înscrisul de care înțelege să se prevaleze pârâta, întocmit de . SRL, reiese faptul că începând cu data de 19.08.2014 acesta utilizează spațiul ce face obiectul prezentei cauze, nerezultând, astfel, încetarea raporturilor contractuale dintre reclamant și pârâtă mai devreme de sfârșitul anului 2013, astfel cum aceasta susține.
Ca urmare a neachitării la termen de către pârâta a contravalorii folosinței spațiului, reclamantul, a înțeles să solicite și penalități de întârziere în cuantum de 5187,22 Euro, în echivalentul în lei la data plății, calculate pentru chiria datorată pentru perioada 01.10.2011 – 31.12.2013, la care se adaugă penalitățile de întârziere în cuantum de 0,2 % / zi de întârziere, calculate în continuare, până la data plății efective, precum și majorări de întârziere în cuantum de 414,52 Euro, în echivalentul în lei la data plății, calculate pentru TVA-ul aferent chirie datorate pentru perioada 01.10.2011 – 31.12.2013, precum și majorări de întârziere în cuantumul prevăzut pentru achitarea cu întârziere a creanțelor bugetare (în cuantum de 0,02 % / zi de întârziere), calculate până la data plății efective. În acest sens, instanța constata ca fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale, cuantumul penalităților de întârziere fiind asumat de pârâtă odată cu semnarea fișei de calcul nr. 458 din data de 04.02.2008.
Pentru considerente expuse, instanța urmează să admită acțiunea și să oblige pârâta la plata către reclamant a sumei de 7339,27 Euro, în echivalentul în lei la data plății, reprezentând contravaloare chirie aferente perioadei 01.10.2011 – 31.12.2013, la care se adaugă penalități de întârziere în cuantum de 5187,22 Euro, în echivalentul în lei la data plății, calculate pentru perioada 01.10.2011 – 31.12.2013, precum și penalități de întârziere în cuantum de 0,2 % / zi de întârziere, calculate în continuare, până la data plății efective; precum și a sumei de 1761,41 Euro, în echivalentul în lei la data plății, reprezentând contravaloare TVA, pentru perioada 01.10.2011 – 31.12.2013, la care se adaugă majorări de întârziere în cuantum de 414,52 Euro, în echivalentul în lei la data plății, calculate pentru perioada 01.10.2011 – 31.12.2013, precum și majorări de întârziere în cuantum de 0,02 % / zi de întârziere, calculate în continuare, până la data plății efective.
Cu privire la cerere reclamantului de plată a cheltuielilor de judecată, instanța constată că potrivit art. 453 din C.proc.civ., are dreptul la acordarea acestora cel căruia i s-au admis pretențiile, cu condiția să existe solicitarea expresă în acest sens, cererea reclamantei urmând însă a fi respinsă ca neîntemeiată întrucât nu a făcut dovada cheltuielilor pricinuite de acest proces.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE :
Admite cererea formulată de reclamant M. B. PRIN PRIMAR GENERAL, cu sediul în sector 6, București, SPLAIUL INDEPENDENTEI, nr. 291-293, CUI_, in contradictoriul cu pârâta M. I M. PFA, cu sediul în sector 5, București, DORNEASCA, nr. 6, ., ., CUI_, înregistrată in Registrul Comerțului sub nr. F_ .
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 7339,27 Euro, în echivalentul în lei la data plății, reprezentând contravaloare chirie aferente perioadei 01.10.2011 – 31.12.2013, la care se adaugă penalități de întârziere în cuantum de 5187,22 Euro, în echivalentul în lei la data plății, calculate pentru perioada 01.10.2011 – 31.12.2013, precum și penalități de întârziere în cuantum de 0,2 % / zi de întârziere, calculate în continuare, până la data plății efective.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 1761,41 Euro, în echivalentul în lei la data plății, reprezentând contravaloare TVA, pentru perioada 01.10.2011 – 31.12.2013, la care se adaugă majorări de întârziere în cuantum de 414,52 Euro, în echivalentul în lei la data plății, calculate pentru perioada 01.10.2011 – 31.12.2013, precum și majorări de întârziere în cuantum de 0,02 % / zi de întârziere, calculate în continuare, până la data plății efective.
Respinge cererea reclamantului privind acordarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Sectorului 3 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13.03.2015.
Președinte, Grefier,
P. A. V. A. C.
Red./Dact.: A.P./A.C.V./ 4 ex. / 08.05.2015
Comunicări:
Grefier
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3654/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3503/2015. Judecătoria... → |
|---|
