Contestaţie la executare. Sentința nr. 26/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 26/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 13-11-2015 în dosarul nr. 15943/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINTA CIVILA NR._
Ședința publică din data de 26.10.2015
Instanța de judecată constituită din:
Președinte: L. M. V.
Grefier: A. L.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare, formulată de contestatoarea C. M. împotriva intimatei C. D. BUCURESTI și terțul poprit B. G. SA DEPARTAMENTUL POPRIRI.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 26.10.2015, fiind consemnate în încheierea de ședința de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 09.11.2015, respectiv pentru astăzi data de 13.11.2015, pentru când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin contestatia la executare înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 09.06.2015, contestatoarea C. M. in contradictoriu cu creditoarea Compania N. de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA prin Directia Regionala de Drumuri si Poduri Bucuresti si tertul poprit B. G. SA Departamentul Popriri, a solicitat instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa dispuna admiterea contestației la executare, și pe cale de consecință, anularea executării silite însăși ; anularea tuturor actelor de executare silită efectuate în cadrul acestui dosar de executare; anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din 12.12.2011; întoarcerea executării silite în temeiul art. 722 NCPC prin restabilirea situației anterioare; cu cheltuieli de judecata.
In motivare, contestatoarea a aratat ca, in fapt, prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ din 12.12.2011 s-a constatat ca în data de 16.06.2011 ora 23:29, vehiculul cu nr. de înmatriculare_ a fost identificat circulând fără a deține o rovinietă valabilă pe DN 1 în localitatea Romanești, Județul Prahova, autoturism care-i aparține .
De asemenea, a mai aratat ca prin procesul verbal de constatare a contravenției mai sus-mentionat întocmit împotriva sa de către C. a fost sancționata cu amendă contravențională în suma de 250 lei, potrivit art. 8 alin. 2 din OG nr. 15/2002, precum și cu suma de 28,00 euro potrivit art. 8 alin. 3 al OG nr. 15/2002 cu titlu de tarif de despagubire.
Invedereaza instantei ca, procedura de comunicarea procesului verbal de contraventie s-a efectuat prin afișare însă ea nu a luat la cunoștință de acest înscris afișat.
Mai mult decat atat, în cuprinsul acestui proces verbal apare un martor care a asistat la această afișare.
Conform art. 27 din O.G. 2/2001se prevede in mod expres ca:
„Comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului.(...)."
Totodata, petenta isi pune intrebarea, cum de a fost posibil ca martorul P. R. să fi fost martor la comunicarea procesului verbal dacă aceasta a fost transmisa prin poștă ? Iar dacă această comunicare nu s-a făcut prin poștă, cum a fost dl. P. R. martor la această afișare?
Petenta face mentiunea ca, acest incident este de notorietate, presa națională a relatat în repetate rânduri despre împrejurări similare: „(...) Marea problemă care reiese din aceste documente este nsă un așa-zis „martor de serviciu", fără semnătura căruia executarea silită nu ar fi putut incepe. Pentru a-și justifica demersurile juridice de recuperare a acestor amenzi, C. a emis niște procese verbale prin care susține că a încercat să aducă la cunoștința șoferilor respeclivi că au fost amendați, însă nu i-a găsit la domiciliu si, pentru a atesta acest fapt, actele sunt semnate de același martor, respectiv M. T., din ., insa, problema martorului T. și a acestor acte este că semnătura sa diferă substanțial, de la un act la altul. (...)" (- Publicat Ia: 04.07.2014 ora 17:50: tttp: / / www.gandul.info/stiri/tu-semnezi-mereu-la-fel-cum-isi-iustifica-cnadnr-menzile-pentru-rovinieta-vechi-de-peste-3-ani-cu-martorul-de-serviciu-turcu-_- Anexa 1).
Privitor la legalitatea procesului verbal de constatare a contravenției precizeaza că, aceasta i-a fost comunicat în copie pe hârtie și nu în format electronic și nu poartă semnătura agentului constatator V. A. T..
Art. 25 alin.1 din OUG 2/2001 prevede că "Procesul-verbal se va inmana sau, dupa caz, se va comunica, in copie, contravenientului (...)".
Potrivit acestui articol (art. 25) variantă tipărită pe hârtie a procesului verbal echivalează cu o copie a procesului verbal.
Invedereaza faptul ca, chiar dacă o astfel de comunicare, în copie, răspunde exigenței legale privind comunicarea procesului verbal, instanța nu se poate raporta la această copie pentru verificarea îndeplinirii condițiilor de legalitate în privința procesului verbal de contravenție.
In cazul în speță, instanța care a admis incuviintarea executării silite trebuia să verifice legalitatea procesului verbal de constatare a contravenției intrucat acesta nu răspundea exigențelor legale.
Potrivit art. 17 din OUG 2/2001, instanța este obligată să verifice dacă procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea mențiunilor obligatorii a căror lipsă este sancționată cu nulitatea absolută a procesului verbal, nulitate ce se poate constata și din oficiu. Printre mențiunile prevăzute de textul legal este și existența semnăturii agentului constatator, astfel încât nu se poate susține că procesele-verbale de contravenție purtând semnătura electronică a agentului constatator ar indeplini conditiile de legalitate instituite.
De asemenea, petenta mai arata ca, procesului verbal este atașat în copie pe hârtie și nu în format electronic (asa cum prevede legea) și nu poartă semnătura agentului constatator. Art. 25 din O.G. 2/2001 prevede ca variantă tiparita pe hartie a procesului verbal echivalează cu o copie a procesului verbal.
In ipoteza în care respectiva comunicare în copie a procesului-verbal ar răspunde exigentei legale privind comunicarea procesului verbal, instanța nu se poate raporta la aceasta copie pentru verificarea îndeplinirii condițiilor de legalitate în privința procesului verbal de contravenție.
In acest sens, practica instanțelor naționale este constantă, anulând procesele verbale care nu poartă semnătura agentului constatator.
Cu privire la tariful de despăgubire, solicita ca instanta sa observe că acesta poate fi imputat contravenientului numai odată cu constatarea și sancționarea legală a unei contraventii și câtă vreme acesta va fi declarat nul, petentul va fi exonerat de plata tarifului de despăgubire prin procesul verbal contestat.
Invedereaza faptul ca, întreaga procedură de executare silită a ei, o consideră ca fiind ilegală, ea neavand în nici un moment posibilitatea de a achita de buna voie și la timp contravenția constată prin procesul verbal . nr._ din 12.12.2011 intrucat acesta nu i-a fost comunicat.
Cu privire la tariful de despăgubire în cuantum de 28 euro, arata ca acesta poate fi imputat contravenientului numai odată cu constatarea și sancționarea legală a unei contravenții și câtă vreme acesta va fi declarat nul, petentul va fi exonerat de plata tarifului de despăgubire prin procesul verbal contestat.
In sensul acesta, Decizia ÎCCJ (Complet RIL) nr. 6/2015 din dosarul nr._.
Textul Decizia ÎCCJ are caracter interpretativ si de aici rezulta ca acesta retroactiveaza.
Prin urmare, nu i se poate opune faptul ca el a fost emis anterior.
Discutia cu privire la legalitatea lui se face in cadrul procesual prezent pe cale de exceptie.
Or, prin Decizia ÎCCJ (Complet RIL) nr. 6/2015 s-a stabilit ca procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor transmise persoanelor sancționate coantravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
Totodata, daca s-ar avea in vedere doar procesele-verbale ulterioare acestei decizii ar rezulta ca efectele si sancțiunile ar deveni abuzive intre persoane care se regăsesc in aceeasi situație.
Petenta solicita in cadrul unei proceduri actuale ulterioare Deciziei 6/2015, aflate in termen (potrivit principiul de drept latin Que temporalia sunt ad agendum, perpetua sunt ad excipiendum) ca instanta sa constate ca procesul verbal nu întruneste elementele prevăzute de lege.
Solicita ca instanta sa observe ca, există un singur proces verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare a procesului verbal de constatare a contravenției realizat prin afișare din data 03.01.2012, ulterior acesta a fost comunicat către B. pentru a fi pus executare.
Mai mult decat atat, prin înscrisul atașat prezentei se poate observa că C. SA a solicitat executarea silită Biroului Executorilor Judecătorești Asociați în data de 3.10.2014, după aproximativ ani de la data săvârșirii contravenției.
In tot acest timp nu s-a mai realizat nicio comunicare/înștiințare a ei cu privire la existența și întinderea contravenției.
Mai mult decât atât, perioada scursă între solicitarea C. SA de punere în executare a debitului și punerea acesteia efectivă a fost una lungă (de stare în nelucrare intrucat nu s-a făcut nici un act de procedură cu privire la încunoștințarea ei).
Agenții procedurali s-au limitat doar la „a afișa" procesul verbal sub aparenta legalitate a semnării de către un martor iar ea nu a putut lua, pe nicio cale la cunoștință de existența acestui debit.
Judecatoria sectorului 3 Bucuresti a fost învestită cu o cerere prin care B. a solicitat încuviințarea executării silite pentru o creanță în cuantum de 28 euro pe care instanța a admis-o.
Ulterior, prin încheierea nr. 2 din 19.02.2015, B. a stabilit cheltuielile de executare în cuantum de 399,52 lei.
Concluzionând, dosarul de executare cuprinde 20 de pagini, ceea ce o face sa considere cheltuielile ocazionate cu efectuarea executării silite excesiv de oneroase în condițiile în care debitul principal este în valoare de 28 euro aproximativ 120 lei iar cheltuielile executorului sunt în cuantum de 399,52 lei de 3 ori mai mult.
Rațiunea textului din legea specială prin care sunt fixate limitele minimale și maximale ale acestor onorarii, este aceea de a include în onorariul executorului cheltuielile necesare si dovedite desfășurării executării silite.
Mentioneaza ca, B. a solicitat suma de 186 lei reprezentând cheltuieli eu efectuarea actelor de executare silită și 15,32 lei onorariu executor judecătoresc ca fiind cheltuieli necesare desfasurarii executării silite stabilite in conf. cu art. 669 alin. 3 NCPC.
Invedereaza faptul ca, aceasta suma in cuantum de 186,00 lei cu titlu de cheltuieli necesare desfasurarii executării silite stab. in conf. cu art. 669 alin. 3 nu este dovedita si nu isi are un corespondent in realitate.
Solicita ca instanta sa observe ca, dosarul de executare nu este de o complexitate ridicată, continand aproximativ 20 file.
De asemenea, B. a stabilit suma de 148,80 lei cu titlu de comunicare acte de procedură.
Or, în cazul sau a fost efectuată o singură comunicare către ea.
Din enumerarea exemplificativa a cheltuielilor de executare, regăsita in alin. 3 al art. 669 NCPC, se desprinde concluzia ca, pentru a intra sub incidența acestui text, o cheltuiala trebuie sa fie prevăzuta de lege, sa fie dovedita si sa fie necesara desfășurării executarii silite.
Solicitând executarea silită a unui titlu executoriu, persoanele interesate plătesc un onorariu, ca preț al acestui serviciu, care vizează cheltuielile ocazionate de transport, folosirea tipizatelor la comunicarea unor acte de procedură, etc. Acest onorariu este inclus in conținutul cheltuielilor de executare, fiind prevăzut ca atare de legiuitor.
De asemenea, se mai arata ca, pe langa onorariu executorul judecătoresc solicita si alte cheltuieli suplimentare care exced cadrului legal, practic incaseaza o plată dublă a aceluiași serviciu. Arata ca, se afla in prezenta unei practici nelegale a executorului ce cauzează ei un prejudiciu patrimonial.
Totodata, arata ca diminuarea in parte a cheltuielilor de executare trebuie facute la un cuantum proportional cu munca depusa, volumul dosarului de executare, complexitatea acestuia, activitatea depusa de executor constand in aceea de a emite un număr redus de instiintari a unei incheieri de stabilire a cheltuielilor de executare.
Mai mult decat atat, chiar daca debitorul ar fi in culpa pentru faptul ca nu a executat cu bunăvoie creanta cuprinsa in titlul executoriu, nu se pot efectua cheltuieli exagerate, nereale si nejustificate.
In cazul sau, aceste cheltuieli sunt în mod vădit disproporționate, nu sunt dovedite, și se încearcă, fara temei legal, încărcarea ei cu o suma nedatorată.
Invedereaza instantei faptul ca, în data de 22.0605.2015, a fost contactata telefonic de către un reprezentant al Băncii B., ocazie cu care a informata ca asupra contului sau s-a instituit o poprire dispusă de B..
In temeiul art. 714 alin. 1 punctul 2 NCPC, contestația privitoare la executarea silită se poate face în termen de 15 zile de la luarea la cunoștință.
Avandu-se in vedere toate considerentele de mai sus, consideră legală și temeinică prezenta contestatie, și în consecință solicită instanței să dispună, admiterea contestației la executare, și pe cale de consecință, anularea executării silite însăși ; anularea tuturor actelor de executare silită efectuate în cadrul acestui dosar de executare ;anularea procesului verbal de constatare a contravenției . numărul_ din 12.12.2011; întoarcerea executării silite în temeiul art. 722 NCPC prin restabilirea situației anterioare; cu cheltuieli de judecata.
In drept, au fost invocate disp. art. 711 si urm., art. 722 si urm. Din Codul de procedura civila in vigoare.
In dovedire, a solicitat si administrat proba cu inscrisuri (filele 11-20).
La data de 14.09.2015 intimata Compania N. de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA prin Directia Regionala de Drumuri si Poduri Bucuresti a formulat intampinare la contestatia la executare formulata de catre contestatoarea C. M., solicitand respingerea acesteia ca neintemeiata.
In motivare, a aratat că, urmare a efectuării controlului prin sistemul informatic SIEGMCR, s-a constatat a autovehiculul aparținând C. M. circula pe drumurile naționale fara sa detina rovinieta valabila, asa cum este definita de art. 1 (1A1) din norma de referința, adică O.G. nr. 5/2002.
De asemenea, a mai aratat ca, in scopul sancționării faptei contravenționale, precum si a prevenirii săvârșirii acesteia pentru viitor, in temeiul art. 8 alin. 1 si 3 din același act normativ menționat anterior, a fost emis procesul verbal in cauza, in termenul legal de 6 luni de la data săvârșirii faptei, potrivit textului art. 13 lin. 1 din O.G. nr. 2/2001-privind regimul juridic al contravențiilor. "Aplicarea snctiunii amenzii contravenționale se prescrie in termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei".In contextul legislativ expus, arata ca agentul constatator a emis actul coercitiv astfel cum legea dispune imperativ, sub sancțiunea anularii procesului verbal, in interiorul termenului de 6 luni.
Conform procesului - verbal de indeplinire a procedurilor de comunicare, comunicarea proceselor - verbale in cauza s-a făcut conform dispozițiilor art. 27 din OG nr. 2/2001 prin afișare la domiciliul debitorului fara a se depasi termenul de 1 luna de la data aplicării sancțiunii.
In ceea ce privește comunicarea procesului verbal de constatare a contravenției in cauza, aceasta s-a făcut conform dispozițiilor art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cu modificările si completările ulterioare: „ Comunicarea procesului verbal si a instiintarii de plata se face prin posta, cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează . semnat de cel puțin un martor", fiind la latitudinea expeditorului (emitentul documentului) modalitatea de comunicare, aceasta fiind alternativa si nu subsidiara. In speța, comunicarea procesului verbal de constatare a contravenției a fost consemnata in procesul verbal de afișare, semnat de reprezentantul C. si un martor.
Pe de alta parte, procesul verbal de afișare îndeplinește cerințele art. 19 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001-privind regimul contravențiilor coroborat cu cele ale art. 164 NCPC, in sensul ca are in continutul sau informații atat suficiente cat si concludente nu doar cu privire la datele de identificare de martorului, dar si cu celelalte dispoziții ale acestora.
Mai mult, prin simetrie juridica aprecieaza ca afișarea efectuata in virtutea art. 27 din O.G. nr. 1/2001 echivalează afișării reglementata de prevederile art. 168 NCPC.
De altfel, in sensul celor arătate, art. 165 pct. 1 NCPC precizează ca procedura se socotește indeplinita "la data semnării dovezii de înmânare ori, dupa caz, a incheierii procesului verbal prevazut Ia art. 164, indiferent daca partea a primit sau nu citația ori alt act de procedura personal".
Totodată, solicita instanței sa aiba in vedere si dispozițiile art. 273, alin. (2) 1CPC, potrivit cărora „mențiunile din inscris care sunt in directa legătura cu raportul juridic al partilor fac, de asemenea, dovada pana la proba contrara, iar celelalte mențiuni, străine de cuprinsul acestui raport, pot servi doar ca început de dovada scrisa".
De asemenea, învedereaza instanței faptul ca, de la data comunicării procesului-verbal de contravenție si pana la data incuvintarii executării silite, contestatorul nu a îndeplinit de buna voie plata creanțelor stabilite in titlurile executorii, desi procedura de comunicare a acestora a fost indeplinita cu respectarea dispozițiilor legale.
In acest sens, dispozițiile art. 622, alin. 1 si 2 NCPC prevăd faptul ca obligația stabilita prin hotararea unei instanțe sau printr-un titlu executoriu se aduce la indeplinire de buna voie.
Mai mult decat atat, in cazul in care debitorul nu executa de buna voie obligația sa, aceasta se aduce la indeplinire in executare silita, care incepe odată cu sesizarea organului de executare.
Conform art. 37 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările completările ulterioare, procesul — verbal neatacat in termenul de 15 zile de la comunicare sau are la cunoștința, precum si hotărârea judecătoreasca irevocabila prin care s-a soluționat plangerea constituie titlu executoriu, fara vreo alta formalitate.
Dubiul cu privire la buna - credința a contestatorului se manifesta prin chiar faptul ca . fost determinata de aplicarea unor modalități coercitive instituite de lege si nu din proprie inițiativa.
De asemenea, solicita instanței sa constate faptul ca in cuprinsul procesului - verbal de constatare a contravenției in cauza este identificata creanța supusa executării silite si ca aceasta creanța indeplineste toate condițiile cerute de lege de a fi certa, lichida si exigibila.
In ceea ce privește solicitarea contestatoarei de a se aplica in speța dispozițiile art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea si completarea OG nr. 15/2002, învedereaza instanței faptul ca aceasta este nefondata.
Astfel, conform dispozițiilor sus invocate, legiutorul a statuat in mod evident faptul ca tarifele de despăgubire prevăzute de OG nr. 15/2002 (....) aplicate si contestate in instanța pana la data intrării in vigoare a prezentei legi se anulează. "
Prin urmare, reiese in mod evident faptul ca legiutorul a avut in vedere numai contravenienții care au fost sancționați in baza OG nr. 15/2002 si care au contestat in instanța tarifele de despăgubire.
Asfel, norma instituita de art. II din Legea nr. 144/2012 având natura contravenționala, a produs efecte favorabile numai categoriei de contravenienți care au contestat in instanța.
In baza acestor considerente, precum si a principiului de drept civil „daca Iegea nu prevede, nici legiuitorul nu are dreptul sa o interpreteze", solicita instanței sa constate sustinerile contestatoarei ca nefondate.
Mai mult decât atat, in temeiul art. 20 NCPC judecătorul are îndatorirea sa asigure respectarea si sa respecte el insusi principiile fundamentale ale procesului civil, sub sancțiunile prevazute de lege.
In acest sens, invedereaza instanței faptul ca incepand cu data comunicării procesului- verbal in cauza, contestatorul a avut la dispoziție posibilitatea formulării plângerii impotriva acestora in conformitate cu dispozițiile OG nr. 2/2001.
Or, contestatoarea nu a apelat la aceasta calea procesuala, desi comunicarea proceselui- verbal in cauza s-a făcut conform dispozițiilor legale, si prin urmare in cazul de fata nu au aplicabilitate revederile art. II din Legea nr. 144/2012.
In ceea ce privește aspectul legat de lipsa semnăturii olografe a agentului constatator din cuprinsul procesului - verbal de contravenție ridicate de către contestatoare, solicita instanței de judecata sa constate faptul ca acestea sunt nefondate.
Conform dispozițiilor Legii nr. 455/2001 si ale HG nr. 1259/2001 procesul - verbal de contravenție a fost generat si semnat electronic de către agentul constatator- angajat al C. SA - CESTRIN in baza certificatului emis de către CERTSIGN SA - furnizor de servicii de certificare creditat conform legii.
Aceste mențiuni se regăsesc si in subsolul procesului - verbal de constatare in cauza.
In acest caz, dispozițiile art. 7 din Legea nr. 455/2001 prevăd ca "in cazurile in care, potrivit legii, forma scrisa este ceruta ca o condiție de proba sau de validitate a unui act juridic, un inscris in forma electronica îndeplinește aceasta cerința daca i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic semnătura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generata prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii".
Or, in speța de fata, procesul - verbal de contravenție contestat a fost generat si semnat ectronic in forma scrisa ca o condiție de valabilitate a unui act juridic si i s-a asociat logic semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat, respectiv certificatul emis de către CERTSIGN SA - furnizor de servicii de certificare acreditat conform legii.
Astfel, susținerea contestatoarei potrivit căreia lipsește semnătura agentului constatator astfel procesul - verbal este nul, semnătura electronica nefiind menționata in OG nr.2/2001, cu modificarile si completările ulterioare, este neîntemeiata si nu poate fi luata in considerare ca motiv de nulitate a procesului - verbal de constatare a contravenției in cauza.
Astfel, dispozițiile art. 17 din OG nr. 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, sancționează lipsa semnăturii agentului constatator.
Astfel cum se poate observa, legiuitorul a vorbit doar despre "semnătura", astfel incat chiar daca nu se menționează expres despre semnătura electronica, se poate constatata ca nu se menționează nici faptul ca semnătura ar fi olografa.
Totodată, semnătura electronica este o modalitate reglementata de lege, astfel incat nu se poate considera ca nelegala o asemenea semnătura pe procesul - verbal contravențional.
Coroborându-se acest aspect cu certificatul calificat al agentului constatator rezulta ca procesul -verbal este legal semnat, nefiind nul.
Astfel, in ceea ce privește invocarea de către contestator a dispozițiilor Deciziei nr. 6/2015 pronunțata de către ICCJ, invedereaza instanței, in speța de fata, momentul aplicării sancțiunii contravenționale prin emiterea procesului - verbal de contravenție reprezintă momentul in care contravenția continua se epuizează ca urmare a intervenției unei autorități, respectiv C.- SA prin agenții constatatori.
Avându-se in vedere cele menționate si ca, in speța, momentul epuizării contravenției continue il reprezintă anul 2011, invedereaza instanței de judecata faptul ca aplicarea dispozițiilor in vigoare, înainte de apariția Deciziei nr. 6/2015 pronunțata de ICCJ, prevedeau ca pvcc este generat si tipărit cu ajutorul mijloacelor tehnice ale SIEGMCR si conform prevederilor art. 7 al Legii nr. 455/2011 privind semnătura electronica, are asociata semnătura electronica extinsa a agentului constatator, bazata pe un certificat calificat si generata printr-un dispozitiv securizat de creare de semnaturi electronice. Astfel. Art. 7 din Legea 455/2001 prevede: " in cazurile in care, potrivit legii, forma scrisa este ceruta ca o condiție de proba sau de validitate a unui act juridic, un inscris in forma electronica îndeplinește aceasta cerința daca i s-a asociat logic o semnătura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generata prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii".
In plus, O.G.2/2001 nu stabilește ce fel de semnătura se aplica pe p.v.c.c, olografa sau electronica, lăsând astfel posibilitatea aplicării si a semnăturii electronice, valorificând principiul de drept " ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus" ( unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie sa distingem).
Prin urmare, datorita faptului ca fapta de a circula fara a deține rovinieta valabila constituie contravenție continua, astfel cum este definita si reglementata de OG nr. 15/2002, precum si ca legea contravenționala aplicabila in timp va fi legea in vigoare din momentul epuizarii acesteia, reiese in mod evident faptul ca, in speța, este vorba despre o excepție de la principiul retroactivatii legii contravenționale.
De asemenea, solicita instanței sa constate faptul ca Deciziile pronunțate de catre Inalta Curte de Casație si Justiție dobândesc valoare obligatorie de Ia data publicării, acestea având valoare egala cu cea a legii cu caracter interpretativ.
Prin urmare, aplicarea Deciziei nr. 6/2015 a ICCJ in speța de fata, deci pentru o situație interioara momentului pronunțării, ar fi echivalenta cu a da caracter retroactiv unei dispoziții egale.
Ori, norma privitoare la comunicarea unui act procedural nu are un conținut de drept material, ci constituie o dispoziție procedurala căreia nu i se aplica principiul legii contravenționale mai favorabile, ci cel al aplicării imediate a normei procedurale.
Prin urmare, solicita instanței sa constate faptul ca pvcc a fost intocmit cu respectarea dispozițiilor legale in vigoare la momentul respectiv.
Conform art. 37 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările si completările ulterioare, procesul - verbal neatacat in termenul de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștința, precum si hotărârea judecătoreasca irevocabila prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fara vreo alta formalitate.
Așadar, debitorul a avut la dispoziție din momentul comunicării procesului - verbal contestat, posibilitatea formulării plângerii conform dispozițiilor OG nr. 2/2001.
Or, aceasta, nu a apelat la aceasta cale procesuala si prin urmare pana la desființarea acestora, titlurile executorii isi mențin puterea executorie.
In alta ordine de idei, solicita instanței de judecata sa constate faptul ca in speța de fata executarea silita s-a făcut in baza altui titlu executoriu decât o hotărâre judecătoreasca si prin urmare motivele invocate de către contestatoare in contestația formulata reprezintă motive de fapt si de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu si prin urmare nu pot fi luate in considerare intrucat in legătura cu aceste aspecte legea prevede o cale procesuala specifica pentru desființarea lui.
Prin urmare, motivele invocate de către debitoare constituie motive ce pot fi analizate pe calea plângerii contravenționale, aceste aspecte neputand fii analizate pe calea contestației la executare.
Astfel, atât timp cât exista calea de atac a plângerii contravenționale, aspectele legate de generarea si semnarea electronica a procesului - verbal de contravenție ridicate de către contestatoare nu pot fi invocate direct pe calea contestației la executare, ci ele pot si trebuie sa fie invocate pe calea plângerii contravenționale, conform dispozițiilor art. 712 NCPC.
In ceea ce privește valoarea cheltuielilor de executare contestate de debitoare, precizeaza ca acestea se încadrează in limitele legale admise de O.M.J. nr. 2550/2006. Aceste dispoziții raportate la art. 39 alin. 4 din Legea nr. 188/2000-privind executorii judecătorești, republicata, lin care reiese ca debitorul este ținut la cheltuielile de executare stabilite sau dupa caz, efectuate lupa înregistrarea cererii de executare si pana la data realizării obligației stabilite in titlul executoriu, precum si onorariul executorului judecătoresc asimilat conform alin. 5 din același articol, cheltuielilor de executare, edifica fara echivoc obligativitatea care incumba debitorului le a le achita in continuare, astfel cum reiese din dispozițiile art. 371 indice 7 alin. 2 Cod proc. civ.
Mai mult, in același articol din Codul proc. civ. se legiferează faptul ca „cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt in sarcina debitorului urmărit, afara de cazul cand creditoruI a renunțat la executare sau daca prin lege se prevede altfel". Or, ea ca si creditoare nu a renunțat la executare, iar prin faptul ca debitoarea nu a achitat in mod voluntar creanta de drept comun nici dupa declanșarea procedurii, rezulta ca aceasta ramane obligata in continuare la stingerea datoriei bănești prin plata cu toate cheltuielile de executare aferente, astfel cum sunt enumerate de art. 39 alin. 5 din legea de referința (Legea nr. 188/2000).
Corelat cu prevederile arătate, legea, in speța Codul de procedura civila si Legea nr. 88/2000 statuează, pe langa cheltuielile efectuate cu ocazia publicității procedurii de executare silita si pe langa cele de transport, libertatea identificării si stabilirii si altor cheltuieli, implicit a cuantumului acestora, prin mențiunea „alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executarii silite, „guvernate de art. 39 alin. 5 pct. 7 din legea de referința.
Scopul evidențiat de Ministerul Justiției si asumat si de UNEJ (Hotărârea nr. 2/2007 a UNEJ) prin abordarea mai sus relatata, a fost acela declarat de a determina comportamentul membrilor sai, potrivit căruia este de natura a crea o practica cat mai unitara in stabilirea cheltuielilor de executare, constituind in acest sens, un punct de referința pentru executorii judecătorești.
In baza acestor considerente, solicita respingerea contestației la executare, ca nelegala si netemeinica, menținerea tuturor actelor si formelor de executare emise de către B. C. V. si M.-A. D. in baza titlului executoriu menționat si continuarea executării silite, fara suspendare, fara anularea actelor de executare deja îndeplinite, in sensul obligării debitoarei la achitarea contravalorii tarifului de despăgubire, precum si a tuturor cheltuielilor de executare care decurg din declanșarea acestei proceduri.
In drept, au fost invocate disp. art. 205 Noul Cod proc. civ. precum si cele care se regăsesc in cuprinsul prezentei.
In dovedire, a solicitat proba cu inscrisuri si oricare alta proba a cărei necesitate va reieși din dezbateri.
Potrivit art. 223 alin. 3 Cod proc.civ., a solicitat judecarea cauzei si in lipsa.
Analizand actele si lucrările de la dosar instanta retine că, prin încheierea din Camera de Consiliu de la 28.10.2014 pronuntata in dosar nr._/301/2014 a fost incuviintata executarea silita la cererea creditoarei C. SA in temeiul titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de contraventie . nr._/12.12.2011 in dosar de executare nr._/2014 pe rolul B. C. V. si M. A. D..
Instanta retine că, in spetă, executarea silita a fost pornita in temeiul titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii amenzii contraventionale si a tarifului de despagubire in vederea valorificarii creantei constand in tariful de despagubire in cuantum de 28 euro in echivalent in lei la cursul BNR la data achitarii pentru utilizarea retelei de drumuri nationale de catre petenta contestatoare la data constatarii faptei ilicite, plus cheltuieli de executare, ca urmare a ramanerii definitive a sanctiunilor aplicate prin procesul verbal de contraventie inclusiv in ceea ce priveste despagubirea stabilita de catre organul constatator, si care nu a fost atacat in termenul legal cu plangere contraventională.
Cu privire la imposibilitatea exercitarii cailor de atac impoitrva procesului verbal de contraventie cu vocatie de a fi titlu executoriu ca urmare a ramanerii definitive a sanctiunii instanta retine ca in cauza de fata contestataoarea a invocat faptul ca acesta nu i-a fost comunicat si, prin urmare, nu a inceput sa curga termenul de decadere prevazut de lege in care era obligata sa efectueze actul de procedura respectiv sa exercite plangere contraventională .
In speta, instanta retine din dovezile de la dosar ca procesul verbal nu a fost comunicat petentei prin posta asa cum prevad disp. legale in materie contraventionala
Astfel, prin decizia nr.10/2013 privind examinarea recursului in interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe langa ICSJ privind interpretarea si aplicarea disp.art. 27 teza I raportat la art.14 alin.1 si art.25 alin.2 si art,31 alin.1 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor cu modif.si completarile ulterioare instanta supremă a statuat că, in ceea ce priveste caracterul alternativ sau subsidiar al celor doua modalitati de comunicare a procesului verbal de contraventiei si al instiintarii de plata, comunicarea procesului verbal prin afisare la domiciliul petentului in prezenta unui martor este subsidiara ca modalitate de comunicare celei prin posta.
Astfel s-a retinut ca , potrivit dispoziților legale procesuale civile cu care se completeaza OG2/2001, în situația similară - a comunicării prin poștă a unui act de procedură - în cazul refuzului expres de primire a corespondenței, procedura se socotește îndeplinită la data consemnării de către funcționarul poștal a acestui refuz.Legea procesual civilă instituie, așadar, în situația expres prevăzută, o prezumție absolută, de cunoaștere a actului, fundamentată pe atitudinea subiectivă a părții, expres manifestată, și pe necesitatea prevenirii și sancționării abuzului de drept din partea acesteia.Această modalitate de interpretare și aplicare a legii este în măsură să asigure un just echilibru între interesele contrare din cadrul procedurii contravenționale, într-o manieră care să nu reducă dreptul persoanei sancționate contravențional, de a i se comunica actul prin care s-a dispus această măsură, la unul pur formal (în varianta considerării celor două modalități de comunicare ca fiind alternative), pe de o parte, și care, în același timp, să nu greveze obligația autorității cu o sarcină imposibil de realizat, ce ar depinde în exclusivitate de voința persoanei sancționate, de a se prevala într-un mod abuziv de dreptul respectiv, pe de altă parte. Modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire. Cerința comunicării procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcționarul poștal.
In cauza, instanta retine ca intimata nu a facut dovada comunicarii procesului verbal de contraventie din data de 12.12.2011 catre contestatoare, prin posta cu confirmare de primire, ci doar printr-o modalitate de comunicare subsidiară, motiv pentru care acesta echivaleaza cu necomunicarea procesului verbal de contraventie astfel ca in speta creanta constand in tariful de despagubire ce se vaorifica in temeiul procesului verbal de contraventie nu este exigibila cata vreme sanctiunile aplicate nu sunt definitive .
Mai mult, in speta, executarea silita se face in temeiul unui proces verbal de constatare a contraventiei care nu poarta semnatura olografa a agentului costatator ci are incorporata o semnatura electroinică, astfel că, potrivit dispozițiilor art.17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportat la dispozițiile art.4 pct.1-4 și art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin.1 din Ordonanța Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art.9 alin.1 lit.a, alin.2 și 3 din acest act normativ transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, disp.legii nr.455/2001 sunt aplicabile numai inscrisurilor sub semnatura privata nu si inscrisurilor autentice cum este cazul procesului verbal de contraventie care trebuie sa fie semnat de catre agentul constatator care l-a instrumentat sub sanctiunea nulitatii aboslute, nulitate care poate fiind constatată si din oficiu, fiind de ordine publica datorita regimului juridic.
Din verificarea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ce a stat la baza declansarii executarii silite prin incuviintarea cererii de executare din data de 03.10.2014 la solicitarea organului de executare, instanța constată că acesta nu poartă semnătura olografă a agentului constatator, lipsind astfel una dintre condițiile de formă necesare pentru ca acest proces-verbal să constituie titlu executoriu. Această condiție este impusă de altfel oricărui alt înscris căruia legea îi recunoaște caracterul de titlu executoriu care constată o creanță certă, lichidă, exigibilă nu poate constitui titlu executoriu decât în măsura în care este semnat de agentul constatator imputernicit potrivit legii, sa constate contraventia si sa aplice sanctiunea iar cerinta obligatorie a semnării este una din condițiile care pot și trebuie să fie verificate și în procedura încuvintarii nu doar în cadrul unei eventuale acțiuni in anulare separat sau alături de o contestație la executare, față de prevederile art. 640/1 alin 3 NCPC.
In ceea ce priveste capatul de cerere accesoriu referitor la intoarcerea executarii instanta retine ca s-a finalizat executarea silita prin poprire conform adrsei de la fila 53 din dosar prin care tertul poprit B. SA a confirmat infiintarea popririi pe contul contestatoarei debitoare .
In raport de aceste motive instanta va admite contestatia la executare silita si va anula executarea siita inclusiv incheierea de stabilire a cheltuielilor necesare executarii silite conf. art.711-712 cp.c. si art,723, 725 si art,726 cp.c. va admite si cererea accesorie de intoarcere a executarii silite .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite contestația la executare în parte formulată de contestatoarea C. M., CNP:_, cu domiciliul ales la C.. Av. C. A. E., cu sediul în București, ., sector 1, în contradictoriu cu intimata C. D. BUCURESTI, J_, CUI:_, cu sediul în București, BLD.I. M., nr. 401, sector 6, și terțul poprit B. G. SA DEPARTAMENTUL POPRIRI, cu sediul în București, ., sector 2.
Anulează încheierea de încuviințare a executării silite.
Anulează formele de executare in dosar de executare silita_/2014 al B. C. V. si M.-A. D. .
Dispune întoarcerea executării silite.
Cu apel in termen de 10 zile de la comunicare,
Pronunțată în ședința publică azi, 13.11.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
L. M. V. A. L.
Red. Jud. L.M.V
Thred. A.L./4 ex.
05.11.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2015/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 16/2015. Judecătoria... → |
|---|
