Contestaţie la executare. Sentința nr. 6965/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 6965/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 20-05-2015 în dosarul nr. 6965/2015
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCURESTI - SECȚIA CIVILA
SENTINȚA CIVILA NR.6965
Ședinta publică din data de 20.05.2015
Instanța constituită din :
Președinte: I. A.
Grefier: R. T.
Pe rol se afla judecarea cauzei privind pe contestatorul R. P. si pe intimatii C. D. BUCURESTI si B. C. V. SI A. D., avand ca obiect „contestație la executare”.
La apelul nominal facut in sedinta publica, la prima si la a doua strigare a cauzei, au lipsit partile.
Procedura de citare a fost legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, care invedereaza instantei faptul ca la data de 07.05.2015 intimata B. C. V. SI A. D. a depus la dosar inscrisurile din dosarul de executare solicitate de instanta, si faptul ca s-a cerut judecarea cauzei in lipsa partilor.
Instanta incuviinteaza, în baza art. 258 raportat la art. 255 din C.pr.civ., proba cu inscrisuri pentru contestatoare si pentru intimata C. D. BUCURESTI, apreciindu-le admisibile și concludente, putând duce la soluționarea procesului, iar in baza art.244 C.p.c. declara incheiata cercetarea procesului, retinand cauza in pronuntare.
INSTANȚA,
Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata la data de 06.10.2014 pe rolul Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti, sub nr._, contestatorul R. P., in contradictotiu cu intimatul C., a formulat contestatie la executare impotriva executarii silite din dosarul de executare nr. 3401/2014 al B. C. V. si M.-A. D., prin care a solicitat sa anuleze titlul executoriu – incheierea nr. 2/12.09.2014, incheierea de incuviintare a executarii silite din data de 14.08.2014 pronuntata de Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti in dosarul nr._/301/2014 si toate actele de executare si formele de executare, suspendarea executarii silite pana la solutionarea prezentei cauze.
In motivarea cererii contestatorul a sustinut ca la data de 06.07.2011 a fost sancționat contravențional pentru ca a condus autoturismul marca Dacia cu nr.de inmatriculare_ in afara localitatii fara a avea plătită taxa privind rovinieta, intocmindu-se in acest sens procesul verbal R11 nr._/06.07.2011. A achitat suma prevăzută cu titlul de amenda contravenționala mentionata in procesul verbal, dar nu a avut cunoștința de existenta creanței de 28 EURO si nici nu a dost somat, instiintat, notificat in vreun fel sa achite suma respectiva pe tot parcursul executării, afland de existenta creanței si a tilului executoriu odata cu primirea prin posta a adresei de la B. „C. V. si M. - A. D.". Nu au fost respectate normele legale privind executarea silita. Prin art. I pct 2, din Legea nr. 144/2012, au fost abrogate prevederile din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, referitoare la plata tarifului de despăgubire, iar prin cele ale art II din aceeași lege, s-a prevăzut anularea acelor tarife de despăgubire aplicate și contestate in instanță până la data intrării în vigoare a legii. Prin decizia nr.385/2013 Curtea Constitutionala a respins ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate ridicata de catre intimata din prezenta cauza si a constatat ca dispozitiile art.II din Lg. nr.144/2012 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din Romania sunt constitutionale.
în drept a invocat dispozițiile art. 711-716 si art. 719 noul Cod de Procedură Civilă.
în dovedirea cererii a solicitat proba cu inscrisuri si a depus alaturat fotocopii din dosarul de executare silita.
La data de 20.02.2015, prin serviciul Registratura, intimata a depus la dosar intampinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondata, aratand ca nu se impune masura suspendarii executarii silite intrucat nu ar fi un caz grabnic si nici nu sunt lezate anumite drepturi ale contestatorului si nici nu se creaza o paguba iminenta care nu se poate repara. Debitorul a avut cunostinta de procesul verbal si nu l-a contestat in termenul de 15 zile de la comunicare. Referitor la fondul cauzei, a sustinut ca emiterea si comunicarea procesului verbal de contravenție in cauza au fost efectuate in termenul imperativ prevăzut de lege, respectiv cu respectarea dispozițiilor art. 13 coroborat cu art. 14 din OG nr.2/2001. Pocesul - verbal de contravenție a fost emis in termenul legal de 6 luni de la data săvârșirii faptei, iar comunicarea acestuia s-a efectuat in termen de o luna de la data aplicarii conform dispozitiilor art 27 din OG nr. 2/2001, in data de 25.07.2011, operațiune confirmata de semnătură martorului prezent, iar debitorul ar fi avut cunoștința de procesul verbal de constatare a contravenției, intrucat recunoaște ca a achitat amenda contravenționala, dar nu a achitat tariful de despăgubire. Prin urmare procedura de comunicare a procesului - verbal de contravenție nu a fost viciata si nici debitorului nu i-au fost lezate drepturile procesuale. In ceea ce privește dispozițiile art. I pct. 2 din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea si completarea OG nr. 15/2002, in speța de fata acestea nu se aplica, fiind vorba despre o fapta contravenționala savarsita anterior intrarii i vigoare a leii. In ceea ce privește dispozițiile art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea si completarea OG nr. 15/2002, a considerat ca in speța de fata acestea nu se aplica. Prin urmare, atat timp cat procesul verbal de contravenție emis pe numele contestatorului nu a fost contestat, neexistand o hotarare judecătoreasca de anulare chiar si in parte a masurilor dispuse prin acesta, respectiv a tarifului de despăgubire ca urmare a intrării in vigoare a Legii nr. 144/2012, intimata deține un titlu executoriu apt de executare silita, pentru valorificarea creanței prevăzută in actul sanctionator, care a intrat in putere de lucru judecat si nu este vorba de aplicarea legii contravenționale mai favorabile, ci este vorba despre executarea silita a creanțelor rezultata dintr-un proces verbal întocmit anterior datei intrării in vigoare a Legii nr. 144/2012 care nu a fost contestat in instanta. In drept a invocat art. 205 - 208 NCPC, precum si dispozițiile legale cuprinse in prezenta intampinare (f.26-31).
La data de 07.05.2015 a fost depus in fotocopie dosarul d eexecutare silita.
La termenul din data de 22.05.2015 instanta a incuviintat partilor proba cu inscrisuri.
Analizand actele dosarului, instanta retine ca instanta retine ca prin procesul verbal . nr._/06.07.2011 contestatorul a fost sanctionat de agentul constatator al intimatei cu amenda in cuantum de 250 lei, in baza art.8 alin.1 din OG nr.15/2002, deoarece a circulat pe un drum national fara a detine rovinieta, petentul fiind instiintat ca pe langa amenda urmeaza sa achite si contravaloarea tarifului de despagubire potrivit art.8 alin.3 din OG nr.15/2002 in valoare de 28 EURO reprezentand 118,04 lei la cursul de schimb comunicat de BNR valabil pentru data de 30.06.2011 (f.49).
Contestatorul a aratat ca a achitat amenda, insa nu si tariful de despagubire deoarece nu a vazut ca are si aceasta obligatie, care era mentionata in partea de jos a procesului verbal de constatare a contraventiei.
Ca urmare a faptului ca nu a achitat aceasta suma, la solicitarea intimatului creditor din data de 19.05.2014, impotriva contestatorului a fost pornita executarea silita de catre BEJS C. V. si M. A. D. in cadrul dosarului de executare silita nr.3401/2014.
Prin incheierea data in Camera de Consiliu din data de 14.08.2014 in dosarul nr._/301/2014 al Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti s-a incuviintat executarea silita a titlului executoriu reprezentat de procesul verbal . nr._/06.07.2011 (f.45).
Prin incheierea din data de 12.09.2014 emisa de executorul judecatoresc s-a stablit in sarcina contestatorului plata cheltuielilor de executare silita in cuantum de 374,65 lei, la aceeasi data fiind emisa somatia de plata pe numele contestatorului (f.42).
In privinta sustinerii petentului in sensul ca nu datoreaza plata tarifului de despagubire, instanta nu va retine acest motiv de contestatie.
Astfel cum a retinut Curtea Constitutionala in considerentele deciziei nr.57/2012 prin care a fost respinsa ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.8 alin.(3) din Ordonanța Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, „obligarea la plata tarifului de despăgubire este o consecință a răspunderii civile delictuale subiective a contravenientului ca urmare a săvârșirii unei fapte ilicite, respectiv utilizarea rețelei de drumuri fără plata tarifului corespunzător, care a avut ca rezultat un prejudiciu cauzat Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România. Astfel Curtea a retinut ca, în concepția actului normativ criticat, utilizatorul a săvârșit o faptă ilicită (folosirea drumului național fără rovinietă), prin care a cauzat un prejudiciu rețelei de drumuri naționale prin uzarea și degradarea acestora și, totodată, există un raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, acesta fiind rezultatul direct al acțiunii de folosire a drumurilor naționale fără plata rovinietei. Prin urmare, stabilirea tarifului de despăgubire este întemeiată pe dreptul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România de a beneficia de repararea prejudiciului cauzat prin fapta ilicită săvârșită de utilizator.[…] Prin demonstrarea faptei ilicite săvârșite de către utilizator, se naște o prezumție legală absolută în favoarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România în privința existenței prejudiciului - sub forma tarifului de despăgubire - și a raportului de cauzalitate între prejudiciu și fapta ilicită. Valoarea prejudiciului suferit este stabilită în cuantum fix, în funcție de categoria autovehiculului, pentru a se evita o probatio diabolica în sarcina administratorului drumului național, în caz contrar, acesta fiind pus în situația de a demonstra în instanță potrivit principiului onus probandi incumbit actori prejudiciul suferit, aspect care este imposibil de determinat în cazuri individuale, ca urmare a multitudinii de elemente variabile ce intervin în această apreciere. De aceea, pentru a echilibra poziția părților din acest raport procesual, legiuitorul a recurs la prezumarea unui prejudiciu fix, determinat, pentru acoperirea căruia este datorat tariful de despăgubire […] Relația dintre administratorul drumului și utilizatorul fără rovinietă este guvernată de răspunderea civilă delictuală, ceea ce presupune repararea prejudiciului suferit potrivit întinderii sale. Așadar, nu există nicio legătură între tariful de despăgubire și taxa de utilizare a drumului, fiecare având altă natură și alt regim juridic, astfel încât nu se pot face comparații între cuantumurile acestora. […] Prin plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, contravenientul are posibilitatea de a contesta atât sancțiunea contravențională, cât și existența faptei cauzatoare de prejudiciu.[…] Posibilitatea cumulării răspunderii contravenționale cu răspunderea civilă delictuală și, subsecvent, impunerea achitării concomitente a unei amenzi contravenționale și a unui tarif de despăgubire se justifică prin diferența esențială dintre fundamentele fiecărui tip de răspundere. Astfel, dacă în cazul răspunderii contravenționale se urmărește sancționarea unei conduite ilicite, prin stabilirea răspunderii civile se tinde la repararea prejudiciului produs unui anumit subiect de drept, în speță Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România”.
Prin Lg. nr.144/2012 au fost abrogate dispozitiile art.8 alin.3 din OG nr.15/2002, ce prevedeau ca are obligația contravenientul de a achita tariful de despăgubire, pe lângă amenda contravențională aplicata ca urmare a faptului ca a circulat cu autovehicului fără a deține rovinieta valabilă.
F. de cele retinute de Curtea Constitutionala in decizia mai sus mentionata, in sensul ca tariful de despagubire de 28 EURO are natura unei despagubiri civile pentru prejudiciul cauzat intimatei prin uzarea și degradarea drumurilor nationale, ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite constand in folosirea drumului național fără rovinietă, instanta retine ca in privinta acestui tarif nu sunt aplicabile dispozitiile de exceptie prevazute in art.15 alin.2 din Constitutie, conform carora legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
Astfel, chiar daca prin Lg. nr.144/2012 (intratata in vigoare la data de 27.07.2012) au fost abrogate dispozitiile in baza carora in sarcina petentului a fost stabilita obligatia de plata a tarifului de despagubire, aceasta lege mai favorabila nu i se aplica, nefiind vorba in cazul de fata de dispozitii in materie contraventionala, natura despagubirilor fiind civila si care se intemeiaza pe raspunderea civila delictuala, astfel cum s-a retinut in decizia Curtii Constitutionale amterior citata.
Conform art.II din Lg. nr.144/2012 tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.
Petentul nu a facut dovada ca ar fi formulat plangere impotriva procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, asa incat tariful de despagubire in cazul sau nu a fost anulat, iar respectivul proces verbal a dobandit caracter de titlu executoriu, conform art.37 din OG nr.2/2001.
F. de aceste considerente se retine ca executarea silita este legala, contestatorul datorand suma ce face obiectul executarii silite in baza titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de constatare a contraventiei, astfel incat va fi respinsa contestatia la executare ca neintemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestatia la executare formulata de contestatorul R. P., CNP_, cu domiciliul in Bucuresti Sector 3, ., ., . cu intimatii C. D. BUCURESTI, cu sediul in Bucuresti, Sector 6, .. 401A, CUI_, si B. C. V. SI A. D. cu sediul in Bucuresti, Sector 3, . nr. 39, ., ., ca neintemeiata.
Respinge cererea de suspendare a executarii silite ca ramasa fara obiect.
Cu apel în 10 zile de la comunicare, cererea urmand a se depune la Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 20.05.2015.
P., Grefier,
Referat: Pentru grefierul de sedinta aflat in concediu de odihna semneaza grefierul sef de sectie,
← Contestaţie la executare. Sentința nr. 6966/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 6968/2015. Judecătoria... → |
---|