Contestaţie la executare. Sentința nr. 9513/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9513/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 30-06-2015 în dosarul nr. 9513/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9513
Ședința publică din data de 30.06.2015
Instanța constituită din:
Președinte - N. C.
Grefier – E. A.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile formulata de contestatoarea A. N. PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR in contradictoriu cu intimatul B. S., având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică de la 05.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 19.05.2015 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, instanta constată următoarele:
Prin contestația la executare înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de 21.04.2015 ca urmare a declinării de competenta prin Sentința civila nr.5330/19.03.2015 de către Judecătoria Sectorului 1 București in dosarul nr_, contestatoarea A. Naționala pentru Restituirea Proprietatilor a solicitat, in contradictoriu cu intimatul B. Ș., anularea executării silite dispusă prin dosarul de executare 201/2014 aflat pe rolul B. U. B., anularea tuturor actelor de executare dispuse sau care ar putea fi dispuse, inclusiv a popririi conturilor contestatoarei deschise la Activitatea de Trezorerie și contabilitate Publică a Municipiului București, suspendarea executării silite până la soluționarea prezentei cauze.
În motivarea contestației, s-a arătat că, la data de 29.11.2007 Comisia pentru Aplicarea Legii 290/2003 a emis Hotărârea nr.48/2007, prin care s-au stabilit compensații bănești în valoare de_ lei iar prin somația emisă la data de 15.01.2015 B. U. B. a înștiințat ANRP despre obligația de plată a sumei de 530.981,66 lei, (din care 36.049 lei debit restant, 8.576,06 lei actualizarea debitului cu indicele de inflație pentru perioada decembrie 2014 față de ianuarie 2009, 6.028,88 lei cheltuieli de executare), reprezentând despăgubiri stabilite prin hotărârea menționată, actualizare și cheltuieli de executare.
In continuare a susținut ca procedura de executare silita a fost demarata împotriva unei persoane care nu mai are calitatea de debitor începând cu data de 18.12.2014, data la care a intrat in vigoare Legea nr.164/2004, care a reglementat o noua procedura cu privire la soluționarea dosarelor constituite in temeiul Legii nr.290/2003 precum si de plata a despăgubirilor stabilite prin hotărârile emise de comisiile județene sau a municipiului București pentru aplicarea Legii nr.290/2003.
Mai mult, potrivit art.11 alin.3 din actul normativ mai sus menționat orice procedura de executare silita se suspenda de drept pana la împlinirea termenelor la care devin scadente obligațiile de plata prevăzute in titlurile de plata emise conform art.10 alin.6.
Cu privire la actualizarea sumei de_ lei, contestatoarea a arătat ca pentru actualizarea creanței se aplica art.10 alin.4 din Legea nr.164/2014 potrivit cărora sumele neplătite, aferente hotărârilor judecătorești prevăzute de alin.3 si actelor administrative prevăzute la art.9 lit. a si b se actualizează cu indicele de creștere a preturilor de consum pentru perioada de la momentul rămânerii irevocabile/definitive, respectiv a emiterii acestora pana la data intrării in vigoare a prezentei legi si constituie obligații de plata in transe in condițiile prezentei legi. Actualizarea sumei se face prin decizie a președintelui ANRP.
A susținut ca somația a fost emisă cu încălcarea prevederilor OG nr.22/2002 în sensul că articolul 2 al ordonanței prevede un termen de 6 luni în care instituția publică este obligată să dispună toate măsurile ce se impun pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
Bugetul are un însemnat rol stabilizator al economiei naționale, iar cheltuielile statului cu aceste despăgubiri nu pot destabiliza procesul complex al distribuirii produsului social net în economia națională, între stat, pe de o parte, și populație, pe de altă parte.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.711 si urm. C.pr.civ., art.700 alin.1 și 3 C., Legea 9/1998, HG 1277/2007, Legea nr.164/2014.
În dovedire, au fost depuse înscrisuri (f.1-4,13-27 dosar declinat) si a solicitat judecarea cauzei si in lipsa.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru conform art. 30 din OUG nr. 80/2013.
Intimatul la data de 06.02.2015 a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației și pe cale de consecință, să se mențină actele de executare contestate ca fiind temeinice și legale.
In motivare a arătat ca procedura de executare silita a fost demarata in aprilie 2014, data la care obligațiile de plata existau exclusiv in sarcina contestatoarei, Legea nr.164/2014 nu era in vigoare la data formulării cererii de executare silita, aceasta intrând in vigoare la data de 18.12.2014. Mai mult, modificările aduse de aceasta lege nu exonerează contestatoarea de obligații privind executarea acestor titluri executorii in care apare ca si debitoare ci doar stabilește modul in care se executa aceste titluri, contestatoarea fiind pionul principal si cel care efectuează toate demersurile necesare spre încasarea sumelor datorate.
La data de 15.06.2015 intimata a depus completare la întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca lipsita de interes intrucat a încasat creanța datorata, fiind virata in contul executorul judecătoresc.
Instanța a dispus din oficiu emiterea unei adrese la B. U. B. pentru comunicarea dosarului de executare 201/2014, relațiile comunicate fiind atașate la dosar, la filele 30-73(dosar declinat).
In cauza instanța a încuviințat si administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
In fapt, la data de 29.11.2007 prin Hotărârea nr. 48 emisă de Comisia Județeana A. pentru aplicarea prevederilor Legii nr.290/2003 astfel cum a fost menținuta prin Decizia nr. 2154/12.07.2011 pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia In dosarul nr._ au stabilite despăgubiri în valoare de_ lei in favoarea intimatei, pentru bunurile detinute in ..40-41, 34-39).
Întrucât până în anul 2014 aceste despăgubiri nu au fost achitate, creditoarea intimata a formulat la data de 20.05.2014 cerere de executare silită adresata B. U. B., cerere în urma căreia a fost deschis dosarul de executare nr.201/2014(f.31), solicitând obligarea debitoarei la plata suma de_ lei, reprezentand totalul despagubirilor stabilite prin Hotararea mai sus mentionata.
La data de 04.06.2014 Judecătoria Sectorului 3 București, prin încheiere din camera de consiliu a încuviințat executarea silita in cadrul dosarului nr._/301/2014, iar la data de 14.01.2015 executorul judecătoresc a emis încheierea prin care a actualizat suma mai sus menționata, cu rata inflației (indicele de creștere a preturilor de consum începând cu ianuarie 2009 - decembrie 2014), rezultând o creanța totala de_,06 lei(f.56), si a emis la aceeași data si încheierea privind cheltuielile de executare silita(f.57) in cuantum de 6028,88 lei.
De asemenea, a fost emisa instiintarea si somația de plata de către executorul judecătoresc prin care contestatoarea debitoare a fost somata sa achite suma totala de_,94 lei debit actualizat cheltuieli de executare si a fost dispusa înființare popririi conturilor debitoarei(f.64,65,67).
In drept, instanța retine incidenta dispozițiilor art. 711 alin. 1 C.proc.civ., potrivit cărora împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare, se poate face contestație la executare de către cei interesați sau vătămați prin executare.
Instanța retine ca in cazurile privind titlurile emise în baza Legii nr.290/2003 și Legii nr. 9/1998 statul nu a reglementat o procedură concretă de achitare a reparațiilor recunoscute în mod definitiv prin deciziile emise și a lăsat să se scurgă o perioadă de timp nerezonabilă fără a le executa.
În speță, instanța constata ca titlul executoriu privind acordarea despăgubirilor a fost emis în 2007, validat in mod irevocabil in anul 2011 prin admiterea recursului prin Decizia nr. 2154/12.07.2011 pronunțata de Curtea de Apel Alba Iulia, recurs declarat de către creditoare împotriva sentinței civile nr.369/C./2010 pronunțata de Tribunalul A. in dosarul nr._ .
Potrivit art.18 alin.5 lit.c HG nr. 1120/2006, compensațiile bănești stabilite prin hotărârea comisiei județene ori a municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, a Serviciului pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, trebuiau achitate beneficiarilor, in limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat, eșalonat în două tranșe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 40% în primul an si 60% în anul urmator, dacă cuantumul compensațiilor depășește 100.001 lei.
Or, in cauza, pana in prezent, creditoarei intimatei nu i s-a platit voluntar si anterior demararii executarii silite nici prima transa a acestor despagubiri, desi pana in 2011 suma ar fi trebuit sa fie achitata integral.
Deși debitoarea a avut la dispoziție o eșalonare reglementată prin chiar Legea specială, această eșalonare nu a fost aplicată, imediat după emiterea titlului executoriu, nefiind aplicata nici pana in prezent. Aplicarea corectă și la timp a eșalonării stabilită de Legea nr.290/2003, de HG nr.286/2004, HG nr. 1120/2006 si a actelor legislative intervenite ulterior in acest sens, precum și reglementarea unei ordini clare în achitarea creanțelor stabilite, ar fi determinat plata la timp și în mod echitabil a sumelor stabilite.
Or, ANRP își invocă propria culpă în nerespectarea calendarului de plată a despăgubirilor, a lipsei unei reglementări clare în achitarea despăgubirilor.
În sine, această perioadă de timp (aproximativ 4 ani de când creditoare ar fi trebuit sa primească despăgubirile), lipsește creditorii de beneficiul sumelor stabilite în așa măsură încât va fi practic lipsita de folosința acestor sume.
Mai mult decât atât, instanța constată că intimata creditoare are o creanță patrimonială certă, irevocabilă și exigibilă pe care o consideră ca intrând sub incidența noțiunii de ”bun” în sensul art. 1 Protocolul nr. 1 din Convenția Europeană a drepturilor Omului (cauza V. împotriva României din 9 decembrie 2008, cauza Ș. împotriva României din 24 martie 2005), iar faptul de a fi deja lipsiți de bunul său timp de mai bine de 13 ani, nefiind respectata eșalonarea de stabilita de stat, fara o garanție ca ar primi suma cuvenita cu titlu de despăgubire in viitorul apropiat, ar face ca dreptul ocrotit de art. 1 Protocolul 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului să nu mai fie unul efectiv și concret, ci unul iluzoriu.
In concluzie, instanta retine ca intimatei-creditoare nu i se poate pretinde sa astepte o perioada de timp nedeterminata pentru plata efectiva si integrala a drepturilor cuvenite, iar statul nu se poate prevala de faptul ca resursele bugetare sunt prea mici pentru a despagubi toate persoanele indreptatite chiar in temeiul normei edictate de autoritatea legiuitoare, trebuind sa estimeze la momentul adoptarii legii resursele materiale necesare platii despagubirilor respective.
Ca atare susținerile invocate de către contestatoarea in cererea de chemare in judecata sunt neîntemeiate, urmând a fi înlăturate de instanța pentru considerentele expus mai sus.
Cu privire la apărarea contestatoarei conform căreia instituțiile publice beneficiază de un termen de 6 luni de la primirea unei somații și nu pot fi supuse direct unei executări silite prin poprire, instanța reține că, în temeiul art. 2 din OG nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului.
Instanța constată că textul de lege respectiv este foarte clar cu privire la condițiile în care poate fi aplicat, respectiv atunci când se constată o lipsă de fonduri, din cauza căreia instituția debitoare nu își poate executa obligațiile. D. în acest caz este necesar ca executorul judecătoresc să comunice o somație instituției, iar de la data primirii somației, instituția trebuie să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea fondurilor necesare.
Or, în prezenta speță nu este vorba, în niciun caz, despre o lipsă de fonduri, o asemenea situație nefiind oricum susținută de niciun mijloc de probă, prin urmare prevederile art. 2 din OG nr. 22/2002 nu sunt aplicabile, iar termenul de 6 luni invocat de contestatoare nu este incident în speță. Pe cale de consecință, nu există niciun impediment pentru recurgerea la executarea silită prin poprire, fără emiterea unei somații și fără a se aștepta trecerea unui termen de 6 luni.
Mai mult, instanța retine ca invocarea dispozițiilor Legii nr.164/2014 cu privire la o modificare a calitatii de debitor a contestatoareu ANRP, nu poate fi reținuta in speța, nefiind vorba de o schimbare a debitorului, ci priveste modalitate in care urmeaza a fi efectuata plata. De asemenea, instanta retine ca au fost depasite si aceste termene prevazute de art.10 alin.6 din Legea nr.164/2014 iar debitoarea nu a efecuat in mod voluntar nici macar prima transa din suma.
Referitor la susținerile debitorului contestator conform cărora încheierea executorului judecătoresc de actualizare a creanței instanța reține ca acestea nu sunt incidente în speța, întrucât textul are în vedere ipoteza în care plata despăgubirilor in prima transa ar fi fost făcută (actualizarea celei de a doua transa fiind un beneficiu acordat creditorului căruia i s-a eșalonat creanța, plătindu-i se doar o parte din suma .), or, astfel cum s-a arătat anterior, creditorul intimat nu a încasat sumele de bani in mod corespunzător eșalonării legale, nefiind achitata nici o transa anterior demararii executarii silite din mai 2014.
Mai mult, potrivit art.628 alin.3 C.pr.civ. executorul judecătoresc, la cererea creditorului, poate actualiza valoarea obligației principale stabilite în bani, indiferent de izvorul ei, potrivit criteriilor cuprinse în titlul executoriu. În cazul în care titlul executoriu nu conține niciun asemenea criteriu, executorul judecătoresc va proceda, la cererea creditorului, la actualizare în funcție de rata inflației, calculată de la data când hotărârea judecătorească a devenit executorie sau, în cazul celorlalte titluri executorii, de la data când creanța a devenit exigibilă și până la data plății efective a obligației cuprinse în oricare dintre aceste titluri.
De asemenea, instanta are in vedere principiul reparării integrale a prejudiciului cauzat, principiu in temeiul căruia autorul prejudiciului este obligat sa acopere nu numai prejudiciul efectiv (damnum emergens), dar si beneficiul nerealizat (lucrum cessans), decurgând din art. 1385 C.civ.
Ca atare, prin prisma considerentelor expuse mai sus, instanta retine ca sustinerile contestatoarei referitoare la actualizare sunt nefondate, urmand a fi inlaturate.
Pentru aceste motive, având în vedere cele expuse mai sus și cu luarea în considerare a prevederilor art. 1 Protocolul nr.1 și a art. 6 alin 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea debitorului contestator de anulare a executării silite dispusă prin dosarul de executare silita nr.201/2014 al U. B..
În ceea ce privește cererea debitorului contestator de suspendare a executării silite, în temeiul art.718 alin 1 din C.pr.civ, instanța urmează a respinge această cerere ca fiind rămasă fără obiect, prin prisma soluției de respingere a contestației la executare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR CUI_, cu sediul în București, Calea Floreasca, nr. 202, sector 1 în contradictoriu cu intimatul B. S., CNP_, cu domiciliul ÎN A. I., ., ., județul A., ca neîntemeiata.
Respinge cererea de suspendare a executării silite, ca rămasa fara obiect.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.06.2015.
Președinte Grefier
N. C. E. A.
Red./Dact.: N.C./E.A./20.07.2015/ 5 ex.
Comunicări:
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 9447/2015. Judecătoria... | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
