Ordin de protecţie. Sentința nr. 09/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 09/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 09-09-2015 în dosarul nr. 11230/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 3 BUCUREȘTI
SECTIA CIVILA
Sentința civila Nr._
Ședința din camera de consiliu de la 09.09.2015
Instanța constituita din:
Președinte: C. Ș.
Grefier: RĂDIȚA P.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror P. M..
Pe rol se află soluționarea cauzei civile formulată de reclamanta I. L. în contradictoriu cu pârâtul I. I. A., având ca obiect ordin de protecție.
La apelul nominal făcut în ședință din camera de consiliu au răspuns reclamanta, personal și asistată de avocat și pârâtul, personal și asistat de avocat din oficiu, care depune împuternicire avocațială la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că s-au depus relațiile solicitate de la IGPR și că pârâtul a depus înscrisuri, după care,
La interpelarea instanței, pârâtul, personal, arată că nu este de acord cu divorțul. Sâmbătă soția i-a spus că nu și-a dorit niciodată să divorțeze și că va renunța la acțiune. S-au întâlnit la parastasul tatălui reclamantei la Săftica.
La interpelarea instanței, reclamanta, personal, menționează că acea declarație era în contextul în care el era plecat din București. S-a trezit cu el la ușă, a intrat peste ea în dormitor, i-a închis ușa, iar în această situație a făcut această mărturisire, doar pentru a ieși din cameră.
La interpelarea instanței cu privire la schimbarea comportamentului pârâtului, reclamanta, personal, arată că pârâtul și-a schimbat atitudinea odată cu boala tatălui. Pârâtul a început să bea spunând că bea din cauza emoțiilor create de starea de sănătate a tatălui reclamantei.
La interpelarea instanței, pârâtul, personal, menționează că nu s-a apucat de băutură. Obișnuia, împreună cu soția, ca vineri seara, la Săftica, să bea câte un pahar, iar de boala socrului știau de aproximativ un an și jumătate.
La interpelarea instanței, reclamanta, personal, recunoaște că a fost în Veneția și Istambul în aprilie 2015, împreună cu pârâtul, după ce a plecat copilul, încercând o reconciliere. Însă la întoarcere, pe fondul consumului de alcool, pârâtul o suna în fiecare seară, câteva ore, o amenința, îi reproșa că muncește prea mult și că nu vine la Săftica. Se mai vedeau în week-end la Săftica, dar erau despărțiți în fapt de 4 ani, ea locuind în București, iar pârâtul la Săftica.
Pârâtul, personal, menționează că stătea la Săftica întrucât casa nu era terminată.
Reclamanta, personal, solicită ca pârâtul să recunoască ceea ce a spus și anume că această căsnicie se va termina numai în mormânt. A fost bătută de pârât, a avut mandibula spartă, fiind tratată de sora pârâtului care este medic. Îi este frică de pârât.
La interpelarea instanței cu privire la cele menționate de reclamantă în acțiune că cea mai mare dorință a pârâtului este ca tatăl acesteia să moară cu imaginea reclamantei crestată pe față, pârâtul, personal, arată că nu a spus niciodată așa ceva.
Reclamanta, personal, menționează că atunci când l-a întrebat de a spus asta, pârâtul i-a răspuns că nu mai știe, pentru că era beat.
La interpelarea instanței, pârâtul, personal, menționează că a fost în apartamentul din D. ieri dimineață.
Reclamanta, personal, arată că pârâtul i-a spus că i-a băgat niște șobolani în perne și că urmează șarpele. Vorbea cu sora pârâtului la telefon când acesta i-a spus aceste lucruri. A spus și în acțiune că a fost într-o seară la Săftica, când pârâtul băuse și amenința că vine la București, a oprit mașina, iar pârâtul i-a spus să intre că o așteaptă o surpriză. Ea nu a vrut să intre, iar pârâtul a început să alerge după mașină și să o lovească cu un par. O sună de 100 de ori zilnic, iar ea încearcă să-i vorbească civilizat de teama reacțiilor lui.
Apărătorul pârâtului depune la dosar niște mesaje trimise de reclamantă.
Reclamanta, personal, recunoaște mesajele, dar arată că avea această atitudine pentru ca pârâtul să o lase în pace.
Apărătorul reclamantei depune mesaje trimise de pârât.
Apărătorul pârâtului arată că săptămâna anterioară, părțile au fost împreună în fiecare zi, iar reclamanta a fost la reședința din Săftica, astfel că se poate înțelege că problemele s-au remediat. Însă reclamanta are o atitudine oscilantă.
Pârâtul, personal, arată că ceea ce a depus reclamanta azi, este ceea ce a scris el ieri când soția i-a spus că îi este frică de el. A căutat pe internet și este ceea ce a găsit pe net. Învederează că soția vrea ca el să nu mai meargă în D., deși firma în care sunt asociați 50% fiecare are sediul în D..
Apărătorul reclamantei menționează că administratorul acestei societăți ce își are sediul în D., este reclamanta, iar sediul se poate schimba potrivit legii.
Apărătorul pârâtului arată că se tinde la o antepronunțare pentru dosarul de divorț.
Apărătorul reclamantei arată că în toți cei 16 ani de profesie nu i s-a întâmplat ca pârâtul să ia legătura cu ea pe mail și să îi propună să colaboreze.
Pârâtul, personal, arată că apărătorul reclamantei distruge o familie.
Apărătorul reclamantei învederează că pârâtul o acuza de feminism pentru faptul că și-a păstrat numele după căsătorie.
La interpelarea instanței, pârâtul, personal, arată că speră în menținerea căsniciei.
Apărătorul pârâtului arată că pârâtul apreciază că reclamanta trece printr-o perioadă mai dificilă, dat fiind și problemele de sănătate ale tatălui său și volumul de muncă, precum și percheziția făcută la domiciliu de către DNA. Susține că ar fi o tulburare, care duce la atitudinea oscilantă a reclamantei.
In conformitate cu dispozitiile art 318 si urm. Noul Cod proc.civ, instanta procedeaza la audierea martorei I. Livioara, sub prestare de juramant, declaratia acesteia fiind consemnată si atasată la dosarul cauzei.
Cu privire la afirmația că această căsnicie se va termina doar în mormânt, pârâtul, personal, arată că acesta este preceptul biblic și este vorba de cununie și nu căsnicie.
Reclamanta, personal, arată că pârâtul i-a spus la telefon să nu-l mai facă să bea, adică să nu-l determine prin comportamentul ei, pentru că nu va mai fi responsabil de niciuna dintre acțiunile sale. Precizează că acum trei săptămâni i-a spus pârâtului, telefonic, să vină să stea în D., pentru că el tot insista ca ea să vină la Săftica, iar pârâtul i-a răspuns că nu poate pentru că se sufocă. A crezut că nu va veni pârâtul, însă a venit și i-a spus că este și casa lui și poate veni oricând. Ieri dimineață pârâtul a venit în D., a bătut la ușă, a intrat, a verificat toate camerele și a ieșit. I-a spus la telefon că va trece în cursul zilei, dar nu că se duce atunci.
La interpelarea instanței cu privire la ruperea oricăror legături cu reclamanta, cel puțin până la divorț, pârâtul, personal, arată că este imposibil, să nu știe ce face soția lui, pentru că îi poartă de grijă. Sunt totuși 29 de ani de căsnicie și asta a făcut întotdeauna. Este un reflex firesc.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul pe fond.
Apărătorul reclamantei pune concluzii de admitere a acțiunii, interzicerea pârâtului de a mai pătrunde în apartament, de a nu se apropia de reclamantă la mai puțin de 5 m, interzicerea oricărui contact cu reclamanta. Depune cererea de chemare în judecată din divorț.
Apărătorul pârâtului solicită respingerea acțiunii, arătând că este vorba mai mult de o violență domestică, reclamanta având percepția că pârâtul îi controlează viața. Însă actele relaționale ale pârâtului cu reclamanta au la bază afecțiunea firească având în vedere cei 29 de ani de căsnicie. Atitudinea reclamantei este oscilantă. Nu putem vorbi de condiția urgenței, întrucât evenimentele relatate de reclamantă s-au petrecut în mai-iunie. Pe de o parte reclamanta îi permite pârâtului să vină în domiciliu, pe de altă parte reclamanta a fost ieri la Săftica și au stat împreună. Nu există probe pentru susținerea celor învederate de reclamantă. Martora nu a fost de față la niciun incident, nu l-a văzut pe pârât nici beat, nici violent. Din probatoriul administrat a reieșit că pârâtul are mereu grijă de soție, care este asociată într-o firmă, are o reputație de păstrat.
Apărătorul reclamantei arată că prezenta lege vizează protejarea persoanei. Reclamanta se simte amenințată de pârât, altfel care ar fi motivul pentru care ar solicita ordin de protecție. Pentru pârât această formulă de „a avea grijă” are un alt înțeles, de boală psihică, dar nu dorește să pună diagnostice, nefiind în măsură. Pârâtul înțelege cu titlu maximal această legătură a căsniciei, acest precept, cum îl numește. Încercarea mutării luminii reflectoarelor în altă direcție, cea a intereselor în ceea ce privește locuința, nu există. Societatea de care face vorbire pârâtul este una care a fost mereu sub observația reclamantei.
Apărătorul pârâtului învederează că simpla formulare a unor plângeri nu este de natură a atrage o astfel de măsură a ordinului de protecție. Depune concluzii scrise.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât nu s-a făcut dovada existenței unui pericol pentru integritatea psihică a reclamantei.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.08.2015 sub nr._, reclamanta-victimă I. L. în contradictoriu cu pârâtul-agresor I. I. A. a solicitat emiterea unui ordin de protecție împotriva pârâtului, prin care să dispună interzicerea pârâtului să folosească apartamentul nr. 45 situat în București, ., ., sector 3-proprietate comună, obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime de 5 m față de reclamantă, interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima și obligarea pârâtului la predarea armelor pe care le deține.
În motivare, a arătat că pârâtul este soțul său și au împreună un copil, în prezent major. Sunt separați în fapt încă din luna aprilie, reclamanta formulând cerere de divorț, dosarul aflându-se pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București. În locuința din . de la data separării în fapt, iar pârâtul locuiește în Săftica, .. Pârâtul a pătruns în apartamentul în care locuiește reclamanta, fără să o anunțe.
În luna mai, într-o seară, pârâtul a amenințat-o telefonic de faptul că „pernele sunt mai înalte”. Când a ajuns acasă a verificat și sub perne a mai găsit două perne care nu îi aparțineau. La sfatul sorei pârâtului, C. Cazachievici, a aruncat cele două perne străine, însă senzația de teamă nu i-a dispărut. De ziua reclamantei, în 29.07.2015, reclamanta a găsit în frigider un tort și în casă un buchet de flori, însă, în aceeași zi, pârâtul a trimis numeroase notificări de reziliere a unor contracte de colaborare în numele soției (fără a o anunța în prealabil).
Pârâtul are un caracter violent mai ales pe fondul consumului de alcool. Episoadele de violență verbală și psihică sunt frecvente în funcție de starea pârâtului. Sunt zile când este sunată de peste 100 de ori de pârât. Pârâtul contactează persoane care îi devin apropiate reclamantei și le amenință fără nici un motiv.
Tot în luna mai 2015 reclamanta a fost sunată de pârât seara târziu, care i-a spus că se va urca la volan, deși consumase băuturi alcoolice, și va veni la ea, la București. Pentru a evita un accident și presiunile pârâtului, reclamanta s-a deplasat la Săftica. Reclamanta nu a intrat în imobil, moment în care pârâtul s-a năpustit cu o rangă asupra mașinii și a încercat să o lovească pe soție.
Pârâtul violează corespondența (electronică) a reclamantei, periclitându-i raporturile de muncă, precum și poziția față de cunoscuți. Astfel pârâtul a creat un cont al reclamantei pe facebook, pentru a intra în contact cu persoane care o cunosc pe reclamantă. Totodată a trimis mesaje de pe adresa de mail a reclamantei către persoane cu care aceasta se află în raporturi de muncă și le-a cerut acestora să rezilieze contractele de colaborare.
A menționat că, din câte cunoaște, pârâtul deține arme de foc.
A mai arătat că a încercat să ascundă realitatea căsniciei sale față de părinți, întrucât tatăl său este grav bolnav, însă pârâtul i-a informat personal de neînțelegerile dintre soți. Reclamantei i-a comunicat telefonic că „cea mai mare dorință a lui este ca tatăl reclamantei să moară cu imaginea acesteia, crestată pe față”.
A precizat că a formulat plângere la poliție, fiind înregistrată cu nr._/28.07.2015, fiind începută urmărirea penală. Pârâtul are un comportament ireproșabil de câte ori se află, împreună cu reclamanta, în prezența unei alte persoane. După 28 de ani reclamanta poate spune că problema pârâtului este natura sa duplicitară, cel puțin în ceea ce o privește.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 23 și urm. din Legea nr. 217/2003.
În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului.
La data de 25.08.2015 pârâta a depus la dosar note scrise și înscrisuri. A menționat că reclamanta are tatăl în fază terminală de cancer și este foarte stresată de activitatea profesională, lucrând în domeniul resurselor umane/salarizare, pentru cel puțin 8-10 firme private. Totodată, reclamanta suferă de o insomnie majoră luând anumite barbiturice pentru somn în fiecare noapte. Aceasta prezintă unele patii corticale și simptomatică encefalopatică derivate și din unele evenimente apărute în 06.05.2015: mandate de percheziție, citație martor în dosarul penal Microsoft, plus invitația la DNA în aceeași lună.
În lunile martie și aprilie 2015 au fost împreună în excursii în Veneția, Istambul, fără nici cel mai mic conflict cotidian, dimpotrivă într-o armonie conjugală perfectă.
Ulterior, prin atitudinea și comportamentul vădit direcționat către câteva ținte personale al reclamantei, l-au făcut pe pârât să realizeze că este victima unui șantaj elaborat care urmărește următoarele lucruri, prin constrângerea acestuia de a nu putea avea acces în domiciliul conjugal din D. nr. 2. Reclamanta îl amenință că dacă vine în domiciliul conjugal sună la 112, că pune pe cineva să –i rupă picioarele, că pleacă definitiv din viața pârâtului.
A menționat că domiciliul conjugal este și sediul social al firmei Global HR Concept Management SRL. Al doilea scop al reclamantei urmărit prin această acțiune este împiedicarea pârâtului ca asociat cu 50% de a avea acces la rezultatele exercițiilor financiare pe ultimii 3-4 ani și implicit, de a beneficia de cotele de dividente nedeclarate pe ultimii 3-4 ani. Totodată pârâtul este discreditat în fața opiniei publice, fiind cunoscut ca un Manager General al Orthoomnia SRL.
A precizat că este asociat cu reclamanta la societatea comercială Global HR Concept Management SRL, cu 50% părți sociale fiecare, reclamanta având și calitatea de administrator.
A menționat că reclamanta a locuit în imobilul comun din Săftica în zilele de 3-4 zile și că vorbesc zilnic la telefon, pârâtul încercând să medieze actuala spetă.
La data de 08.09.2015 pârâtul a depus la dosar precizări, arătând că cererea de emitere a ordinului de protecție este lipsită de fond. La termenul din 26.08.2015 s-a solicitat de către reclamantă amânarea cauzei, dovedind prin acest act caracterul non-urgent al acțiunii. A menționat că reclamanta este angajată prin contract de prestări servicii de către pârât la societatea ., iar laptopul din dotarea reclamantei este proprietatea acestei firme, reclamanta având calitatea de custode. D. fiind faptul că reclamanta a fost citată ca martor în dosarul Microsoft, pârâtul, în calitate de proprietar al calculatorului este obligat să încerce protejarea de orice mediu de infracționalitate a soției sale și a afacerilor pe care le dețin împreună. Acesta este motivul pentru care pârâtul își folosește prerogativele de a rezilia contractele care conduc spre evaziune fiscală sau alte infracțiuni. A mai arătat că persoana citată ca martor propusă de reclamantă este o vecină cu care nu a avut niciodată în 20 de ani vreun dialog.
Analizand actele si lucrarile dosarului in raport de cererea formulata de reclamanta-victima, instanta retine urmatoarele:
Potrivit art. 3 (1) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, violența în familie reprezintă orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate.
In conformitate cu art. 4 din lege, violența în familie se manifestă sub următoarele forme:
a) violența verbală - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare;
b) violența psihologică - impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, prin amenințări verbale, afișare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, precum și alte acțiuni cu efect similar;
În sensul legii, fata de disp. art. 5, prin membru de familie se înțelege:
c) persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti, sau dintre parinti si copii, in cazul in care convietuiesc.
Potrivit art. 23 (1) din Legea nr. 217/2003, persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre următoarele măsuri-obligații sau interdicții:
d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;
f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima;
Reclamanta-victimă este căsătorită cu pârâtul-agresor din data de 04.06.1987, iar din căsătorie a rezultat un copil major, care nu locuiește cu nici una din părți. Instanța mai reține că părțile sunt separate în fapt din aprilie 2015, reclamanta locuind în apartamentul comun din . în altă locuință comună din Săftica.
Din probele administrate in cauza si din descrierea starii de fapt, instanta retine ca intre parti exista o disputa conjugala care s-a acutizat in ultimul timp. Instanța reține că pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București fost înregistrat dosarul de divorț, cu nr._/301/2015, ce se află în procedura administrativă și nu are fixat încă termen de judecată.
Din declaratiile martorei audiate la cererea reclamantei-victime, vecină cu părțile de 20 de ani, instanța reține că aceasta i-a spus că pârâtul stă mai mult la o casă pe care și-au cumpărat-o undeva lângă București. A observat personal martora cum reclamanta se sperie când pârâtul o sună pe telefon, pentru că acesta a amenințat-o că îi aduce șerpi în casă, în acea noapte, aceasta chiar a dormit în mașină. A doua zi, pârâtul i-a adus reclamantei-victime un tort și flori, în lipsa ei, dar nici una dintre ele nu a avut curaj să mănânce din el. Martora a mai declarat că pârâtul știe că reclamanta a introdus acțiune de divorț și i-a spus că numai în mormânt se va termina această căsătorie. La interpelarea instanței, dacă recunoaște că a făcut această declarație, pârâul a răspuns că este vorba de un precept biblic și este vorba de cununie și nu căsnicie.
Din dovezile existente la dosarul cauzei, respectiv declarația martorei că reclamanta i-a spus că îi este frică de pârât, scrisorile purtate între părți în format electronic, în care părțile comunică într-un limbaj civilizat, coroborate cu recunoașterea reclamantei că l-a invitat pe reclamant acum trei săptămâni în apartamentul din D., unde acesta a rămas peste noapte, precum și faptul că s-au întâlnit și la locuința de la Săftica, chiar cu câteva zile înainte de termenul de astăzi, fără să existe incidente între părți, instanța reține o situație de fapt, care nu justifică impunerea pentru parat a unor masuri-obligatii sau interdictii in scopul inlaturarii starii de pericol iminente cu privire la viata, integritatea fizica sau psihica a reclamantei, a carei protectie este solicitata pe calea procedurii speciale instituite de Legea nr. 217/2003, care sa reclame luarea cu caracter urgent a unor masuri de protectie de natura celor prevazute de art. 26 al.1 din lege.
Concluzionand, pentru aceste consideratii, instanta va respinge cererea principala privind emiterea ordinului de protecție ca neintemeiata, urmand ca reclamanta-victimă să fie obligată la plata catre stat a sumei de 200 lei reprezentand onorariul avocatului din oficiu desemnat paratului, suportat din fondurile Ministerului de Justitie.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta-victimă I. L., CNP:_, cu domiciliul în sector 3, București, ., ., . cu pârâtul-agresor I. I. A., CNP:_, cu domiciliul în sector 3, București, ., ., . fapt în Saftica, ., J. Ilfov.
Obliga reclamanta-victimă la plata catre stat a sumei de 200 lei reprezentand onorariul avocatului din oficiu desemnat paratului, suportat din fondurile Ministerului de Justitie.
Pronunțată în ședința publică din 09.09.2015.
Președinte, Grefier,
C. Ș. Rădița P.
| ← Ordin de protecţie. Sentința nr. 9827/2015. Judecătoria... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 30/2015. Judecătoria... → |
|---|
