Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 16/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 16/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 16-09-2015 în dosarul nr. 11740/2015
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECTIA CIVILA
Sentinta civila nr._
Ședința publică din data de 16.09.2015
Instanța constituita din:
P. – M. M.
Grefier – A. C.
Pe rol judecarea cauzei civile de față, formulată de reclamantul G. G. în contradictoriu cu pârâta G. S., având ca obiect „ordonanta presedintiala-stabilire program vizitare”.
La apelul nominal făcut in ședința public, au reclamantul, personal, legitimat pe baza CI-CNP_ asistat de apărător, cu imputernicire avocațială la dosar, si pârâta, personal, legitimată pe baza pasaportului- CNP_ si asistată de apărător, cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința, dupa care: Se invederează instanței depunerea la dosar a referatului de anchetă psihosocială întocmit de AT Galati.
Instanța, potrivit art. 131, alin. 1 NCPC, verificând din oficiu competența, constată că este competentă general, in temeiul art. 126 din Constitutia Romaniei, material, în temeiul art. 94, pct. 1, lit. a NCPC, rap. la art. 114 NCPC.
La interpelarea instantei, pârâta arată că este de acord cu stabilirea unui program de vizitare in favoarea tatalui, insă nu este de acord ca minorul să fie luat de la resedinta mamei intrucât există riscul ca acesta să plece din tară împreună cu minorul.
Având cuvântul asupra probatoriului, reclamantul prin apărător solicită înuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei ( 8 intrebări) si proba testimonailă cu doi martori.
Pârâta, prin apărător, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei (15 intrebari) si proba testimonială cu doi martori.
Instanta, fata de disp. art. 255 rap. la art. 258 NCPC incuviințează pentru ambele părti proba cu înscrisuri si constată efectuat referatul de anchetă psihosocială. Respinge ca neconcludente în cauză probele cu interogatoriu si testimonială având in vedere că părțile și-au exprimat clar pozițiile prin cererile formulate.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului.
Reclamantul, prin apărător, solicita admiterea cererii astfel cum a fost formulată, stabilirea cu titlu provizoriu a unui program de vizitare pana la solutionarea cererii de divort, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Pârâta, prin apărător și personal, solicită in principal respingerea actiunii iar in subsidiar admiterea in parte a cererii urmând ca vizitele să se desfășoare în prezenta mamei, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Instanta retine cauza în pronuntare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. sub nr._, reclamantul G. G. a chemat în judecată pe pârâta G. S., solicitând pe calea ordonantei presedintiale stabilirea unui program de vizitare pentru minorul G. F. R., cu cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamantul a arătat că minorul este rezultat din căsătoria cu pârâta, părțile se află în proces de divorț, iar prin sentinta civila nr.4236/10.04.2015 a Judecătoriei G., s-a stabilit locuința acestuia la mamă.
Reclamantul a mai susținut că întrucât minorul a refuzat să meargă la mamă, hotărârea nu a putut fi pusă în executare de către executorul judecătoresc, dar la data de 30.04.2015, pârâta a răpit copilul de la școală, l-a dus într-o locație necunoscută și nu îi permite să îl vadă.
Prin urmare, reclamantul, solicită stabilirea următorului program de vizită:
- de 2 ori pe săptămână, între orele 17.00-20.00, cu posibilitatea de a lua minorul la domiciliul său;
- de 2 ori pe lună, de sâmbătă ora 10.00 până duminică ora 20.00, cu posibilitatea de a lua minorul la domiciliul său;
- de ziua de naștere a minorului în anii impari, cu posibilitatea de a lua minorul la domiciliul său;
- de C. și de Paști în anii impari;
- o lună în vacanța de vară și o săptămână în vacanța de iarnă, cu posibilitatea de a lua minorul în străinătate și obligarea pârâtei de a da procură în acest sens.
Reclamantul a mai precizat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a ordonanței președințiale.
În drept, art.996 și următoarele Cod proc.civ., art.262 și următoarele și art.401 cod civil .
La cerere, au fost anexate, în copie, certificat de naștere minor, proces-verbal din 18.05.2015, ..04.2015 a Judecătoriei G. .
Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciara de timbru de 20 lei.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a judecătoriei G., arătând că instanța competentă este Judecătoria S. 3 București, prin raportare la art.107 Cod proc.civ. În acest sens, pârâta a subliniat faptul că în cauza de divorț, nu a fost formulată și o acțiune de fond având ca obiect stabilire program de vizită, astfel încât instanța de divorț nu este investită și cu acest capăt de cerere.
Pârâta a apreciat că nu sunt îndeplinite nici condițiile de admisibilitate a ordonanței președințiale, în concret urgența și vremelnicia, câtă vreme urgența nu a fost dovedită și nici nu există un dosar de fond.
Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că reclamantul a plecat cu minorul din Suedia (unde părțile locuiau împreună) fără acordul său și ulterior, i-a permis un contact foarte limitat cu mama și chiar s-a opus executării hotărârii judecătorești ce a stabilit locuința copilului la mamă.
Mai mult, programul solicitat de reclamant este unul nerezonabil, în condițiile în care minorul locuiește cu mama în București și nu există garanții că reclamantul nu va încerca din nou să influențeze copilul împotriva mamei sau chiar că nu va refuza să îl înapoieze la finalul vizitelor. Prin urmare, pârâta a solicitat în principal respingerea acțiunii, iar în subsidiar, a apreciat oportun ca vizitele să se desfășoare în prezența sau în locuința sa și conform unui program mai restrâns.
În drept, art.998, 919 alin.2 și 3, art.107 alin.1, art.920, art.997 alin.1 Cod proc.civ.
La întâmpinare, au fost anexate în copie, opis acte, dispozitiv DC nr.504/18.06.2015 a Tribunalului G., ..04.2015 a Judecătoriei G., înscrisuri traduse din limba suedeză, proces-verbal de constatare din data de 16.04.2015 al B. T. Ș., cerere către organele de poliție și răspuns, certificat medico-legal, fișă UPU, raport de anchetă psihosocială, interogatoriu, Încheierea nr.4054/20.04.2015 a Judecătoriei G., Încheierea nr.24/06.05.2015 a Judecătoriei G., Încheierea din data de 15.05.2015 a Tribunalului G., notificare, dovezi comunicare, cerere divorț, carte de identitate pârâtă.
Prin sentinta civila nr. 7318/15.07.2015 pronuntata de Judecătoria G. a fost admisă exceptia necompetentei teritoriale, cauza fiind inaintata la data de 23.07.2015 Judecătoriei S. 3 București.
In cauza astfel inregistrată a fost incuviințată proba cu inscrisuri si cu efectuarea anchetelor psihosociale de către Autoritatea Tutelară Sectorul 3 București și Autoritatea Tutelară Mun. G..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Părțile sunt soți, din relația lor de căsătorie rezultând minorul G. F. R., născut la 23.11.2007 și se află în prezent în proces de divorț.
Pe calea ordonanței președințiale a fost stabilită în mod provizoriu locuința minorului la mamă, până la soluționarea divorțului.
Din cererile și susținerile părților, coroborat cu înscrisurile de la dosar, inclusiv din considerentele hotărârii provizorii pronunțate de Judecătoria G. (f.13-18), instanța reține că, pe fondul unei dispute conjugale, pârâtul a venit cu minorul în România fără acordul pârâtei, obstrucționând apoi accesul acesteia la copil.
Tensiunile dintre părți s-au accentuat progresiv, reclamantul opunându-se demersurilor inițiate de pârâtă pentru restabilirea drepturilor sale, astfel că în prezent reclamantul se află în situația în care îi este îngrădit accesul la copil.
Din cauza neînțelegerilor părților cu privire la minor, pârâta este nevoită să locuiască temporar în România.
Întrucât între părinții copilului nu există comunicare și nu există nici premise ca relația de comunicare și colaborare în interesul copilului să fie restabilită curând, instanța apreciază că există riscul vătămării grave a interesului minorului prin absența relațiilor personale ale acestuia cu părintele nerezident.
Faptul că reclamantul a fost cel care a declanșat situația litigioasă cu privire la minor și s-a opus ca mama copilului să aibă legături personale cu minorul, fiind necesară intervenția instanței pentru rezolvarea neînțelegerilor părților, nu poate justifica comportamentul pârâtei care a decis să procedeze în același mod și să refuze total accesul tatălui la minor, motivând lipsa de siguranță a minorului în compania acestuia.
Independent de aceste circumstanțe reale, reclamantul nu poate fi lipsit de dreptul la contacte personale cu minorul, întrucât această măsură este privită ca excesivă și de natură a afecta interesul superior al copilului.
Lipsirea vreme îndelungată a relațiilor copilului cu oricare dintre părinții săi poate avea consecințe greu de reparat în viitor, ca afectarea comunicării și înstrăinarea copilului care nu va mai dori să își întâlnească părintele.
Cu toate acestea starea de fapt va fi avută în vedere de instanță, în sensul că, ținând cont de specificul procedurii de față, urgente și sumare, va încuviința ca aceste legături personale să fie reluate treptat și într-o modalitate care, la acest moment, să asigure cel puțin o continuitate a relației cu tatăl, pentru conservarea acesteia.
În acest sens, instanța consideră că riscul luării ilicite a minorului nu a dispărut iar crearea unei noi situații de acest gen ar afecta grav dezvoltarea copilului.
În consecință, față de disp. art. 920 rap. la art. 486, 401 CC, instanța va admite în parte acțiunea și va încuviința reclamantului să aibă legături personale cu minorul G. F. R., născut la data de 23.11.2007 până la soluționarea dosarului de divorț, în următoarea modalitate: prin vizită la locuința minorului, în prima și a treia săptămână din lună în zilele de sâmbătă și duminică între orele 10-18, cu posibilitatea luării minorului în afara locuinței în prezența pârâtei ori a unei rude desemnate de aceasta.
Față de disp. art. 453 C., va lua act de declarațiile părților în sensul că își rezervă dreptul să solicite cheltuieli de judecată pe cale separată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulata de reclamantul G. G. - CNP_ -G., . C. C., nr. 165, ., Cod postal_, J. G., în contradictoriu cu pârâta G. S.- CNP_ -Bucuresti, sector 3, .. 62, ., .> Încuviințează reclamantului să aibă legături personale cu minorul G. F. R., născut la data de 23.11. până la soluționarea dosarului de divorț nr._/233/2014 înregistrat pe rolul Judecătoriei G., în următoarea modalitate: prin vizită la locuința minorului, în prima și a treia săptămână din lună în zilele de sâmbătă și duminică între orele 10-18, cu posibilitatea luării minorului în afara locuinței în prezența pârâtei ori a unei rude desemnate de aceasta.
Executorie.
Ia act de declarațiile părților în sensul că își rezervă dreptul să solicite cheltuieli de judecată pe cale separată.
Cu apel în termen de 5 zile de la pronunțare, cu depunerea cererii de apel la aceeași instanță.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.09.2015.
Președinte, Grefier,
M. M. A. C.
Red. MM/AC-24.09.2015 -5 ex.
← Înregistrare tardiva a nasterii. Sentința nr. 4182/2015.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 02/2015. Judecătoria... → |
---|