Stabilire program vizitare minor. Hotărâre din 23-09-2015, Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 23-09-2015 în dosarul nr. 12253/2015
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECATORIA SECTOR 3 BUCURESTI
SECTIA CIVILA
SENTITNA CIVILA NR._
Sedinta publica din data de 23.09.2015
Instanța constituită din:
Președinte: M. M.
Grefier: A. C.
Pe rol judecarea cauzei formulată de reclamantul-parat R. M. A. in contradictoriu cu parata-reclamanta R. R. E., având ca obiect stabilire program vizitare minori.
Dezbaterile pe fondul cauzei, au avut loc în ședința publică din 16.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință pronunțată la acea data, când instanta, pentru a da posibilitatea părtilor de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 23.09.2015, cand, in aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANTA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea inregistrată pe rolul acestei instante la data de 03.11.2014 inregistrată sub nr._, reclamantul R. M. A. a solicitat, in contradictoriu cu pârâta R. R. E., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se stabilească ca programul de legături personale cu minorii să se desfășoare la domiciliul sau, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea cererii, reclamantul a arătat că intre parti a intervenit divortul conform certificatului de divort 7001/19.06.2014. Prin conventia incheiata in procedura divortului au hotărât asupra aspectelor legate de domiciliul minorilor, legăturile personale cu acestia, contributia la cheltuielile de crestere ale acestora; fiind stabilit astfel un program de vizitare avându-se in vedere si pozitia manifestată de parata respectiv de a-i permite realizarea acestuia. După nici o luna de la incheierea acordului, parata si-a schimbat atitudinea si a inceput să facă diverse probleme. Astfel, a inceput prin a-i obstructiona accesul în locuință sub pretextul că nu este acasă, ulterior a continuat cu diverse discutii si interventii in orele sale de vizită, toate culminând cu certuri de față cu minorii. Toate vizitele sale pana in prezent s-au soldat cu certuri intre parti, mai mult nemulțumiririle paratei au vizat viata sa personală si nu comportamentul fata de copii, aspecte ce nu ar fi trebuit discutate in orele sale de vizită. Reclamantul-pârât arată că este in interesul minorilor ca orele petrecute cu tatal sa se desfășoare ., aspect ce nu este posibil în prezenta pârâtei. Consideră că minorii au vârsta necesară pentru a putea părăsi domiciliul pârâtei si a realiza programul de vizită la domiciliul in fapt al tatalui, acesta fiind unul care asigura cadrul necesar unei bune dezvoltări fizice si psihice.
In drept, reclamantul a invocat art. 401 si 483 si urm. C.Civ.
Reclamantul-pârât a depus la dosar în xerocopii: conventie incheiata in procedura divortului cu copii minori, extrase de cont, extrase convorbiri tip SMS intre parti, certificate nastere minori, certificat de divorț.
Pârâta-reclamantă a formulat intâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată si cerere reconventională prin care a solicitat stabilirea unui program de vizitare a minorilor in prezenta sa sau a unei persoane desemnate de aceasta astfel: sambata, in primul si al treilea week-end din luna, de la ora 9 la ora 18, numai prin vizită la domiciliul minorilor si numai in prezenta mamei sau a unei persoane desemnate de mama, in zilele de naștere ale minorului prin vizite la locuinta minorilor si in prezenta mamei, pe perioada vacantelor minorii vor putea fi vizitati saptamanal, vinerea de la ora 16 si pana la ora 23 si in week-end, sambata de la ora 9 pana la ora 18, la locuinta minorilor si in prezenta mamei sau a unei persoane desemnate de mama, pana la implinirea vârstei de 8 ani a minorului A., după implinirea varstei de 8 ani a minorului Alinm tatal va putea petrece o parte din vacante cu minorii la domiciliul sau in orice locatie de pe teritoriul României dar nu impotriva dorintei copiilor.
In motivare, pârâta-reclamantă a arătat că nimic din conditiile care existau la momentul semnării conventiei nu s-a modificat, astfel că nu se impune modificarea programului de legături personale. Din actele depuse de reclamant la dosar rezultă că a existat in aceasta perioada un consens in stabilirea programului de vizitare, vorbeau la telefon, la inceput si stabileau de comun acord ziua si ora de intalnire, insa dupa o perioadă reclamantul a refuzat să mai vorbească la telefon iar intalnirile erau stabilite prin mesaje. Nu i-a interzis niciodata reclamantului acesul la copii, nu au existat discutii contradictorii asupra programului sau in timpul vizitelor. Copiii au varste mici, 3 ani si respectiv 5 ani si au nevoie de un mediu stabil, sunt obisnuiti cu locuinta in care s-au născut si au crescut si acceptă in jur numai persoane apropiate familiei, părinti, bunici, bone. Minorul I. are nevoie de ingrijiri speciale, este hipoacuzic si are un program medical bine definit (logopedie zilnic, inclusiv sambata si duminica, exercitii verbale, comportamentale) are nevoie de implant cohlear, de aparate speciale pentru intretinerea implantului, fiind un copil care prezintă un retard datorită deficientei de auz, astfel că este nervos, sensibil si nu trebuie scos din mediul cu care s-a obisnuit pentru a nu-i fi provocat un șoc si mai mare. După despărtirea părtilor, reclamantul si-a schimbat atitudinea fata de copii, a fost din ce in ce mai distant, nu i-a vizitat si nu s-a interesat de ei timp de o lună. In prezent cand ii vizitează nu se joacă cu ei, nu vorbeste cu ei, refuză să îi schimbe, stă cu telefonul în mână si butonează fără sa îl intereseze ce fac copii sau îi privește pasiv. In afara vizitelor, reclamantul nu ia legătura cu copii, nu întreabă niciodată de ei, refuză să comunice telefonic în legătură cu copiii. Parata-reclamantă a mai arătat că reclamantul suferă de o boală mai deosebită, boala celiacă asociată cu boala Duhring care il face irascibil, violent si imprevizibil, depresia fiind unul din simptomele acestei boli. Acesta prezintă eruptii cutanate precedate de mancarimi si usturimi ale pielii care durează intre 6 saptamani si 3 luni si care ii dau o stare de irascibilitate si de nervozitate deosebită. De asemenea, acesta solicită a avea legături personale cu minorii la un domiciliu care apartine concubinei sale, cea care a contribuit la destrămarea căsniciei si care este o persoană imorală si cu o atitudine nepotrivită față de copii, precum si fata de proprii copii pe care îi cresc bunicii. Aceasta persoană se află în casa in care reclamantul doreste să ducă copiii pentru ca aceștia să fie influențați de comportamentul imoral pe care l-a avut impreună cu fostul sot.
După depunerea răspunsului la întâmpinare-întâmpinare la cererea reconvențională, la data de 02.02.2015 pârâta-reclamantă a depus cerere adițională prin care a solicitat și obligarea reclamantului-pârât la plata unei contribuții majorate pentru întreținerea minorilor, față de pensia de 1.000 lei lunar convenită în procedura divorțului pe cale notarială.
În ședința din data de 08.04.2015 instanța a invocat și admis excepția inadmisibilității formulării cererii reconvenționale grefate pe acțiunea de față.
În acest sens, instanța a reținut față de disp. art. 209 C. că în concepția noului Cod de procedură civilă cererea reconvențională poate fi formulată dacă pârâtul are pretenții ce derivă din același raport juridic sau sunt strâns legate de acesta.
Astfel, instanța a apreciat că nu orice cerere care privește același/aceiași minor/minori poate fi introdusă pe calea unei cereri reconvenționale (în speță prin cerere modificatoare a cererii reconvenționale) grefată pe o cerere principală având ca obiect modificare program de vizită.
În speță, cererea reconvențională având inițial ca obiect program de vizită a fost modificată după finalizarea procedurii administrative înainte de fixarea termenului de judecată, prin cerere adițională fiind adăugată și o cerere de modificare pensie întreținere minori (f.65,94).
Între cererea având ca obiect modificarea programului de vizită la domiciliul reclamantului și cererea având ca obiect majorarea pensiei de întreținere a minorilor nu există o strânsă legătură care să impună soluționarea lor împreună, între acestea neexistând legătură nici sub aspect procesual, al probatoriilor necesare pentru soluționarea lor. Pe de altă parte, interesul superior al copiilor nu trebuie apreciat în mod abstract în sensul cumulării tuturor problemelor dintre părinții unui copil pentru a fi soluționate deodată, cu consecința prelungirii nejustificate a duratei de soluționare a cererilor. În această apreciere trebuie avut în vedere și ca partea care a avut inițiativa procesului, invocând obstrucționarea legăturilor personale cu minorii, să poată spera la o soluție într-un termen rezonabil, administrând acele probe apte să conducă la dezlegarea litigiului.
In cauză a fost administrată proba cu inscrisuri, ancheta psihosociala intocmită de ATS 3 (fila 76) si ATS 4 (fila 73) si proba testimoniala cu martorii Peta C., P. L..
Analizând actele si lucrările dosarului, instanta reține următoarele:
Părțile sunt foști soți, relație din care au rezultat doi copii I.-T., născut la data de 14.10.2009 și C. A., născut la data de 4.01.2012 (f.44,45), care la divorț au rămas în locuința mamei, în favoarea tatălui copiilor fiind stabilit un program de legături personale (f.7-8, 37).
Minorul I.-T. are probleme de sănătate, fiind încadrat în grad de handicap mediu (grad funcțional mediu, gradul limitării de activitate și restricțiilor de participare moderat), diagnosticat cu hipoacuzie neurosenzorială profundă bilaterală, problema medicală atrăgând și o întârziere în dezvoltarea copilului (f. 126-128).
Încheierea convenției în procedura notarială a divorțului cu minori nu a condus la o armonizare a relației dintre părinți, vechile tensiuni reapărând, din probatoriul administrat reieșind că pârâta-reclamantă face față cu greu situației post-separare. Aceasta îl consideră pe fostul soț responsabil de situația actuală și greutățile cu care se confruntă, îngrijind singură zi de zi pe cei doi minori, de destrămarea familiei, în timp ce reclamantul-pârât și-a făurit o nouă familie și nu ezită în a-i face cunoscute suferințele cauzate celorlalți membri de familie, inclusiv impunând restricții în relația acestuia cu copiii (f.17-26, f.133 întrebarea 4,5,9,10,11).
Restricționarea legăturilor personale dintre copii și tatăl lor pe motivul că fiul cel mare suferă de hipoacuzie, că minorul a suferit o intervenție chirurgicală pentru implant cohlear, că el necesită un efort susținut din partea celor apropiați, inclusiv ajutorul unor specialiști pentru ca minorul să recupereze în ritm alert întârzierea în evoluție nu poate fi o măsură justificată, dimpotrivă aceasta împiedică consolidarea relației paterne și implicarea activă a tatălui în viața copiilor, cunoscând și participând la rezolvarea problemelor lor.
Ruperea legăturii paterne la această vârstă mică a copiilor poate avea consecințe ireparabile în viitor iar starea de tensiune dintre părți este expusă copiilor, care nu sunt feriți de neînțelegerile părinților, așa încât menținerea unui program de legături personale între reclamantul-pârât și minori în prezența pârâtei-reclamante este total contraindicată, în care părțile își „vânează” orice gest sau atitudine considerată de ei nepotrivită în raport de modul propriu în care gândesc că ar trebui să se desfășoare legăturile personale. Copiii pot fi influențați de atmosfera creată cu ocazia acestor vizite, defavorabilă reclamantului-pârât, improprie pentru dezvoltarea unei relații bazate pe transmiterea sinceră de informații, stări, sentimente.
Pârâta-reclamantă își supune copiii unor situații inacceptabile, venind cu ei la ușa locuinței concubinei reclamantului-pârât, sub pretextul unei urgențe la serviciu, incident cu privire la care reclamantul-pârât a arătat că s-a produs la momentul la care pârâta-reclamantă a aflat de proces și a amenințat că vine să facă scandal (f.134 întrebarea 9).
Referitor la incident martora a declarat că pârâta-reclamanta a venit cu copiii la ușa lor seara la orele 22, pentru că aflase de proces și a venit să îi aducă copiii reclamantului-pârât să îi vadă, menționând că din ianuarie 2015 acesta nu a mai fost lăsat să îi vadă, că de câte ori între părți existau neînțelegeri iar pârâta-reclamantă se supăra îi bloca accesul la copii.
Din dovezile administrate nu rezultă că minorul I.-T. ar avea nevoie de îngriijiri speciale la domiciliu sau prin personal calificat, conform unui program care să nu poată fi respectat și în perioada în care minorul ar petrece timp singur alături de tatăl său. Minorul face zilnic logopedie și exerciții verbale și comportamentale ceea ce nu necesită prezența pârâtei ori aducerea minorului la logoped numai de către pârâta-reclamantă.
B. copilului audiată ca martor nu a contestat faptul că tatăl copilului ar putea acorda îngrijirea necesară minorului în perioada vizitelor, fără a fi necesară prezența mamei copilului ori a unei alte persoane, tatăl fiind deci în măsură să îngrijească copilul și să îi înțeleagă nevoile.
Pe de altă parte, retardul generat de problema hipoacuziei va putea fi recuperat treptat odată cu remedierea deficienței de auz, părinții fiind primii chemați să acționeze pentru a-și ajuta copiii, fiind necesar un efort susținut, dificultatea de înțelegere între părintele nerezident și copil fiind o falsă problemă, din moment ce un copil mic, care nu a învățat încă să vorbească, poate fi îngrijit la fel de bine de părinți, rude, chiar de bone, pe baza instrucțiunilor date de părinți.
Părțile sunt părinți și în această calitate ambii au drepturi și îndatoriri, printre care obligația de a comunica și colabora în interesul copiilor, de a se abține de la orice conduită de natură să vatăme interesul minorilor. Restricția de comunicare telefonică impusă de reclamantul-pârât este, de asemenea, condamnabilă în măsura în care această măsură a condus ori putea să conducă la imposibilitatea comunicării în interesul copiilor în cazul unor urgențe; pe de altă parte, comunicarea trebuie să servească exclusiv interesul copiilor iar nu să fie deturnată de la acest scop, corespondența prezentată la dosar fiind ilustrativă pentru tipul de relație- conflictuală-practicat între părți.
Din probele de la dosarul cauzei nu rezultă existența unor motive întemeiate pentru ca legăturile personale dintre reclamant și minori să se desfășoare în modalitatea arătată de pârâta-reclamantă, doar în prezența mamei copiilor, programul agreat de părți la momentul divorțului în procedura notarială fiind unul extrem de restrictiv iar extinderea sa nu a avut loc amiabil. Restricționarea accesului tatălui în viața copiilor este de natură să afecteze grav interesele minorilor.
În consecință, față de disp. art. 401, 403 CC, art. 17 și urm. din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, instanța va admite în parte acțiunea, va respinge ca neîntemeiată cererea reconvențională și va încuviința reclamantului-pârât să aibă legături personale cu minorii, I. T., născut la data de 12.10.2009 si Codrut A., născut la data de 4.01.2012, conform următorului program: săptămânal, de luni până vineri, în cursul unei zile anunțate telefonic ori prin e-mail cu cel puțin două zile înainte, între orele 16-20, prin vizită la locuința minorilor ori luarea minorilor în afara locuinței fără prezența pârâtei-reclamante, în primul și al treilea sfârșit de săptămână în zilele de sâmbătă și duminică între orele 9-20 fără prezența pârâtei-reclamante, petrecerea zilelor de naștere ale minorilor cu reclamantul în anii impari, precum și în vacanțele școlare de vară și de iarnă, câte 5 zile cu găzduirea minorilor la reclamant.
În raport de disp. art. 453 C., va lua act că reclamantul-pârât nu solicită cheltuieli de judecată și, totodată, va respinge ca neîntemeiată cererea pârâtei-reclamante de obligare a reclamantului-pârât la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul R. M. A.- CNP_- sector 4, București, S. M., nr. 97, ., .>in contradictoriu cu pârâta R. R. E. – CNP_-sector 3, București, PREVEDERII, nr. 5, ., . si Autoritatea Tutelară- PRIMĂRIA S. 3 BUCURESTI - sector 3, București, PARFUMULUI, nr. 2-4.
Respinge cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă R. R. E., în contradictoriu cu reclamantul-pârât R. M. A., ca neîntemeiată.
Încuviințează reclamantului-pârât să aibă legături personale cu minorii, I.-T., născut la data de 14.10.2009 si C. A., născut la data de 04.01.2012, conform următorului program: săptămânal, de luni până vineri, în cursul unei zile anunțate telefonic ori prin e-mail cu cel puțin două zile înainte, între orele 16-20, prin vizită la locuința minorilor ori luarea minorilor în afara locuinței fără prezența pârâtei-reclamante, în primul și al treilea sfârșit de săptămână în zilele de sâmbătă și duminică între orele 9-20 fără prezența pârâtei-reclamante, petrecerea zilelor de naștere ale minorilor cu reclamantul în anii impari, precum și în vacanțele școlare de vară și de iarnă, câte 5 zile cu găzduirea minorilor la reclamant.
Executorie.
Ia act că reclamantul-pârât nu solicită cheltuieli de judecată.
Respinge ca neîntemeiată cererea pârâtei-reclamante de obligare a reclamantului-pârât la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cu depunerea cererii de apel la aceeași instanță.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.09.2015.
Președinte, Grefier,
M. M. A. C.
Red. MM/AC
5 ex.
| ← Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 21/2015.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 07/2015. Judecătoria... → |
|---|
