Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 9577/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9577/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 02-07-2015 în dosarul nr. 9577/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ Sentința civilă nr. 9577
Ședința publică din data de 02 iulie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: V. I. F.
Grefier: M. N.
Pe rol s-a aflat judecarea cauzei civile formulată de reclamanta P. A. A. în contradictoriu cu pârâta B. R. SA, având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pârâta, prin consilier juridic, lipsind reclamanta.
Procedura de citare fiind legal îndeplinită, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței stadiul în care s-a aflat dosarul, măsurile dispuse de instanță, precum și că prin Serviciul Registratură s-au depus la dosar dovada achitării taxei de timbru și întâmpinare, după care:
Instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 3 și i-a acordat reprezentantului pârâtei cuvântul asupra ei și asupra excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 3, invocată de pârâtă.
Pârâta, prin consilier juridic, a solicitat admiterea excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 3 întrucât nicio parte nu are sediul sau domiciliul în circumscripția acestei instanțe și a lăsat la aprecierea instanței soluționarea excepției necompetenței materiale a instanței.
Instanța a rămas în deliberare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23 iunie 2015 sub nr. de dosar_, reclamanta P. A. A. a chemat-o în judecată pe pârâta B. R. SA, solicitând, pe calea ordonanței președințiale, în principal suspendarea executării obligației de plată a ratelor lunare aferente contractului de credit nr. B0010148/26.05.2008 până la soluționarea dosarului de fond nr._/301/2015 și, în subsidiar, stabilizarea cursului de schimb valutar CHF-leu la momentul semnării contractului, până la soluționarea definitivă a dosarului de fond și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat, în esență, că la data de 26.05.2008 a încheiat cu pârâta contractul de credit menționat, prin care a împrumutat suma de 51.200 CHF pentru o perioadă de 396 luni. Ulterior, pârâta i-a acordat o perioadă de ajutor de 12 luni de la data semnării actului adițional din data de 25.10.2010, perioadă în care reclamanta urma să plătească doar rate de principal. Prin actul adițional nr. 2/09.12.2011, pârâta i-a perceput un comision unic de 500 de lei pentru restructurarea creditului și prin actul adițional nr. 3/09.12.2011 i s-a mai acordat o perioada de ajutor de 12 luni, perioadă în care a achitat doar rate de principal conform graficului de rambursare. Dobânda si comisioanele aferente perioadei de ajutor de 12 luni au făcut obiectul finanțării de către pârâtă printr-un alt nou credit, respectiv contractul nr. B0042995/09.12.2011. La sfârșitul perioadei de ajutor, reclamanta urma să își reia obligațiile de plată conform Contractului de credit inițial.
Reclamanta a menționat că pe rolul Judecătoriei Sector 3 București a fost depusă acțiunea ce face obiectul dosarului nr._/301/2015 având ca obiect constatarea caracterului abuziv al clauzei de comision de risc stipulată in art. 5.1 lit. a) din condițiile convenției de credit nr. B0010148/26.05.2008 și constatarea nulității absolute a acesteia, restituirea tuturor sumelor încasate în baza clauzelor contractuale nule și abuzive, și anume
restituirea sumelor încasate cu titlu de comision de administrare, la care se vor adăuga dobânzile legale aferente ca urmare a nerespectării dispozițiilor contractuale și legale, constatarea caracterului abuziv al clauzei de risc valutar inserată în contractul de credit și eliminarea acesteia, stabilizarea cursului de schimb CHF - leu la momentul semnării contractului, curs care să fie valabil pe toată perioada derulării contractului, denominarea in moneda naționala a plăților.
A mai arătat reclamanta că cererea de față îndeplinește condițiile de admisibilitate a ordonanței președințiale prevăzute de art. 996 alin. 1 Cod procedură civilă, respectiv aparența dreptului, existența unor cazuri grabnice, caracterul provizoriu al măsurii și neprejudecarea fondului.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 996 și urm. Cod procedură civilă și pe prevederile Legii nr. 193/2003.
În dovedire, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus înscrisuri la dosar (filele 10-59).
Cererea a fost legal timbrată cu 200 lei taxă judiciară de timbru.
La data de 29 iunie 2015 pârâta a depus întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 3 și a solicitat, pe fondul cauzei, respingerea ordonanței președințiale.
În motivare, pârâta a arătat, cu privire la excepția necompetenței teritoriale, că sediul său se află în sectorul 2 București, motiv pentru care Judecătoria Sectorului 2 București este competentă să judece cauza.
Pe fond, intimata a arătat, în esență, că nu sunt îndeplinite, cumulativ, condițiile prevăzute de art. 996 Cod procedură civilă.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 și urm. Cod procedură civilă, art. 996 și urm. Cod procedură civilă.
În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Prin rezoluție, instanța a pus în vedere reclamantului să facă dovada consemnării cauțiunii în cuantum de 6687,9 lei potrivit art. 638 alin 2 coroborat de art. 719 din Codul de procedură civilă.
Prin cererea formulată la data de 30.06.2015 reclamanta a arătat că nu a cerut suspendarea executării silite, astfel că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 719 din Codul de procedură civilă.
La termenul de judecată din data de 02 iulie 2015 instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 3 București și a pus-o în discuția părților, împreună cu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 3 București, invocată de pârâtă.
Analizând cererea prin prisma excepțiilor invocate, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 248 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. De asemenea, instanța reține faptul că normele care reglementează competența materială sunt norme imperative, de ordine publică potrivit art. 246 alin. 1 coroborat de art. 129 alin. 2 pct. 2 din Codul de procedură civilă, așa încât excepția necompetenței materiale are caracter absolut, putând fi ridicată de orice parte interesată, de procuror și chiar de instanță din oficiu, la primul termen de judecată, potrivit art. 130 alin. 3 din Codul de procedură civilă. În ceea ce privește ordinea de soluționare a excepțiilor instanța apreciază că are întâietate excepția necompetenței materiale care este prevăzută prin norme de ordine publică, având caracter absolut.
Potrivit art. 997 din Codul de procedură civilă, cererea de ordonanță președințială se introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului. Astfel competența de soluționare a cererii formulate pe cale de ordonanță președințială nu este dată de instanța la care reclamanta a înregistrat cererea privind fondul dreptului, în speță Judecătoria Sectorului 3 București, ci instanța care este competentă potrivit legii să soluționeze fondul dreptului dedus judecății.
Prin cererea de față se solicită suspendarea executării întregului contract de credit bancar, respectiv a tuturor ratelor contractului, până la pronunțarea asupra fondului cauzei având ca obiect constatare clauze abuzive și stabilire curs valutar; acțiunea de fond are ca obiect constatarea caracterului abuziv al întregului contract de credit vizând în primul rând capitalul (debitul principal) precum și debitele accesorii.
Cererea de față are valoare economică, solicitându-se suspendarea executării întregului contract, atât în ceea ce privește creditul acordat (capital) cât și toate accesoriile, admiterea cererii având consecințe în patrimoniul creditorului. Din contractul de credit a cărui executare se solicită a fi suspendată se reține că valoarea contractului este de 51.000 CHF, respectiv 218.790 lei, la cursul BNR din ziua introducerii acțiunii, 1CHF=4,29 lei, or potrivit art. 94 lit. j din Codul de procedură civilă, judecătoriile judecă orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști. Totodată, art. 95 pct. 4 din codul de procedură civilă stabilește plenitudinea de competență în favoarea tribunalelor. În consecință, având în vedere dispozițiile legal citate, raportate la cererea de chemare în judecată, instanța apreciază că tribunalul este competent material să soluționeze cererea de chemare în judecată formulată pe calea specială a ordonanței președințiale.
Pe de altă parte, dacă s-ar aprecia că prezenta cerere are doar efecte dilatorii (amânarea plății capitalului și a debitelor accesorii) cu eventualitatea reluării plăților după soluționarea fondului cauzei, ceea ce ar încadra cererea de față într-o acțiune neevaluabilă în bani, competența materială de soluționare a cauzei este tot a tribunalului.
Cum s-a arătat anterior, potrivit art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă, tribunalele judecă în primă instanță toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe, motiv pentru care, tribunalele și nu judecătoriile au plenitudine de competență în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură civilă în vigoare din 15.02.2013, astfel cum rezultă din analiza art. 95 pct. 1 și a art. 94 din același act normativ. Astfel, art. 94 pct. 1-3 enumeră limitativ cererile și acțiunile date în competența materială a judecătoriilor, printre acestea neregăsindu-se expres cererile care au ca obiect constatarea clauzelor abuzive (care au valoare economică din modul de redactare a acțiunii principale).
În măsura în care s-ar aprecia că acțiunea nu este evaluabilă în bani, neavând astfel caracter economic (cu referire exclusivă la cererea formulată pe calea specială a ordonanței președințiale), se constată că nu există dispoziții exprese prin care să fie date aceste cereri în competența judecătoriilor, art. 997 din Codul de procedură civilă prevăzând expres că aceste cereri sunt de competența instanței care este competentă să judece cauza pe fond, în speță tribunalul, având în vedere că acțiunea în constatarea caracterului abuziv al clauzelor dintr-un contract de credit se raportează la valoarea contractului, din moment ce acțiunea vizează clauzele referitoare atât la capital cât și la debitele accesorii.
Pe de altă parte, cum s-a reținut anterior, potrivit art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă, tribunalele sunt cele în competența cărora au fost date toate cererile care nu sunt de competența altor instanțe, potrivit legii. Astfel, întrucât cererile privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale nu sunt date nici prin art. 94 din Codul de proceduă civilă și nici prin alte acte normative, în competența judecătoriilor, tribunalele sunt cele care au competența de soluționare a acestor cauzei, potrivit art. 95 pct. 1 menționat.
Față de cele reținute, competența de soluționare a fondului cauzei aparține Tribunalului București (teritorial reprezentând instanța în circumscripția căreia cele două părți au domiciliul, respectiv sediul), iar potrivit art. 997 din Codul de procedură civilă, cererea formulată pe cale de ordonanță președințială privind suspendarea provizorie a executării unui asemenea contract, este de competența Tribunalului București, care urmează a se pronunțat și asupra celorlalte cereri și excepții, în legătură cu consemnarea cauțiunii, respectiv cu competența teritorială de soluționare a cauzei.
Pentru motivele expuse, instanța urmează să admită excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 3 București, ridicată de instanță din oficiu și, în temeiul art. 132 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă, să decline competența de soluționare a cererii de suspendare a executării contractului de credit, formulată pe calea ordonanței președințiale, în favoarea Tribunalului București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale și în consecință:
Declină competența de soluționare a cererii de suspendare a executării Contractului de credit formulată pe calea specială a ordonanței președințiale de reclamanta P. A. A., CNP_, cu domiciliul procesual ales în vederea comunicării actelor de procedură în sector 5, București, Calea Rahovei nr. 266-268, Electromagnetica Business Park, Corp 60, ., în contradictoriu cu pârâta B. R. SA, J40/_/1992, CUI_, cu sediul în sector 2, București, .. 11, Eurotower Building, .>în favoarea Tribunalului București.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică azi, 02 iulie 2015.
Președinte, Grefier,
V.-I. F. M. N.
Red./Tehnored. jud. F.V.I.
4 ex/06.07.2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTOR 3 BUCUREȘTI
., sector 5 București
Telefon/fax:_/_
DOSAR NR._
Operator de date cu caracter personal nr._ și_.
CĂTRE,
Tribunalul Bucuresti
Vă facem cunoscut că prin sentința civilă nr. 9577 din data de 02 iulie 2015 a Judecătoriei sectorului 3 București, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a prezentei cauze, privind pe reclamanta P. A. A. în contradictoriu cu pârâta B. R. SA, având ca obiect ordonanță președințială, în favoarea Tribunalului Bucuresti, motiv pentru care vă înaintăm dosarul cu numărul de mai sus, conținând ……… file, compus din 1 volum.
Vă mulțumim,
Președinte, Grefier,
V.-I. F. M. N.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 9406/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 9415/2015. Judecătoria... → |
|---|
