Partaj judiciar. Sentința nr. 15/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 15/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 15-12-2015 în dosarul nr. 18092/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTOR 3 BUCUREȘTI
SENTINTA CIVILA NR._
Ședința publica din data de 15.12.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: T. D.-G.
GREFIER: T. A.
Pe rol se află soluționarea acțiunii civile privind pe reclamanții S. G. si C. M. în contradictoriu cu paratul B. NICUȘOR, având ca obiect „partaj judiciar - rejudecare”.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 08.12.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, parte integrantă din prezenta, când, pentru a da părților posibilitatea să depună concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 15.12.2015, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București la data de 08.10.2007 sub număr de dosar_, reclamanții S. G. și C. M. in contradictoriu cu pârâtul B. NICUȘOR au solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se anuleze certificatul de moștenitor nr. 89 din 14.06.2007 eliberat de BNP Asociați G. Rozalinda și S. M., să se constate nulitatea declarației de renunțare la succesiune a reclamantei C. M., sa se constate deschisă succesiunea defunctei P. A., să se constate calitatea de moștenitori legali rezervatari a părților, să se constate că masa succesorală a defuncților se compune din dreptul de proprietate asupra imobilului din București, ., . 1, etaj 7, ., să de dispună ieșirea din indiviziune asupra masei succesorale cu atribuirea în natura a imobilului către reclamantul S. G. cu obligația de plata a sultei către celelalte părți; cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii reclamanții au arătat că părțile sunt copii defunctei P. A. provenind din doua căsătorii ale acesteia. Cu toate acestea, deși locuiau împreună, pârâtul, folosindu-se de martori mincinoși, a reușit să obțină un certificate de moștenitor, pretinzând că este singurul moștenitor. In ceea ce o privește pe reclamanta, aceasta arătat că la cererea pârâtului a dat o declarație de renunțare la succesiunea mamei sale, în aprecierea sa, formală, scopul fiind acela de a se ocupa de toate formalitățile necesare apartamentului, cu scutirea sa de drumuri și deplasări administrative, suma urmând a fi împărțită între frați. Dovada celor afirmate o face și faptul ca după semnarea declarației din 14 mai 2007, la data de 15 mai 2007, toți frații au semnat o convenție prin care se obligau sa vândă împreună imobilul și să împartă banii în cote legale. Reclamanta a menționat că la data încheierii convenției, celălalt reclamant nu cunoștea declarația sa de renunțare și nici certificatul de moștenitor.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 650 -799 cod Civil, art. 800 -931 cod civil și art. 1017 Cod Civil.
Paratul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția de netimbrare și excepția lipsei calității procesuale pasive a reclamantului S. G. întrucât acesta nu a făcut niciun act de acceptare tacită sau expresă care să presupună măcar intenția sa de accepta succesiunea. Pe fond a apreciat ca în acțiune nu s-a specificat motivul pentru care s-a solicitat anularea certificatului de moștenitor și care dintre reclamanți a solicitat acest lucru.
Prin sentința civila nr. 2678 din 14.03.2008, Judecătoria Sectorului 3 București a admis excepția lipsei de interes invocata din oficiu și a respins acțiunea ca lipsita de interes.
Prin decizia civila nr. 1296 din 23.10.2008, Tribunalul București – Secția a III-a civila a admis apelul formulat de către reclamanți și a desființat sentința civila nr. 2678 din 14.03.2008, cauza fiind trimisa spre rejudecare Judecătoriei Sectorului 3 București.
Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 18.02.2009, sub număr de dosar_ .
La data de 27.03.2009, reclamanții si-au precizat temeiul de drept al capătului doi al acțiunii, referitor la constatarea nulității declarației de renunțare la succesiune, respectiv art. 953, 954, 960, 961 Cod Civil, arătând ca reclamanta a dat această declarație sub imperiul unor tulburări emoționale serioase, având consimțământul viciat sub forma dolului și a erorii asupra naturii actului juridic încheiat.
La aceeași dată pârâtul a formulat cerere reconvenționala solicitând, numai în cazul în care cererea principala va fi admisa, atribuirea in natura a imobilului ce intra in masa succesorala a defunctei, arătând că este în posesia acestuia de o lungă perioada de timp, i-a adus îmbunătățiri pe cheltuiala proprie, este căsătorit, are un copil minor în îngrijire și nu are altă proprietate în care să poată locui.
La data de 08.05.2009, în raport de precizările cererii principale pârâtul-reclamant a formulat întâmpinare prin care a arătat că declarația de renunțare fiind un act unilateral și nu poate fi data cu consimțământul viciat de dol întrucât dolul provine de la un cocontractant, or în cauza nu a existat cocontractant. Totodată a invocate alături de excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului S. G. și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei C. M. motivat de faptul ca aceasta a renunțat la succesiune.
La data de 29.05.2009, reclamanții parați au indicat art. 88 alin.1 din Legea nr.36/1995, art. 948 alin. 1 pct. 4 Cod Civil, art. 669 Cod Civil, art. 650 Cod Civil, art. 652 Cod Civil, ca temei drept al primului capăt de cerere.
La termenul de judecata din data de 22.10.2009, în temeiul art. 244 pct. 2 C., instanța a suspendat judecata cauzei pana la soluționarea definitive a cauzei care face obiectul dosarului nr. 1875/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București.
Cauza a fost repusa pe rol prin încheierea din data de 28.03.2013, la solicitarea intimaților parați.
La același termen de judecata reclamanții-pârâți au renunțat la primul capăt al acțiunii, privind anularea certificatului de moștenitor.
Tot la acest termen pârâtul-reclamant și-a completat cererea reconvențională solicitând dezbaterea succesiunii mamei sale P. A., să se constate calitatea sa de moștenitor acceptant prin exercitarea dreptului de opțiune succesorala în forma acceptării tacite arătând că a locuit în imobil încă înainte de decesul mamei sale, a efectuat acte de conservare ale imobilului și a plătit taxele și impozitele aferente .
La data de 31.05.2013 reclamanții-pârâți și-au modificat acțiunea solicitând pe lângă dezbaterea succesiunii defunctei lor mame, constatarea retractării declarației de renunțare la succesiune arătând ca această declarație a fost dată la sugestia pârâtului-reclamant care i-a spus ca se va descurca mai repede să obțină certificatul de moștenitor. Între părți a fost încheiată o convenție de împărțire a imobilului, in interiorul termenului de opțiune succesorala, însă în formă verbală.
Prin sentința civilă nr._/17.10.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosarul nr._ instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei-pârâte C. M. referitoare la capătul de cerere privitor la constatarea retractarea declarației de renunțare la succesiune, a respins acest capăt de cerere ca neîntemeiat, a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților-pârâți C. M. și S. G. referitoare ca celelalte capete de cerere ale acțiunii principale, astfel cum a fost modificata, privind dezbaterea succesiunii defunctei P. A., a respins aceste capete de cerere ca fiind formulate de persoane fără calitate procesuala pasivă, a fost admisă cererea reconvenționala astfel cum a fost completată de pârâtul-reclamant B. N., a constatat deschisa succesiunea defunctei P. A. decedata la data de 09.12.2006, cu ultim domiciliu in București, ., . 1, etaj 7, ., a constatat că masa succesorala a defunctei se compune din imobilul situat in București, ., . 1, etaj 7, . in valoare de 261 800 lei astfel cum a fost identificat și evaluat prin raportul de expertiza judiciara efectuat de expert C. D. și a constatat că pârâtul-reclamant este unicul moștenitor legal al defunctei P. A.. În final, reclamanții-pârâți au fost obligați să plătească pârâtului-reclamant suma de 2340,30 lei cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă n. 1134A din 09.09.2014 pronunțată de Tribunalul București s-a respins ca nefundat apelul formulat de apelanții reclamanți-pârâți S. G. și C. M. împotriva sentinței civile nr._/17.10.2013 și au fost obligați apelanții la plata sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimat.
Prin decizia civilă nr. 147R/30.01.2015 a Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă, s-a admis cererea de recurs formulată de recurentul-reclamant S. G. împotriva deciziei civile nr. 1134A/09.09.2014 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._, s-a modificat decizia menționată și s-a admis cererea de apel formulată de apelanții S. G. și C. M. împotriva sentinței civile nr._/17.10.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în contradictoriu cui intimatul B. Nicușor, s-a desființat sentința menționată și s-a trimis cauza spre rejudecare Judecătoriei Sectorului 3 București.
Dosarul a fost înregistrat după casare pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București la data de 15.07.2015 sub nr._ .
La data de 10.11.2015 reclamanții-pârâți au depus la dosarul cauzei precizări prin care au arătat, referitor la capătul de cerere având ca obiect ieșire din indiviziune, faptul că nu doresc atribuirea imobilului din București, ., ., etaj 7, . și sunt de acord cu atribuirea acestuia către pârâtul-reclamant, cu obligarea la plata sultei de 1/3 din valoarea imobilului stabilită conform raportului de expertiză evaluatorie întocmit de către expertul judiciar C. D. respectiv 261.800 lei.
La aceeași dată pârâtul-reclamant a depus la dosarul cauzei precizări prin care a arătat cp solicită să i se atribuie în natură bunul din masa succesorală, cu obligarea sa la plata sultei corespunzătoare.
La data de 08.12.2015 pârâtul-reclamant a depus precizări prin care a arătat că înțelege să conteste în continuare calitatea procesuală activă a reclamantei C. M..
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Astfel cum rezultă din certificatul de deces . nr._ eliberat de Primăria Sectorului 4 București (f. 8 dosar_ ), la data de 09.12.2006 numita P. A. a decedat, aceasta având ultimul domiciliu în București, ., sector 3.
Astfel cum rezultă din certificatele de naștere . 7 nr._ (f. 11 dosar_ ), N 4 nr._ (f. 12 dosar_ ) și N 8 nr._ (f. 51 dosar_ ) reclamanții-pârâți S. G. și C. M. și pârâtul-reclamant B. Nicușor sunt copiii defunctei P. A..
La data de 14.05.2007, reclamanta-pârâtă C. M. a dat în fața BNP S. M. din cadrul Biroului Notarial ”Credo”, Notari Publici Asociați G. Rozalinda și S. M., declarația autentificată sub nr. 1406/14.05.2014 (f. 7 dosar_ ) prin care a renunțat la succesiunea mamei sale, P. A..
La data de 14.06.2007 pârâtului-reclamant B. Nicușor i-a fost eliberat certificatul de moștenitor nr. 90 de către Biroul Notarial Credo prin care s-a atestat calitatea acestuia de unic moștenitor al defunctei A., reținându-se totodată că reclamanta-pârâtă C. M. a renunțat expres la moștenire și ca nu sunt persoane străine de moștenire, conform art. 700 Cod Civil precum și faptul că masa succesorala a defunctei este compusă din imobilul situat în București, ., . 1, etaj 7, ..
Prin contractul de tranzacție autentificat sub număr 2447/15.08.2007 de BNP Credo (f. 4 dosar nr._ ), în vederea preîntâmpinării unui proces care se putea naște în legătură cu acest certificat de moștenitor, cei trei copii ai defunctei, părțile din prezenta cauză, au stabilit că după finalizarea procedurilor de publicitate imobiliara imobilul sa fie vândut iar prețul sa fie împărțit in mod egal între frați.
Prin sentința penala nr. 788 din 27.10.2011 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosarul nr._ (f. 76-81 dosar_ ), pârâtul-reclamant B. Nicușor a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații iar pe cale de consecință, certificatul de moștenitor nr. 89 din 14.06.2007 emis de BN Credo și actele dosarului succesoral nr. 90/14.06.2007 au fost desființate în totalitate .
Prin acțiunea principală, astfel cum a fost modificata și precizată, reclamanții-pârâți au solicitat în contradictoriu cu pârâtul-reclamant constatarea retractării renunțării la succesiune efectuata de C. M. prin declarația autentificata la data de 14.05.2007 sub număr 1406 de BNP Asociați Ghița Rozalinda și S. M. și dezbaterea succesiunii defunctei lor mame P. A..
Prin precizările depuse de către pârâtul-reclamant B. Nicușor la termenul din 08.12.2015 acesta a arătat că înțelege să conteste în continuare calitatea procesuala activă a reclamantei C. M. astfel că se impune soluționarea cu prioritate a capătului de cerere având ca obiect constatarea retractării renunțării la succesiune și efectele deciziei civile nr. 147 R/30.01.2015 cu privire la reclamanta-pârâtă.
În primul rând, se constată că pârâta-reclamantă justifică calitate procesuală activă în privința capătului de cerere având ca obiect constatarea retractării renunțării la succesiune întrucât, în calitate de renunțătoare este singura persoana îndreptățită să solicite constatarea manifestării sale de voință în sens contrar.
Totodată, calitatea procesuală activă a reclamantului-pârât S. G. nu a mai fost contestată în cauză iar în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei-pârâte C. M., raportat la capetele de cerere privind dezbaterea succesiunii defunctei P. A., soluția cu privire la aceasta este strâns legată de cea având ca obiect retractarea renunțării la moștenire și exercitarea în termenul prevăzut de lege a dreptului de opțiune succesorală.
În acest sens, prin decizia civilă nr. 147 R din 30 ianuarie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr._ s-a reținut că intenția celor trei părți în proces de a accepta succesiunea defunctei P. A. a fost evidentă, potrivit înțelegerii lor verbale, atât anterioare eliberării certificatului de moștenitor cât și ulterior, prin tranzacția autentificată sub nr. 2447/15.08.2007.
S-a reținut că intenția reclamantului S. G. de acceptare a calității de moștenitor a devenit absolut evidentă la data la care pârâtul-reclamant a uzat de fals pentru a i se recunoaște calitatea de unic moștenitor și s-a casat cu rejudecare sentința pronunțată de instanța de fond, arătându-se că aceasta s-a pronunțat în mod greșit asupra excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților S. G. și C. M..
Având în vedere faptul că în cauză, calitatea de succesibil a reclamantei C. M. era strâns legată de admiterea capătului de cerere având ca obiect retractarea de către aceasta a declarației de renunțare la moștenire, prin faptul că instanța de control judiciar a reținut că în mod greșit s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei-pârâte C. M., rezultă cu evidență faptul că s-a considerat că retractarea de către aceasta a declarației de renunțare la moștenire s-a făcut cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, fiind aptă să producă efecte juridice.
În ceea ce privește susținerile pârâtului-reclamant în sensul că decizia de casare nu a analizat retractarea renunțării la succesiune a reclamantei C. M., decizia din apel fiind recurată doar de către reclamantul S. G. instanța reține că în cuprinsul deciziei de casare s-a precizat în mod expres faptul că instanța de fond s-a pronunțat în mod greșit asupra excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților S. G. și C. M.. Astfel, reținându-se calitatea procesuală activă a reclamantei C. M., instanța de control a dat efect manifestării acesteia de voință în sensul retractării declarației de renunțare la moștenire.
Totodată, în cauză trebuie să se aibă în vedere și faptul că în prezentul dosar reclamanții-pârâți S. G. și C. M. se află într-o relație de coparticipare procesuală activă astfel că devin incidente dispozițiile art. 48 C. care reglementează efectele coparticipării procesuale. Potrivit art. 48 alin. (1) C., actele de procedură, apărările și concluziile unuia dintre reclamanți sau pârâți nu pot folosi nici păgubi celorlalți. Cu toate acestea, dacă prin natura raportului juridic sau în temeiul unei dispoziții a legii, efectele hotărârii se întind asupra tuturor reclamanților sau pârâților, actele de procedură îndeplinite numai de unii din ei sau termenele încuviințate numai unora dintre ei pentru îndeplinirea actelor de procedură, folosesc și celorlalți.
Prin urmare, având în vedere obiectul cauzei respectiv dezbatere succesiune, efectele admiterii recursului declarat de către reclamantul-pârât S. G. se extind și asupra reclamantei-pârâte C. M. care nu a formulat calea de atac, cu atât mai mult cu cât prin decizia civilă nr. 147 R/30.01.2015 s-a admis recursul declarat de către recurentul S. G. cu consecința admiterii cererii de apel formulate de apelanții S. G. și C. M., apel prin care s-a contestat de către apelanta C. M. soluția dată de prima instanță cu privire la capătul de cerere având ca obiect retractarea declarației de renunțare la moștenire și implicit, soluția dată excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei-pârâte.
Având în vedere și dispozițiile art. 315 alin. (1) C. potrivit cu care în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate (…) sunt obligatorii pentru judecătorii fondului, instanța va admite capătul de cerere având ca obiect constatarea retractării declarației de renunțare la succesiune și va constata retractarea de către reclamanta-pârâtă C. M. a declarației de renunțare la succesiune, autentificată sub nr. 1406/14.05.2007 de Biroul Notarial ”Credo”, cu consecința faptului că aceasta are calitate procesuală activă în cauză, acceptând în termen moștenirea de pe urma defunctei P. A..
In ce privește excepția lipsei calității procesuale active raportat la capetele de cerere privind dezbaterea succesiunii defunctei P. A., instanța reține ca în acest caz calitatea procesuala constituie transpunerea în plan procesual a calității de succesibil acceptant al moștenirii a reclamantei C. M., având în vedere dispozițiile art. 315 alin. (1) C. și considerentele deciziei nr. 147 R din 30 ianuarie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr._, instanța reține că aceasta are calitate procesuală activă, urmând a respinge excepția invocată de către pârâtul-reclamant ca neîntemeiată.
Cu privire la calitatea de moștenitor a reclamantul-pârât S. G., prin decizia civilă nr. 147R/_ a Curții De Apel București s-a reținut că acesta a acceptat tacit moștenirea de pe urma mamei sale P. A., acest aspect nemaiputând fi pus în discuție în acest ciclu procesual, față de dispozițiile art. 315 alin. (1) C..
În ceea privește acceptarea moștenirii de către pârâtul-reclamant B. Nicușor, aceasta a fost făcută expres prin prezentarea la notariat în vederea dezbaterii succesiunii, calitatea acestuia de moștenitor nefiind contestată în cauză.
Pentru acestea motive, în temeiul art. 651 C. instanța va constata deschisă succesiunea defunctei P. A., decedată la data de 09.12.2006, cu ultimul domiciliu în București, ., ., etaj 7, . iar împrejurarea că succesiunile se deschid prin moarte nu constituie un impediment pentru constatarea acestei situații de către instanță, solicitarea pârâtului-reclamant de a respinge acest capăt de cerere ca inadmisibil fiind astfel neîntemeiată.
În ceea ce privește moștenitorii defunctei P. A., având în vedere considerentele de mai sus precum și dispozițiile art. 669 Cod civil potrivit cu care copiii sau descendenții lor succed tatălui, mamei (…), fără deosebire de sex și chiar de ar fi născuți din deosebite căsătorii, instanța va constata că aceștia sunt reclamanții-pârâți C. M. și S. G. și pârâtul-reclamant B. Nicușor, în calitate de descendenți.
În privința cotelor care le revin moștenitorilor, instanța reține aplicabilitatea dispozițiilor art. 669 teza a 2-a Cod civil (copiii succed în părți egale, când se găsesc toți în gardul dintâi și sunt chemați după propriul lor drept) astfel că atât reclamanții-pârâți cât și pârâtul-reclamant au dreptul fiecare asupra unei cote de 1/3 din moștenirea rămasă de pe urma defunctei P. A..
În ceea ce privește masa succesorală, instanța constată că aceasta se compune din imobilul situat în București, ., . 1, etaj 7, ., dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare nr._/3/1992 încheiat cu .. 185 dosar_ 2012).
În ceea ce privește cererea de ieșire din indiviziune, instanța reține că părțile s-au arătat de acord cu privire la atribuirea în natură a imobilului situat în București, ., . 1, etaj 7, . către pârâtul-reclamant B. Nicușor, având o valoare de circulație de 261.800 lei, astfel cum rezultă din raportul de expertiză întocmit în cauză de expert C. D. (f. 212-217 dosar_ ), părțile în cauză arătând că sunt de acord cu concluziile acestui raport și nu solicită efectuarea unuia nou, în acest ciclu procesual.
Se mai reține că potrivit art. 728 C.civ. nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune iar conform art. 673 ind. 4 alin. (2) C. dacă părțile ajung la o înțelegere cu privire la împărțirea bunurilor, instanța va hotărî potrivit învoielii lor.
Astfel, având în vedere aceste dispoziții legale precum și manifestarea de voință a părților în acest sens, instanța va admite în parte cererea reconvențională și va dispune ieșirea din indiviziune cu privire la apartamentul situat în București, ., ., etaj 7, . pe care îl va atribui în natură pârâtului-reclamant B. Nicușor.
Pentru egalizarea loturilor, va obligă pârâtul-reclamant să plătească fiecăruia dintre reclamanții-pârâți suma de 87.266,66 lei cu titlu de sultă, reprezentând câte 1/3 din suma de 261.800 lei reprezentând valoarea de circulație a imobilului, proporțional cu cota parte a fiecăruia dintre moștenitori.
În ceea ce privește solicitarea pârâtului-reclamant de acordare a unui termen de grație de 1 an de la rămânerea irevocabilă a prezentei pentru plata sultelor către reclamanții-pârâți, instanța reține că aceasta a fost motivată în drept pe dispozițiile art. 673 ind. 10 alin. (4) C. care prevede că la cererea unuia dintre coproprietari, instanța, ținând seama de împrejurările cauzei, pentru motive temeinice, va putea să îi atribuie bunul direct prin hotărârea asupra fondului procesului, stabilind, totodată, sumele ce se cuvin celorlalți coproprietari și termenul în care este obligat să le plătească.
Termenul de 1 an de la rămânerea irevocabilă a hotărârii solicitat de către pârâtul-reclamant este apreciat de către instanță ca excesiv de mare, în condițiile în care prezentul dosar se află pe rolul instanțelor din anul 2007, timp în care pârâtul-reclamant a continuat să locuiască în imobil.
Instanța va acorda pârâtului-reclamant un termen de 3 luni de la data rămânerii irevocabile a hotărârii pentru achitarea sultei, apreciind că acesta este un interval de timp suficient în care pârâtul-reclamant poate să obțină mijloacele financiare necesare în vederea achitării la termen a sumelor stabilite cu titlu de sultă.
Cu privire la cheltuielile de judecată, potrivit art. 274 C., partea care cade în pretenții va fi obligată la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Potrivit art. 276 C., când pretențiile fiecărei părți au fost încuviințate numai în parte, instanța va aprecia în ce măsură fiecare dintre ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor.
Reclamanții-pârâți au efectuat cheltuieli de judecată de-a lungul celor trei cicluri procesuale în sumă totală de 4.713,05 lei (2713,05 lei reclamantul-pârât S. G. (40,6 lei taxă timbru și timbru judiciar în dosarul nr._ f. 13; 20,45 lei taxă timbru și timbru judiciar în apelul formulat în dosarul nr._/301.2007 – f. 14; 600 lei onorariu expert în dosarul nr._ – f. 221; 27 lei – taxă judiciară de timbru și timbru judiciar apel în dosarul_ – f. 13-14; 25 lei taxă judiciară de timbru recurs în dosarul nr._ – f. 50 și 2000 lei onorariu avocațial în dosarul nr._ f. 36.) respectiv 2000 lei reclamanta-pârâtă C. M. – onorariu avocațial – f. 35), pe care le va acorda în totalitate, având în vedere admiterea în integralitate a cererii principale.
Pârâtul-reclamant a efectuat în cele trei etape procesuale cheltuieli de judecată în sumă de 8340 lei (2000 lei onorariu avocațial dosar_ – f. 63; 1000 lei onorariu avocat în apelul formulat în dosarul_ – f. 17; 40 lei taxă judiciară de timbru aferentă cererii reconvenționale – f. 16 dosar_ ; 300 lei onorariu expert – f. 207 dosar_ ; 2000 lei onorariu avocat în apelul formulat în dosarul nr._ – f. 27 ; 3000 lei onorariu avocat în dosarul nr._ - f. 33-34), din care instanța va acorda suma de 4.713,05 lei, având în vedere admiterea în parte a cererii reconvenționale.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 276 C. instanța va compensa integral cheltuielile de judecată acordate reclamanților-pârâți în cuantum de 4.714,4 lei cu cheltuielile de judecată acordate parțial pârâtului-reclamant tot în cuantum de 4.714,4 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a reclamantei-pârâte C. M. referitoare la capătul de cerere având ca obiect constatarea retractării declarației de renunțare la succesiune, ca neîntemeiată.
Admite acest capăt de cerere.
Constată retractarea de către reclamanta-pârâtă C. M. a declarației de renunțare la succesiune, autentificată sub nr. 1406/14.05.2007 de Biroul Notarial ”Credo”.
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei-pârâte C. M. referitoare la celelalte capete de cerere ale acțiunii principale, astfel cum a fost modificată, privind dezbaterea succesiunii defunctei P. A., ca neîntemeiată.
Admite celelalte capete de cerere ale acțiunii principale, privind pe reclamanții-pârâți S. G., CNP_, cu domiciliul ales în sector 2, București, ., . M., CNP_, cu domiciliul ales în sector 2, București, ., . în contradictoriu cu pârâtul B. NICUȘOR, CNP_, cu domiciliul în sector 3, București, Bulevardul Fizicienilor, nr. 20, ., ., astfel cum a fost modificată.
Admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant B. NICUȘOR în contradictoriu cu reclamanții-pârâți S. G. și C. M..
Constată deschisă succesiunea defunctei P. A., decedată la data de 09.12.2006, cu ultimul domiciliu în București, ., ., etaj 7, ..
Constată că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei P. A. se compune din imobilul situat în București, ., ., etaj 7, ., în valoare de 261.800 lei, astfel cum a fost identificat și evaluat prin raportul de expertiză judiciară efectuat de expert C. D..
Constată că au calitatea de moștenitori de pe urma defunctei P. A., reclamanții-pârâți C. M. și S. G. și pârâtul-reclamant B. Nicușor, în calitate de descendenți, fiecare cu o cotă de 1/3 din masa succesorală.
Dispune ieșirea din indiviziune cu privire la apartamentul situat în București, ., ., etaj 7, ..
Atribuie pârâtului-reclamant B. Nicușor, în natură, apartamentul situat în București, ., ., etaj 7, ..
Obligă pârâtul-reclamant să plătească fiecăruia dintre reclamanții-pârâți suma de 87.266,66 lei cu titlu de sultă, în termen de 3 luni de la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri.
În temeiul art. 276 C.pr.civ. compensează integral cheltuielile de judecată efectuate de părți.
Cu apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15.12.2015.
Președinte, Grefier,
T. D.-G. T. A.
Red. DGT/dact. AT/15.01.2016/5 ex.
← Pretenţii. Sentința nr. 10/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI | Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... → |
---|