Plângere contravenţională. Sentința nr. 08/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 08/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 08-09-2015 în dosarul nr. 11190/2015
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECATORIA SECTORULUI 3 BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ_
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 08.09.2015
INSTANȚA CONSTITUITA DIN:
P. – P. A.
GREFIER – V. A. C.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile formulată de petent D. V. in contradictoriu cu intimata D. G. DE POLITIE LOCALA SECTOR 3, având ca obiect plângere contravenționala.
Dezbaterile au avut loc în ședința din publica din data de 11.08.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea la data de 25.08.2015, în aceeași compunere, când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea la data de 08.09.2015, în aceeași compunere, dispunând următoarele:
INSTANTA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București la data de 20.01.2015 sub nr._, petentul D. V. în contradictoriu cu intimata D. G. DE POLITIE LOCALA SECTOR 3 BUCURESTI, a solicitat anularea procesului verbal de contravenție .-DC nr._/19.12.2014.
În fapt, petentul a arătat că a fost sancționat cu amendă în cuantum de 6000 lei, pentru neprezentarea la somația intimatei, însă nu a intrat în posesia comunicării organului de control, arătând că apartamentul la care are adresa de domiciliu este închiriat iar corespondența nu ajunge întotdeauna în posesia sa, învederând că are probleme de sănătate, iar în data de 12.12.2014 fratele său a decedat. De asemenea, s-a învederat că procesul-verbal a fost afișat la o adresă greșită.
În dovedirea susținerilor au fost depuse înscrisuri, în copie.
La data de 24.04.2015, intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii contravenționale, arătând că prin somația nr. 1049/25.11.2014 i s-a solicitat petentului ca până în data de 27.11.2014 să prezinte o . documente privind un imobil pe care îl deține, acesta neîndeplinindu-și obligațiile, astfel că la data de 19.12.2014, după 22 de zile, s-a întocmit procesul-verbal contestat în cauză, prin care petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 6000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 26 alin. 1 lit. f din Legea 50/1991, comunicat petentului conform prevederilor legale.
Intimata a arătat că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 16 și 17 din OG 2/2001, iar susținerile petentului privind faptul că nu locuiește la adresa de domiciliu nu sunt relevante, arătând că procesul-verbal se bucură de o prezumție de temeinicie.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 205, 249 C.pr.civ., Legea 50/1991, OG 97/2005, OG 2/2001.
În dovedirea susținerilor au fost depuse înscrisuri, în copie.
La data de 20.05.2015 petentul a formulat răspuns la întâmpinare, prin care, în esență, a reiterat aspectele invocate prin cerere, arătând că nu a intrat în posesia documentelor comunicate de intimată, iar procesul-verbal a fost afișat cu nerespectarea condițiilor prevăzute de lege.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând cauza prin prisma probatoriului administrat, instanța reține:
Prin procesul verbal de contravenție .-DC nr._/19.12.2014, petentul a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 6000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 26 alin. 1 lit. f din Legea nr. 50/1991.
În fapt, s-a reținut că în urma somației nr. 1049/25.11.2014, afișată în ., Sector 3, cu termen de prezentare în data de 27.11.2014, nu s-a prezentat proprietarul sau vreun reprezentant al acestuia.
Prin somația nr. 1049/25.11.2014 adresată petentului, i s-a pus acestuia în vedere, în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 să se prezinte la Serviciul Disciplină în Construcții și să prezinte o . documente pentru control, termenul fixat fiind în data de 27.11.2014 (f. 28), iar prin nota de constatare din data de 28.11.2014 (f. 33) s-a consemnat că în urma somației mai sus indicate nu s-a prezentat nicio persoană, încălcându-se prevederile art. 26 alin. 1 lit. f din Legea nr. 50/1991, procesul-verbal de contravenție fiind întocmit în data de 19.12.2014.
Verificând legalitateaprocesului verbal, în conformitate cu art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea prevederilor care reglementează încheierea sa valabila. Astfel, procesul verbal de contravenție nu este afectat de vreo cauză de nulitate absolută ori de o cauză de nulitate relativă ce nu ar putea fi altfel înlăturată decât prin anularea procesului verbal de contravenție.
În ceea ce privește comunicarea procesului-verbal, instanța urmează a înlătura apărările formulate de către petent, întrucât acesta a fost comunicat cu respectarea prevederilor legale, astfel cum reiese din înscrisurile de la f. 35-36 din dosar, fiind comunicat inițial prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, iar în subsidiar prin afișare, susținerile petentului fiind lipsite de interes având în vedere că prezenta plângere a fost formulată cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de lege, fiind evident faptul că petentul a intrat în posesia procesului-verbal pe care înțelege să îl conteste prin prezenta cerere, fiind atașat acesteia în copie.
Analizând temeinicia procesului verbal contestat, se retine ca petentul a fost sancționat în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. 1 lit. f din Legea nr. 50/1991.
Astfel, conform art. 26 alin. 1 lit. f din Legea nr. 50/1991, constituie contravenție împiedicarea ori sustragerea de la efectuarea controlului, prin interzicerea accesului organelor de control abilitate sau prin neprezentarea documentelor și a actelor solicitate, fapta fiind sancționată cu amendă contravențională între 3000 și 10.000 lei, conform art. 26 alin. 2 din același act normativ.
Procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și poate constitui o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului. A conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerat o modalitate de „stabilire legală a vinovăției” în sensul art. 6 din CEDO. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale, minore ca și gravitate, dar extrem de numeroase (Cauza A. împotriva României).
Conform cauzei P. împotriva României, prin sancțiunile aplicate, contravențiile rutiere se circumscriu sferei unei acuzații în materie penală în sensul art. 6 par. 1 din CEDO. Acest aspect are ca efect crearea în beneficiul petentului a unei prezumții de nevinovăție, prezumție ce nu este absolută, ci relativă. Petentul are dreptul la contraprobă cu privire la aspectele indicate de către intimat, probele urmând a fi propuse și administrate în fața instanței.
Deși neprevăzută în dreptul intern ca făcând parte din materia penală, o contravenție poate fi apreciată de instanță în concret ca fiind circumscrisă unei acuzații în materie penală în sensul art. 6 par. 1 din CEDO. În prezenta cauză, întrucât amenda nu este menită ca o compensație pecuniară pentru daune, ci ca o pedeapsă pentru a preveni recidiva, caracterul general al normei și scopul sancțiunilor, de prevenire dar și de pedeapsă, sunt suficiente pentru a demonstra că prezenta contravenție are, în conformitate cu art. 6 din Convenție, un caracter penal.
Acest aspect are ca efect crearea în sarcina petentului a unei prezumții de nevinovăție, prezumție ce nu este absolută, ci relativă. Petentul are dreptul la contraprobă cu privire la aspectele indicate de către intimat, probele urmând a fi propuse și administrate în fața instanței. Prin urmare, revine acestuia sarcina de a combate constatările agentului constatator consemnate în procesul verbal de contravenție (Cauza P. împotriva României).
Astfel, petentul nu a oferit nicio probă prin care să răstoarne prezumția de legalitate a situației de fapt reținută de către agentul constatator prin procesul verbal de contravenție, acesta reținând o situație de fapt reală și temeinică.
În acest sens, analizând înscrisurile atașate la dosar instanța constată că somația nr. 1049/25.11.2014, prin care i s-a pus în vedere petentului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 să se prezinte la Serviciul Disciplină în Construcții și să prezinte o . documente pentru control, a fost în mod legal adusă la cunoștința acestuia, instanța urmând să înlăture apărările petentului privind faptul că nu locuiește la adresa de domiciliu, având în vedere obligația acestuia de a declara organelor competente adresa la care locuiește efectiv.
Astfel, neprezentarea documentelor ce formează obiectul somației mai sus menționate reprezintă o formă directă de obstrucționare a autorităților în exercitarea activității de control ce vizează disciplina în construcții.
Analizând ansamblul materialului probator din cauza, se constata ca nu s-a făcut dovada unei situații de fapt diferite de aceea reținută in cuprinsul procesului verbal de contravenție.
Pentru toate aceste considerente, se retine ca fapta petentului întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 26 alin. 1 lit. f din Legea nr. 50/1991.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii aplicate, instanța apreciază față de dispozițiile art.21 OG 2/2001, că aceasta nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei. Astfel, se constată față de dispozițiile art. art. 26 alin. 2 din Legea nr. 50/1991 că intimata a aplicat amenda în cuantum de 6000 de lei, deși minimul special al amenzii prevăzut de textul de lege este de 3000 de lei, fără a justifica în nicio modalitate prin procesul verbal de contravenție de ce a ales aplicarea sancțiunii maxime.
Față de aceste considerente, va admite în parte plângerea formulată și va modifica în parte procesul verbal de contravenție .-DC nr._/19.12.2014, în sensul că va reduce amenda contravențională de la 6000 de lei, la suma de 3000 de lei, respectiv la minimul prevăzut de lege, având în vedere că nu au fost indicate circumstanțe concrete de agravare a răspunderii contravenționale în vederea aplicării unei amenzi într-un cuantum mai mare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul D. V., CNP_ sector 3, București, PIATA A. I., nr. 7, ., .>in contradictoriu cu intimata D. G. DE POLITIE LOCALA SECTOR 3 sector 3, București, LUCRETIU PATRASCANU, nr. 3, .>
Modifică în parte procesul-verbal de contravenție .-DC nr._ din 19.12.2014, în sensul că reduce amenda contravențională de la suma de 6000 lei la suma de 3000 lei.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08.09.2015.
Președinte, Grefier,
P. A. V. A. C.
Red./Dact.: A.P./A.C.V./ 4 ex.
Comunicări:
Grefier
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 04/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 04/2015. Judecătoria... → |
|---|
