Plângere contravenţională. Sentința nr. 08/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 08/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 08-10-2015 în dosarul nr. 13346/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTOR 3 BUCUREȘTI
Secția Civilă
SENTINȚĂ CIVILĂ NR._
Ședința publică din 08.10.2015
Instanța constituită din:
Președinte: D. A.
Grefier: C. N.
Pe rol se afla judecarea cauzei civile formulată de petenta P. S., in contradictoriu cu intimata D. B. RUTIERĂ, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns petenta, personal, legitimată cu CI . nr._ și prin avocat L. I. care depune împuternicire la dosar, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că, la data de 18.08.2015 petenta a depus răspuns la întâmpinare, după care:
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, instanța acordă cuvântul în vederea formulării de probatorii.
Petenta, prin apărător, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar, a probei cu înregistrarea video și a probei testimoniale cu martori.
Instanța învederează petentei că intimata a arătat expres că nu există înregistrare video și acordă cuvântul pe tardivitatea solicitării probei cu martori.
Petenta, prin apărător, arată că martorul este o persoană care a fost invitată la un festival de film la B. și solicită amânarea cauzei pentru a prezenta martorul în instanță la termenul următor
În condițiile art. 255 coroborat cu art. 258 Noul C.pr.civ., instanța încuviințează ambelor părți proba cu înscrisuri. Instanța respinge cererea petentei de a i se pune din nou în vedere intimatei să depună înregistrarea video, pentru că intimata a arătat că nu există înregistrare video. Instanța respinge cererea petentei de administrare a probei cu martori ca fiind tardivă. Administrarea probei cu martori trebuia să fie cerută prin cererea de chemare în judecată. Întrucât nu mai sunt cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, în baza art. 392 din Noul C.pr.civ. instanța declară cercetarea judecătorească închisă, deschide dezbaterile și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Petenta, prin avocat, solicită admiterea plângerii. Procesul verbal de constatare a contravenției este totuși afectat, este pusă la îndoială veridicitatea sa pentru faptul că organul constatator nu a oprit-o pe petentă de îndată ce a săvârșit abaterea. Organul de poliție a făcut acest lucru mult mai târziu, după ce petenta a trecut de încă două semafoare, la care a așteptat minute întregi. Petenta nu a trecut pe culoarea roșie a semaforului, ci pe culoarea verde. Dacă petenta a trecut pe culoarea roșie a semaforului trebuia oprită imediat de organul de poliție, nu lăsată să mai meargă încă 2 kilometri.
Instanța socotindu-se lămurită, în baza art. 394 din N.C.pr.civ., declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.02.2015, cu numărul de mai sus, petenta P. S. a solicitat, în contradictoriu cu intimata D. B. Rutieră, anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/15.02.2015.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că, în ziua de 15.02.2015, a condus vehiculul_ pe . direcția . Luminoasa, spre domiciliul colegei sale care o însoțea si, desi a observat un echipaj de poliție care circula normal în spatele său, a mers mai departe pentru a o lasa pe colega sa acasă. La un moment dat, aproape de locuința colegei, echipajul de politie a aprins luminile girofarului si i-a cerut sa oprescă, sa prezinte actele la control si sa se supună controlului etilotest. Dupa ce s-a constatat ca rezultatul testului este negativ, abia atunci si la mare distanta de intersecția cu Șoseaua I., menționata in procesul verbal incheiat, i s-a spus ca ar fi incalcat normele rutiere, respectiv, ca a trecut prin acea intersecție pe culoarea roșie a semaforului.
A fost surprinsa de aceasta invinuire, intrucat, in realitate, a văzut bine culoarea verde a primului semafor (traficul fiind foarte redus la acea ora din noapte) si a intrat in intersecție tot pe culoarea verde, dar, probabil, semnalul semaforului s-a schimbat in culoarea galbena cand se afla in aceasta intersecție, si cand oprirea in condiții de siguranța inaintea marcajului, nu mai era posibila.
Desi a plătit amenda, a considerat ca in mod injust i s-a reținut permisul si i s-a aplicat sancțiunea amenzii, cu suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe o perioada de 30 de zile, intrucat, convingerea agentului constatator ca a trecut pe culoarea roșie este greșita.
În drept, a invocat dispozițiile art. 118 și urm. Din OUG nr. 195/2002 și dispozițiile OG nr. 2/2001.
La data de 22.06.2015, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, cu menținerea procesului-verbal încheiat.
Pe fondul cauzei, analizând legalitatea procesului-verbal atacat, intimata a considerat că acesta întrunește condițiile de formă prevăzute de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv art. 17 ale actului normativ, prevăzute sub sancțiunea nulității absolute.
Abaterea a fost constatată în mod direct și personal de polițistul rutier, conform prevederilor art. 109 alin. 1 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nefiind înregistrată pe suport magnetic. In cauză nu au fost întocmite alte acte de constatare.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, a arătat că aceasta din urmă a fost aplicată în limitele prevăzute de actul normativ sancționator și, în special, a fost aplicată astfel încât să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptelor săvârșite, agentul constatator ținând astfel cont de toate aspectele.
Procesul-verbal face dovada deplina a situației de fapt pana Ia proba contrară, sarcina probei revenind contravenientului, în conformitate cu dispozițiile art. 249 din Noul Cod de Procedură Civilă, care dispune că "Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege". Totodată, potrivit art. 270 din Noul Cod de Procedură Civilă, "înscrisul autentic face deplină dovada, față de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condițiile legii”.
Simpla negare a petentei, în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu o exonerează de răspundere și nu înseamnă că nu a săvârșit contravenția.
Intimata a transmis alăturat istoricul de sancțiuni al petentei, pe ultimii 5 ani, din care reiese că acesta nu se află la prima abatere de la regulile de circulație. A învederat instanței că, la momentul încheierii procesului-verbal, petenta a menționat că "a greșit", recunoscând fapta săvârșită și asumându-și cele consemnate, aspect confirmat prin semnătură.
În drept, s-a invocat dispozițiile art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001, precum și art. 52 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicat.
La data de 18.08.2015, petenta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat că, așa cum susține si intimata, procesul verbal de contravenție intocmit de agentul constatator se bucura de o prezumție relativa de legalitate si temeinicie si, deci, in consecința, nu este necesara inscrierea in fals. Mai mult, chiar in dispozițiile invocate de către intimata, respectiv, art. 270 Cod procedura civila, dar in alin. 2, se prevede ca „Declarațiile părtilor cuprinse in inscrisul autentic fac dovada, pana la proba contrara, atat intre parti, cat si fata de alte persoane".
În aceasta ordine de idei a arătat că declaratia potrivit căreia „Am greșjt” a fost dată sub imperiul unei puternice emotii, întrucât, a fost dată dupa urmărirea de către echipajul de politie pe o buna parte din drum, dupa ce au fost aprinse luminile girofarului și i s-a cerut să oprească si dupa ce a fost supusa controlului etilotest. De aceea, a solicit audierea martorei care a fost de fata, atat la momentul in care se presupune că a circulat pe culoarea roșie prin intersecție, cat si la momentul intocmirii procesului verbal de aplicare a sancțiunii contravenționale.
În drept, s-a invocat art. 201 si urm. NCPC si dispozițiile legale enuntate în text.
Analizând plângerea, prin prisma probelor administrate, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contraventie CP nr._/15.02.2015 (f. 7) petentul a fost sanctionat in condițiile OUG 195/2002, reținându-se că a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ și nu a respectat semnificația culorii roșu a semaforului electric care se afla în stare normală de funcționare și care i se adresa în mod direct.
Verificând în conformitate cu dispozițiile art.34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate ce ar putea fi invocate din oficiu. De altfel, nici petentanu a invocat cauze de nelegalitate.
Instanța constata, totodată, ca procesul verbal a fost și temeinic întocmit.
Având in vedere jurisprudența CEDO aplicabila in baza art. 6 din Convenție, deși și contravenientul se bucura de prezumția de nevinovăție, petentul trebuie să facă dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției „acuzatului” dincolo de orice îndoiala rezonabilă (cauza Neata c. Romaniei). Totodata, in cauza I. P. impotriva României (cererea nr._/04, decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011), Curtea Europeana a retinut ca, ., invocarea de catre instante a prezumtiei de legalitate si validitate a procesului-verbal de contraventie, cu consecinta obligarii reclamantului la răsturnarea sa, nu putea avea caracter neasteptat, avand in vedere dispozitiile nationale incidente in materia contraventionala. Curtea Europeana a Dreptului Omului a subliniat importanta ca, in cadrul unui proces avand ca obiect plangere contraventionala, instanta nationala sa-i ofere petentului cadrul necesar pentru a-si expune cauza in conditii de egalitate cu partea adversa, cazand exclusiv in sarcina partii responsabilitatea modalitatii efective in care a inteles sa uzeze de drepturile sale procedurale. Curtea EDO a constatat in aceasta cauza ca singurele probe pe baza carora instantele nationale puteau pronunta o hotarare erau cele depuse de agentul constatator iar, in conditiile in care reclamantului i s-a dat posibilitatea pe tot parcursul procesului sa-si dovedeasca afirmatiile, acesta nu a fost plasat ., astfel incat nu a fost incalcat art. 6 CEDO.
Si în cauza N. G. c României din 03.04.2012, Curtea de la Strasbourg a reținut că procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție de temeinicie care poate fi răsturnată de către petent in măsura în care administrează un probatoriu corespunzător
In prezenta cauza, instanta constata ca petenta nu a produs, în termenul legal, probe contrare situatiei de fapt retinute prin procesul-verbal de contraventie, iar acest act are forta probanta suficienta pentru a demonstra savarsirea contraventiei de catre petent fiind intocmit pe baza constatarilor personale ale agentului de politie, conform OUG nr. 195/2001.
Este culpa petentei că nu a solicitat administrarea probei cu martori prin plângerea formulată. Art. 254 alin. 2 NCPC prevede că dovezile care nu au fost solicitate în termenele legale nu mai pot fi încuviințate atâta timp cât necesitatea acestei probe nu a rezultat de abia din dezbateri, nici nu s-a făcut dovada unui motiv temeinic pentru nepropunerea probei în termen, nici nu exista acordul expres al pârâtei și, dimpotrivă, încuviințarea ar fi dus și la amânarea cauzei, martorul propus nefiind prezent în ședință așa cum a arătat petenta și în ședința de judecată.
Pretinsa oprire a petentei la distanță de locul săvârșirii contravenției nu este un motiv de nulitate a procesului verbal. Conform art. 13 din OG 2/2001 aplicarea sancțiunii contravenționale se poate face în 6 luni de la data săvârșirii faptei, iar în alte două luni de la aplicare, procesul verbal trebuie comunicat. Prin urmare, agenții aveau posibilitatea nici să nu se deplaseze după petentă, nici să o oprească pe petentă în trafic, ci să îi întocmească direct procesul verbal de contravenție în termenul legal și, ulterior, să îl comunice la domiciliu în termenul legal.
Instanța constată totodată și faptul că petenta a semnat procesul verbal nu doar fără obiecțiuni, ci cu mențiunea expresă « am greșit » (f. 7).
Nu pot fi reținute susținerile petentei în sensul că ar fi făcut aceste afirmații sub imperiul unei puternice emoții determinată de urmărirea de către echipajul de poliție pe o bună parte a drumului, după ce s-a aprins girofarul și a fost supusă controlului etilotest. Pe de o parte, aceste susțineri au fost făcute de abia prin răspunsul formulat după ce i s-a comunicat întâmpinarea în care intimata a invocat acest aspect (f. 26), nu și prin plângerea inițială. Pe de altă parte, ele vin în contradicție și cu prezentarea situației de fapt din plângerea inițială. În plângerea inițială petenta nu a invocat că s-ar fi aflat sub imperiul unei puternice emoții determinată de controlul poliției, ci că a fost « surprinsă » de învinuire, sentimente cu sens și grad diferit de intensitate. In plângerea inițială nu a invocat că ar fi fost « urmărită » de către echipajul de poliție pe o bună parte a drumului, ci, dimpotrivă, că echipajul de poliție circula normal în urma autovehiculului său și, din acest motiv, a și mers mai departe; că luminile girofarului au fost aprinse chiar aproape de locuința colegei.
Față de aceste aspecte, nu se poate reține că recunoașterea petentei de la momentul întocmirii procesului verbal nu ar fi fost făcută în deplină cunoștință de cauză.
Totodată, din cazierul auto al petentei rezultă că aceasta a mai săvârșit alte șaisprezece contravenții la regimul circulației pe drumurile publice (f. 20-21) dintre care încă o dată nerespectarea semnificației culorii roșu a semaforului și cu accident cu avarii, o dată – conducere sub influența alcoolului, de șapte ori nerespectarea regimului de viteză, precum și circulație pe drum interzis, oprire neregulamentare, de două ori folosire telefon mobil în timpul conducerii.
Pentru toate aceste motive, având in vedere ca nu se poate reține vreun motiv de nelegalitate sau netemeinicie, că, față de cazierul auto al petentei nu se justifică nici înlocuirea sancțiunilor aplicate de intimată, instanța va respinge plângerea ca neîntemeiată și va menține procesul verbal de contravenție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petenta P. S. (CNP_) cu domiciliul în București, .. 187E, sector 6, in contradictoriu cu intimata D. B. RUTIERĂ cu sediul în București, .. 9-15, sector 3, ca neîntemeiată.
Menține procesul verbal CP nr._/15.02.2015.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria sector 3 București.
Pronunțată în ședința publică azi, 08.10.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
D. A. C. N.
DA/CN/4ex/10.11.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 25/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2015/2015.... → |
|---|
