Plângere contravenţională. Sentința nr. 24/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 24/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 24-11-2015 în dosarul nr. 16743/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 24.11.2015
Instanța constituită din:
Președinte: S. A. S.
Grefier: D. V. O.
Pe rol se află pronunțarea în cauza civilă privind pe petenta S.C. 2000 LCH S.R.L. și pe intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE LOCALĂ ȘI CONTROL A M. BUCUREȘTI, având ca obiect plângere contravențională PV NR._/26.06.2015.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 16.11.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13.08.2015, sub nr._, petenta S.C. 2000 - LCH S.R.L. a solicitat anularea procesului-verbal de constatare a contravențiilor nr._/26.06.2015 încheiat de intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE LOCALĂ ȘI CONTROL.
În motivarea în fapt a cererii, petenta a arătat, în esență, faptul că vinovăția pentru lipsa contractului de furnizare a energiei termice aparține RADET deoarece a solicitat acesteia din urmă, încă din anul 2008, prin adresa nr. 179/04.11.2008, precizarea datei limită pentru încheierea contractului, a datei la care se vor monta contoarele de debranșare de către furnizor și a soluției tehnice de oprire a căldurii pe schimburile doi și trei când nu este activitate în firmă, pentru ca aceste elemente să fie acceptate de către ambele părți contractante.
A mai precizat petenta faptul că prin adresa nr. 143/04.09.2009, a adus la cunoștință RADET faptul că reprezentantul legal s-a prezentat la sediul RADET pentru a semna contractul de furnizare în mod independent față de asociația de proprietari, precum și faptul că este de acord cu plata nesubvenționată, însă, la discutarea clauzelor contractuale nu a identificat cantitatea produsului furnizat, calitatea acestuia și modul de măsurare.
Petenta a susținut faptul că RADET nu s-a implicat în semnarea contractului, deși potrivit art. 7 din Legea nr. 51/2006 trebuia să respecte anumite exigențe și cerințe fundamentale.
A menționat petenta faptul că în data de 18.02.2015, s-a încheiat proces verbal de inspecție prin care intimata a constata faptul că nu există contract de furnizare încheiat între RADET și petentă și, în mod abuziv, fără a ține cont de neangajarea RADET la semnarea contractului, intimata a solicitat ca un reprezentant al petentei să se prezinte la punctul de lucru al DGPLCMB cu dovada încheierii contractului menționat.
Petenta a arătat că a dorit să se conformeze și a revenit cu adresă către RADET în data de 19.02.2015 prin care a înaintat documentele necesare încheierii contractului și a solicitat încheierea actului juridic sau întreruperea furnizării de energie termică, cu motivarea că imobilul este dotat cu climatizare care produce energie termică.
Aceste dovezi au fost comunicate intimatei în data de 20.02.2015.
În continuare, petenta a arătat că a insistat în încheierea contractului de furnizare și, în data de 14.04.2015, a revenit cu o nouă adresă prin care a oferit posibilitatea ca, pe cheltuiala sa, să se realizeze montarea de contoare proprii și robineți termostatați care să permită contorizarea agentului termic și reglarea consumului, iar ca alternativă, a solicitat întreruperea furnizării energiei termice.
Petenta a arătat că intimata, în mod șicanator, a încheiat un nou proces-verbal de inspecție la data de 05.05.2015, prin care a constata din nou că nu a fost încheiat contractul de furnizare a energiei termice și a dispus reanalizarea documentelor și luarea de măsuri conform Legii nr. 51/2006 și 325/2006, pe care le-a interpretat părtinitor.
A menționat petenta că ulterior inspecției menționate, un reprezentat RADET s-a prezentat la sediul său, având un ordin din 23.04.2015, și a constat că petenta are dosarul depus pentru încheierea contractului.
Petenta a susținut că, nici până la data formulării plângerii, RADET nu a încheiat contractul, arătând că aceasta se datorează faptului că RADET va încasa o sumă mai mică de bani după încheierea contractului deoarece, având în vedere programul de lucru al petentei, consumul de agent termic va fi mai mic decât cel al unui utilizator casnic.
În final, petenta a invocat dispozițiile art. 36 alin. 2 lit. j din Legea nr. 51/2006.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 31 din O.G. nr. 2/2001.
În dovedire, petenta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, anexând cererii, în copie conformă cu originalul, copie carte de identitate reprezentant, certificat de înregistrare, procesul-verbal contestat și dovada comunicării, adrese către RADET, procese-verbale de inspecție, înscrisuri privind constituirea societății și înregistrarea la ONRC, contract de vânzare-cumpărare imobil, ordin de lucru reprezentant RADET.
Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei (f. 4), conform art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013.
Intimata a formulat întâmpinare (f. 66-71), înregistrată la dosarul cauzei în data de 18.09.2015, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
În motivarea în fapt a întâmpinării, intimata a arătat, în esență, că polițiștii locali s-au deplasat la sediu petentei în data de 18.02.2015, ca urmare a petiției RADET, când au solicitat petentei ca în data de 20.02.2015 să se prezinte la sediul intimatei cu dovada demarării procedurilor pentru încheierea contratului cu RADET. A mai precizat că în data de 25.02.2015, petenta a depus adresă la sediul intimatei prin care se atașa dovada începerii încheierii contractului menționat.
Intimata a susținut că la data de 16.03.2015, RADET a comunicat faptul că petenta era invitată la sediul Serviciului Vânzare pentru perfectarea formelor contractuale, iar la data de 13.08.2015, la solicitarea intimatei, RADET a comunicat faptul că petenta nu s-a prezentat în vederea încheierii contractului.
Intimata a precizat că potrivit O.G. nr. 36/2003, prețul energiei termice este subvenționat doar pentru spațiile cu destinație de locuință. A menționat intimata că, din analiza corespondenței purtate între petentă și RADET, a concluzionat faptul că petenta încerca negocierea clauzelor contractului astfel încât să prelungească acțiunea de încheiere, deși contractul cadru este reglementat prin ONRSC nr. 483/2008.
În continuare, intimata a arătat că RADET a mai transmis o petiție în legătura cu petenta, în urma căreia polițiștii locali s-au deplasat din nou la sediul petentei în data de 05.05.2015.
Intimata a învederat faptul că petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum minim, respectiv 500 lei, pentru că nu a prezentat documentele solicitate conform art. 47 alin. 1 lit. d din Legea nr. 51/2005 coroborat cu art. 40 alin. 11 din Legea nr. 325/2006.
În final intimata a arătat că procesul-verbal a fost întocmit în mod legal, conform art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001, iar petenta nu a făcut dovada contrară celor reținute în cuprinsul actului.
În drept, au fost invocate dispozițiile O.G. nr. 2/2001, Legea nr. 51/2006 și Legea nr. 325/2006.
În dovedire, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, anexând cererii, în copie, procesul-verbal contestat, adrese, procese-verbale de inspecție, adresele petentei către RADET, documentele privind constituirea și înregistrarea petentei, adrese RADET, planșe foto.
Petenta a formulat concluzii scrise (f. 1-5, vol. II), înregistrate la dosarul cauzei în data de 22.09.2015, prin care a solicitat anularea procesului-verbal contestat.
În motivare a reluat în esență mențiunile cuprinse în cererea de chemare în judecată privind măsurile efectuate în vederea încheierii contractului cu RADET, inspecțiile efectuate de către intimată și obligațiile care îi reveneau furnizorului de utilități.
A mai învederat petenta că în cauză se impune analizarea competenței intimatei de a constata și sancționa contravențiile de tipul celei reținute în sarcina sa, invocând dispozițiile art. 48 din Legea nr. 51/2006, precum și faptul că există similitudini între situația reținută prin Decizia nr. 9/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și prezenta cauză, competențele fiind acordate prin HCGMB.
Petenta a mai solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată, anexând dovada achitării onorariului de avocat (f. 15).
Petenta a formulat răspuns la întâmpinare (f. 18-24, vol. II), înregistrat la dosarul cauzei în data de 07.10.2015, prin care a solicitat înlăturarea apărărilor formulate de către intimată.
Cu privire la susținerile intimatei, petenta a arătat că prin adresa comunicată de către RADET, aceasta a adus la cunoștință petentei că are obligația de a plăti un preț nesubvenționat, aspect cu care deja precizase că este de acord, fără a răspunde însă solicitărilor petentei și fără a propune o formă a contractului în vederea semnării.
A mai precizat petenta că situația prezentată de RADET în adresa nr. 4983/C/13.08.2015 privind situația agenților economici care s-au prezentat în vederea semnării contractului este nereală deoarece, astfel cum a arătat deja, s-a prezentat la sediul RADET și a transmis toate documentele necesare încheierii contractului.
Petenta a mai susținut că cerințele sale privind negocierea contractului cu RADET sunt justificate având în vedere că nu poate fi obligată să încheiere un contract de adeziune și dispozițiile art. 7 din Legea nr. 51/2006. Sub acest aspect, petenta a mai arătat că RADET avea posibilitatea de a modifica contractul cadru conform art. 6.
Mai precizat petenta că prin sesizarea organelor de poliție, RADET a încercat să o preseze în vederea semnării contractului, cu încălcarea art. 7 lit. b din Legea nr. 51/2006, având în vedere că o continuitate a furnizării energiei se putea realiza doar prin montarea de contoare de debranșament și asigurarea unei soluții tehnice pentru oprirea căldurii.
A concluzionat petenta că în cauză nu se poate reține vinovăția sa, sub aspectul laturii subiective a faptei contravenționale.
Petenta a anexat răspunsului la întâmpinare, corespondență electronic, adrese.
Petenta a făcut dovada achitării onorariului de avocat (f. 33).
La termenul din data de 16.11.2015, petenta a depus dovada plății onorariului de avocat (f. 41).
În cauză s-a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.
Petenta a formulat note concluzii scrise (f. 43-48), înregistrate la dosarul cauzei în data de 20.11.2015, prin care a reluat susținerilor formulate prin cererile precedente.
Analizând întreg materialul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/26.06.2015, încheiat de agent constatator din cadrul intimatei DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE LOCALĂ ȘI CONTROL, petenta S.C. 2000 - LCH S.R.L. a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 500 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute și sancționate de art. 47 alin. 1 lit. d din Legea nr. 51/2006 coroborat cu art. 40 alin. 11 din Legea nr. 325/2006, reținându-se că în urma controlului din data de 18.02.2015 s-a constatat faptul că petenta utilizează energie termică necesară încălzirii și preparării apei calde de consum fără a avea încheiat contract de furnizare a serviciilor de utilități publice (energie termică) cu RADET București, la prețul local, în conformitate cu prevederile legale pentru spațiul utilizat, situat în Calea Călărași nr. 167, ., sector 3, București (f. 10).
Procesul-verbal a fost încheiat la sediul intimatei, în lipsa reprezentantului petentei, precum și în lipsa martorilor, cu mențiunea că persoanele prezente aveau calitatea de agenți constatatori, fiind comunicat petentei, inițial prin poștă cu confirmare de primire, la sediul cu care figura înregistrată la ONRC, iar ulterior prin afișare, în data de 10.08.2015 (f. 124-132).
Analizând procesul-verbal sub aspectul legalității sale, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității, respectiv: numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul societății comerciale având calitatea de contravenient, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
În ceea ce privește susținerile petentei în sensul că se impune a fi analizată competența agentului de a constata și sancționa contravențiile de tipul celei reținute în sarcina sa, raportat la art. 48 din Legea nr. 51/2006 și la Decizia nr. 9/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiției, instanța reține că potrivit art. 48 invocat de către petentă, constatarea contravențiilor prevăzute la art. 47 și aplicarea sancțiunilor se fac de reprezentanți împuterniciți ai ministrului administrației și internelor, ai ministrului transporturilor, ai președinților A.N.R.S.C., A.N.R.E., A.R.R., ai Gărzii Naționale de Mediu din subordinea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, ai președinților consiliilor județene, ai primarilor sau, după caz, ai președinților asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice, în temeiul mandatului ce le-a fost acordat de unitățile administrativ-teritoriale membre.
Totodată, prin Decizia nr. 9/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 526 din_, instanța a statuat în sensul că procedura de aplicare a măsurii tehnico-administrative constând în ridicarea vehiculelor staționate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă, nu poate fi reglementată prin hotărâri ale consiliilor locale.
Prin urmare, în temeiul dispoziției legale menționate, primarul poate împuternici poliția locală în vederea constatării și sancționării contravențiilor reglementate la art. 47 din Legea nr. 51/2006, având această competență conferită de lege. Or, situația este diferită în cazul reglementării procedurilor de aplicare a măsurii tehnico-administrative constând în ridicarea vehiculelor staționate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă, cu privire la care instanța supremă a constat că este de competența autorității administrației centrale, nefiind reglementată prin lege competența autorităților administrației locale.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, se reține că potrivit art. 47 alin. 1 lit. d din Legea nr. 51/2006, constituie contravenție în domeniul serviciilor de utilități publice, utilizarea fără contract de furnizare/prestare a serviciilor de utilități publice. De asemenea, conform art. 40 alin. 11 din Legea 325/2006, consumatorii de energie termică din spațiile cu altă destinație decât cea de locuință dintr-un condominiu plătesc prețul local.
Prin urmare, în vederea facturării individuale, petenta, în calitate de proprietar a apartamentului 34 situat în sector 3, București, Calea Călărași nr. 167, ., conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat la B.N.P. A.-A. N. (f. 43-44), avea obligația de a încheia contract, separat de asociația de proprietari a blocului, cu furnizorul de energie termică, RADET București, având în vedere că imobilul menționat avea o altă destinație decât cea de locuință și beneficia de energie termică pentru încălzire și apă caldă, astfel cum rezultă din procesele-verbale de inspecție din 18.02.2015 (f. 15-16) și din 05.05.2015 (f. 49-50).
Or, petenta nu a încheiat convenție separată cu furnizorul de energie termică, deși a utilizat aceste servicii de utilitate publică, încălcând astfel dispozițiile art. 47 alin. 1 lit. d din Legea nr. 51/2006.
De altfel, petenta nu contestată situația de fapt mai sus menționată, formulând apărări sub aspectul laturii subiective a faptei contravenționale, în sensul că nu are nicio culpă pentru faptul că nu s-a încheiat contractul cu furnizorul de utilități, vinovăția aparținând RADET București care a refuzat să negocieze clauzele contractuale, nu s-a implicat în semnarea contractului, nu a furnizat informațiile solicitate de către petentă și nici nu a procedat conform alternativei oferite de către petentă în sensul de a debranșa imobilul de la furnizarea energiei termice.
Or, instanța apreciază că apărările petentei sunt neîntemeiate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
Contractul de furnizare a energiei termice este reglementat prin Ordinul ANRSC nr. 483/2008, act administrativ normativ, emis conform competențelor oferite autorității prin art. 14 alin. 2 lit. g din Legea 325/2006 și nu poate fi negociat în mod distinct cu utilizatorii.
Dispozițiile art. 6 pct. 3 din contractul-cadru de furnizare a energiei termice, invocat de către petentă, nu sunt de natură a înlătura concluzia menționată, deoarece, conform clauzei contractuale menționate, furnizorul are dreptul de a iniția modificarea sau completarea contractului încheiat doar ca urmare și în limita modificărilor stabilite de către ANRSC, iar nu conform propriei voințe sau a voinței utilizatorului.
Mai mult, instanța apreciază, contrar susținerilor petentei, că situația contractelor încheiate cu furnizorii de utilități publice nu este echivalentă cu cea a contractelor de adeziune încheiate cu societățile bancare, reglementarea prin act normativ a contractului având scopul de a proteja utilizatorii și a preveni discriminarea acestora.
Prin urmare, încercările repetate ale petentei de a negocia clauzele contractuale cu RADET București, începând din anul 2008, nu au fost justificate, având în vedere că prin acestea se solicita reprezentanților furnizorului de utilități publice să încalce dispozițiile unui act normativ.
În ceea ce privește susținerile petentei în sensul că RADET București nu s-a implicat în încheierea contractului, acestea nu pot fi primite în cauză având în vedere că furnizorul de utilități a somat în mod repetat societatea petentă în vederea încheierii contractului, astfel cum rezultă din chiar adresele depuse de către petentă (f. 12-13) și a oferit explicații petentei cu privire la natura contractului (f. 48, 119).
Or, atât timp cât petenta a refuzat să încheie contractul în forma reglementată prin actul normativ (f. 13, f. 17), RADET București nu avea alte mijloace prin care să se implice în încheierea actului juridic, decât prin apelarea la forța de constrângere a statului.
Mai mult, susținerile petentei în sensul că RADET București a refuzat înregistrarea documentelor depuse de către societate în vederea încheierii contractului, iar ulterior, deși s-a constata că documentele au fost depuse, RADET nu a luat măsuri pentru încheierea contractului, nu sunt de natură a exclude culpa petentei, deoarece încheierea contractului presupunea consimțământul ambelor părți, care în cauză nu exista, iar depunerea documentelor nu era de natură a suplini lipsa consimțământului.
Nici susținerile petentei în sensul că RADET București nu i-a oferit informații privind montarea contoarelor de debranșament, soluțiile tehnice pentru oprirea căldurii, cantitatea și calitatea agentului termic și modul de măsurare, nu exclud vinovăția acesteia deoarece aspectele menționate sunt reglementate prin dispoziții legale.
Astfel, conform art. 2 alin. 2 din H.G. nr. 933/2004, montarea contoarelor de energie termică la nivel de apartament în cazul distribuției orizontale, respectiv a repartitoarelor de costuri în cazul distribuției verticale, este în sarcina proprietarilor, indiferent de sistemul de distribuție adoptat în cadrul condominiului, și se va finaliza până la data de 30 septembrie 2009. Totodată, conform art. 1 alin. 4 din același act normativ, repartizarea costurilor și controlul acestora pe fiecare apartament în parte se fac cu ajutorul repartitoarelor de costuri și al robinetelor de reglaj termostatic montate pe corpurile de încălzire din fiecare apartament din condominiul branșat la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică, respectiv cu ajutorul repartitoarelor de apă caldă montate pe racordurile la instalația interioară de utilizare a fiecărui apartament.
Prin urmare, conform normelor legale, modalitatea de măsurare a energiei termice urma a se realiza prin montarea de repartitoare, iar oprirea agentului termic prin robinete de reglaj.
De altfel, prin adresele de la filele 17, respectiv 48 dosar, petenta a arătat că imobilul are montare contoare pentru înregistrarea consumului de apă caldă, iar pentru încălzire a solicitat RADET București să monteze pe cheltuiala societății petente contoare și robineți termostatați, astfel încât rezultă că petenta avea cunoștință despre mijloacele tehnice pentru măsurarea și oprirea furnizării de energie termică, însă nu a înțeles să facă demersurile necesare în vederea instalării mijloacelor tehnice, deși avea această obligație. Totodată, prin adresa de la fila 119, RADET București a comunicat petentei opțiunile pentru care poate opta cu privire la măsurarea consumului.
În ceea ce privește indicarea cantității de agent termic, aceasta nu putea face obiectul contractului, urmând a fi stabilită lunar prin măsurare sau calcul, iar calitatea agentului urma a fi precizată în anexa 3 la contract, conform Ordinului ANRSC 483/2008, la momentul încheierii actului juridic.
Referitor la susținerile petentei în sensul că a oferit RADET București alternativa de a opri furnizarea agentului termic pentru imobilul în cauză, instanța apreciază că aceasta nu a reprezentat o reală opțiune pentru furnizor având în vedere că debranșarea se putea realiza doar în condițiile prevăzute de art. 30 din Legea nr. 325/2006, adoptate în vederea protecției utilizatorului de energie termică, or cererile petentei de oprire a furnizării utilităților publice nu au respectat prevederile legii (f. 17, 48).
Pentru aceste considerente, instanța apreciază că petenta a comis fapta contravențională reținută în sarcina sa cu vinovăție, refuzând în mod nejustificat încheierea contractului de furnizare a energiei termice cu RADET București, deși cunoștea faptul că avea această obligație legală, motiv pentru care a fost în mod legal și temeinic sancționată prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/26.06.2015.
Cu privire la sancțiunea aplicată, instanța reține că potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar conform art. 21 alin. 3 din același act normativ, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
De asemenea, potrivit art. 47 alin. 1 lit. d din Legea nr. 51/2006, fapta contravențională reținută în sarcina petentei se sancționează cu amenda de la 500 lei la 1000 lei, astfel încât amenda aplicată prin procesul-verbal contestat, în cuantum de 500 lei, se încadrează în limitele legale.
Referitor la proporționalitatea sancțiunii aplicate, potrivit art. 7 alin. 2 și 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea avertismentului se aplică în cazul în care fapta este de o gravitate redusă, putând fi aplicat și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.
Cu toate acestea, instanța constată că fapta comisă de către petentă prezintă un grad de pericol social concret ce rezultă din faptul că deși a fost somată în mod repetat cu privire la obligația de a încheia contractul de furnizare a energiei termice și i-au fost oferite explicații cu privire la imposibilitatea legală de a negocia și modifica clauzele contractului-cadru, petenta a refuzat în mod constant să încheiere actul juridic în forma prevăzută de lege.
Pentru aceste considerente, instanța apreciază că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/26.06.2015 este legal și temeinic, sancțiunea aplicată fiind legală și proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite și, pe cale de consecință, va respinge plângerea contravențională formulată de petentă ca neîntemeiată.
În baza art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, având în vedere că intimata nu a căzut în pretenții, instanța va respinge cererea petentei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată suportate. Totodată, instanța va luat act că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de către petenta S.C. 2000 - LCH S.R.L., CUI RO_, cu sediul în sector 3, București, Calea Călărașilor nr. 167, ., . cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE LOCALĂ ȘI CONTROL A M. BUCUREȘTI, cu sediul în sector 5, București, ., ..
Respinge cererea petentului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
Ia act că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel urmează a se depune la Judecătoria Sector 3 București.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24.11.2015.
Președinte, Grefier,
S. A. S. D. V. O.
pentru grefier aflat în concediu de odihnă,
semnează grefierul șef de secție
T. I. M.
Red./Tehnored./S.A.S/D.V.O./4ex./24.12.2015
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 24/2015. Judecătoria... → |
|---|
