Plângere contravenţională. Sentința nr. 6684/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6684/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 14-05-2015 în dosarul nr. 6684/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
Secția Civilă
SENTINȚĂ CIVILĂ NR. 6684
Ședința publică din 14.05.2015
Instanța constituită din:
Președinte: D. A.
Grefier: C. N.
Pe rol judecarea cauzei civile formulată de petentul D. V., în contradictoriu cu intimata D., având ca plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns petentul, personal, legitimat cu CI . nr._, și prin avocat D. I., care depune împuternicire la dosar, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, instanța acordă cuvântul în vederea formulării de probatorii.
Petentul, prin apărător, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale cu un martor, pentru a se arăta că procesul – verbal nu a fost întocmit la fața locului. Totodată, arată că nu se opune la probele solicitate de intimată.
În condițiile art. 255 coroborat cu art. 258 Noul C.pr.civ., instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri, iar pentru petent și proba testimonială cu un martor.
Petentul, prin avocat, învederează instanței faptul că, martora C. A. este prezentă în sală.
Instanța procedează la identificarea martorei și dispune apoi audierea acesteia, cu respectarea prevederilor art. 321 C., sub prestare de jurământ, declarațiile acesteia fiind consemnate, semnate și atașate la dosarul cauzei, conform prevederilor art. 323 C..
Întrucât nu mai sunt cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, în baza art. 392 din Noul C.pr.civ. instanța declară cercetarea judecătorească închisă, deschide dezbaterile și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Petentul, prin avocat, arată că procesul verbal întocmit a fost mai mult o ranchiună din partea domnilor de la poliție, care au venit, au bătut la ușă, iar din cauză că petentul era în baie, acesta nu le-a putut răspunde. Acest lucru i-a enervat pe domnii polițiști. Procesul verbal a fost întocmit fără respectarea cerințelor legale, el nefiind semnat de niciun martor, condiție care era obligatorie la vremea respectivă. Mai arată că era vorba de muzică nu de zgomote care să producă vreo problemă locatarilor.
Pentru aceste considerente solicită anularea procesului verbal. Fără cheltuieli de judecată.
Instanța socotindu-se lămurită, în baza art. 394 din N.C.pr.civ., declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
După strigarea cauzei s-a prezentat intimata prin consilier juridic F. A., care a depus delegație la dosar și căruia i s-a comunicat că dosarul a rămas în pronunțare.
INSTANȚA,
Prin plângerea înregistrata pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București sub nr._ la data de 25.08.2014, petentul D. V. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata D., ca, prin hotărârea ce o va pronunța, sa dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 26.07.2014, prin care a fost sancționat cu suma de 1000 de lei.
În motivarea plângerii, petentul a menționat că în jurul orei 19.30 – 20.00 s-au prezentat doi agenți de la Secția 12 poliție, au intrat pe scara din spate a blocului și au sunat la . fiind în baie, nu a putut să răspundă la ușă.Agenții au coborât și au întrebat cine locuiește la . care a răspuns unul din copiii aflați în fața blocului. Agenții au întrebat și dacă Dl. D. este acasă și atunci soția acestuia d-na D. R. A. s-a prezentat, declinându-și calitatea și întrebându-i dacă îi poate ajuta cu ceva. Aceștia au susținut că muzica este foarte tare și că se aude de pe străzile învecinate. Soția petentului le-a spus agenților că nu i se pare o oră înaintată pentru a deranja, mai ales că era sâmbătă seara, copii mai mari și mai mici, mame, se distrau cu toții pe un fond muzical. Agenții au plecat fără să întrebe vreun martor aflat la fața locului și fără să întocmească proces verbal sau să ia alte date de la persoanele prezente. A primit procesul verbal la data de 12.08.2014, când au fost de față la sosirea celor doi agenți, C. A. și Ș. P..
Petentul a susținut că producerea de zgomote cu orice aparat nu are în vedere și muzica, mai cu seamă că nu era foarte tare. A apreciat că nu a încălcat prevederile legale și a fost sancționat pe nedrept de agentul constatator așa cum pot confirma și cei doi martori indicați.
La data de 29.12.2014, intimata D. a formulat întâmpinare la plângerea formulată de petentul D. V..
În motivare a arătat că în conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 61/1991R, constituie contravenție săvârșirea următoarei fapte, dacă nu este comisă în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerată infracțiune: pct. 25 „tulburarea, fără drept, a liniștii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă”.
Pornind de la aceste considerente, intimata a învederat faptul că, nu sunt incidente cauze de nulitate absolută, iar petentul nu a invocat nicio cauză de nulitate absolută. Prezumția de nevinovăție a petentului nu are caracter absolut și, față de aceasta, primează prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal.
Intimata a solicitat respingerea plângerii formulată de D. V., ca neîntemeiată și să se mențină atât procesul verbal de contravenție . nr._/26.07.2014 ca legal și temeinic încheiat, cât și sancțiunea ca legal aplicată și corect individualizată.
La data de 06.02.2015, petentul a depus răspuns la întâmpinare prin care a arătat că prezumția de netemeinicie a procesului verbal de contravenție nu trebuie să aducă atingere principiului egalității și proporționalității în ceea ce privește dreptul la apărare al petentului. Acesta nu trebuie să fie pus în imposibilitatea de a se apăra mai ales în cazul în care procesul verbal de contravenție nu este susținut cu probele în baza cărora instanța să constate fără dubiu vinovăția contravenientului.
În cazul în care constatarea contravenției a fost făcută „ex propriis sensibus” de către agentul constatator, așa cum a susținut intimata, apare necesar ca instanța să considere că asupra faptelor descrise în conținutul actului și infirmate prin plângerea petentului, având în vedere respectarea principiului contradictorialității și egalității de arme juridice, pot plana o . dubii și devine aplicabil un alt principiu de drept cunoscut „in dubio pro reo”. De altfel rezultă că agentul constatator a constatat „ex propriis sensibus” că „muzica era difuzată la un volum foarte ridicat”. Din dicționarul limbii române rezultă că zgomot înseamnă „Sunet sau amestec de sunete discordante, puternice, care impresionează în mod neplăcut auzul. G., vacarm; vuiet, tumult”. În nici un caz nu se face vreo trimitere la muzică și o confuzie nu poate fi acceptată.
Petentul a precizat că a susținut în plângere că soția sa le-a spus agenților că nu i se părea o oră înaintată pentru a deranja locatarii, mai cu seamă că era sâmbătă seara și copii mai mari și mai mici, mame se distrau cu toții pe un fond muzical. A considerat că nu a încălcat prevederile legale și a fost sancționat pe nedrept de agentul constatator așa cum pot confirma și martorii propuși și solicită instanței să dispună anularea procesului verbal de contravenție și în consecință, anularea amenzii contravenționale.
În cauză, au fost încuviințate și administrate probe cu înscrisuri și martor.
Analizând cererea, prin prisma probelor administrate, instanta retine:
Prin procesul-verbal de contraventie PA nr._/26.07.2014, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 1000 lei, in temeiul lg. 61/1991, reținându-se că, în data de 26.07.2014, ora 20.10, pe ., . a tulburat fără drept liniștea locuitorilor de pe străzile Fildeșului și Doicești, prin difuzarea muzicii la un volum foarte ridicat de la apartamentul 4.
Verificând în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate ce ar putea fi invocate din oficiu.
Contrar susținerilor vădit neîntemeiate ale petentului, producerea de zgomote cu orice aparat reglementată de pct. 25 art. 2 din Legea nr. 61/1991R include, evident, și muzica, impresionarea în mod plăcut sau neplăcut a auzului, calificarea acesteia ca și vacarm sau, dimpotrivă, ca sursă de încântare auditivă fiind o chestiune subiectivă, depinzând și de specificul muzicii, si de intensitate, de volum, dar chiar și de context, și cea mai armonioasă linie melodică, dată la un volum mare sau într-o împrejurare deloc potrivită sau impusă cu forța spre auzul altor persoane nedoritoare putându-se transforma într-o sursă de afectare a auzului și a stării de spirit și, implicit, într-o sursă de tulburare a liniștii.
Instanța constată că procesul verbal a fost și temeinic întocmit.
Având in vedere jurisprudența CEDO aplicabila in baza art. 6 din Convenție, deși și contravenientul se bucura de prezumția de nevinovăție, petentul trebuie să facă dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției „acuzatului” dincolo de orice îndoiala rezonabilă.
Astfel și in cauza Neata c. Romaniei din noiembrie 2008, Curtea Europeana a respins cererea de condamnare a Romaniei ca inadmisibilă, reținând ca instanțele interne au confirmat procesul-verbal de contravenție prin raportarea probei contrare la expunerea faptelor stabilite prin procesul-verbal (a contrario, A. c. României, par. 58 și 59), printr-o procedură care respectă principiul contradictorialității. Astfel, Curtea însăși nu a distins niciun element arbitrariu în dosar și a apreciat că nimic nu dovedește, astfel cum susținuse reclamantul, că jurisdicțiile sesizate cu judecarea plângerii ar fi avut idei preconcepute cu privire la vinovăția acestuia: instanțele nu par în niciun caz a fi decis dinaintea verdictului ori fără a-și fi confirmat de-a lungul judecății temeinicia procesului-verbal întocmit de polițist. În cadrul procedurii în cauză, jurisdicțiile învestite cu examinarea plângerii reclamantului au admis toate cererile prin care petentul înțelegea să-și dovedească nevinovăția. Simplul fapt că instanțele au identificat incoerențe și contradicții între declarațiile martorilor petentului și că au decis, motivat (a contrario, A. anterior citată, par. 62), să nu le confere credibilitate și să se sprijine mai degrabă pe declarațiile martorilor care semnaseră procesul-verbal de contravenție, nu este de natură a vicia procedura prin inechitate sau arbitrariu. Pentru aceste motive, Curtea Europeana a respins cererea de condamnarea a României ca inadmisibila.
Totodata, in cauza I. P. impotriva României (cererea nr._/04, decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011), Curtea Europeana a retinut ca, ., invocarea de catre instante a prezumtiei de legalitate si validitate a procesului-verbal de contraventie, cu consecinta obligarii reclamantului la răsturnarea sa, nu putea avea caracter neasteptat, avand in vedere dispozitiile nationale incidente in materia contraventionala. Curtea Europeana a Dreptului Omului a subliniat importanta ca, in cadrul unui proces avand ca obiect plangere contraventionala, instanta nationala sa-i ofere petentului cadrul necesar pentru a-si expune cauza in conditii de egalitate cu partea adversa, cazand exclusiv in sarcina partii responsabilitatea modalitatii efective in care a inteles sa uzeze de drepturile sale procedurale. Curtea EDO a constatat in aceasta cauza ca singurele probe pe baza carora instantele nationale puteau pronunta o hotarare erau cele depuse de agentul constatator iar, in conditiile in care reclamantului i s-a dat posibilitatea pe tot parcursul procesului sa-si dovedeasca afirmatiile, acesta nu a fost plasat ., astfel incat nu a fost incalcat art. 6 CEDO.
Si în cauza N. G. c României din 03.04.2012, Curtea de la Strasbourg a reținut că procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție de temeinicie care poate fi răsturnată de către petent in măsura în care administrează un probatoriu corespunzător.
In prezenta cauza, instanta constata că, dimpotrivă, petentul însuși prin chiar plângerea formulată și prin martorul propus a făcut dovada temeiniciei procesului verbal.
Petentul însuși a recunoscut în plângerea formulată că a dat drumul la muzică din apartamentul său și că această muzică se auzea în fața blocului fiind și sursă de distracție pentru mamele și copii mai mari și mai mici din fața blocului (f. 4). Martorul petentului C. A. a dat declarații în același sens (f. 37).
Petentul nu a fost sancționat de către Garda Națională de Mediu pentru nerespectarea normelor de combatere a poluării fonice pentru a fi fost necesară înregistrarea decibelilor cu un sonograf și încadrarea în limitele impuse de Hotărârea nr. 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant, această Hotărâre prevăzând expres prin art. 2 că nu se aplică zgomotului produs de vecini. Petentul a fost sancționat în condițiile Legii 61/1991 care reglementează sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice. Prin urmare, este evident că, atâta timp cât muzica era auzită și în curtea interioară a blocului de către persoane din afara apartamentului, petentul a depășit limitele spațiului său de locuire în care are dreptul să decidă ce să asculte, când să asculte, și, pe cale de consecință, că muzica sa a tulburat liniștea publică.
Faptul că petentul ar fi dat muzica la un volum care să permită ascultarea de către cei din curtea interioară a blocului doar pentru o melodie nu are relevanță, fapta având caracter contravențional de la prima secundă de tulburare a liniștii publice. Mai mult, martorul petentului a declarat că petentul a mai procedat în acest fel și cu alte ocazii.
Așa cum am arătat și mai sus, muzica este o chestiune subiectivă, plăcerea proprie de a asculta o partitură muzicală nu poate fi impusă și altor persoane indiferent de tipul de muzică, indiferent de aprecierile personale cu privire la calitatea muzicii ascultate.
Pentru aceste motive, instanța constată că în mod temeinic intimata a dispus sancționarea contravențională a petentului.
Dar în ceea ce privește sancțiunea aplicată, instanța constată că intimata nu a făcut dovada că petentul ar mai fi fost sancționat contravențional anterior pentru alte fapte de încălcare a unor norme de conviețuire sociala. Martorul audiat a declarat și că petentul este o persoană liniștită, că are un ton vocal mai dur, dar așa vorbește acesta în mod obișnuit. Pentru aceste motive, instanța apreciază că aplicarea sancțiunii avertismentului pentru acest moment este suficientă pentru a-i permite petentului să înțeleagă necesitatea respectării pe viitor a dispozițiilor legale privind ordinea și liniștea publică, dar Instanța pune in vedere petentului că, in situația în care va reitera comportamentul contravențional și va mai da muzica la un volum care să permită auzirea ei și în afara propriei locuințe, nu va mai beneficia de clemență și va suporta rigorile legii.
Pentru aceste motive, instanța, în baza art. 34 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, urmează să admită în parte plângerea contravențională formulată și să modifice procesul-verbal, în sensul înlocuirii amenzii cu sancțiunea avertismentului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul D. V. (CNP_) cu domiciliul în București, ., ., ., sector 3, în contradictoriu cu intimata D. cu sediul în București, .. 19, sector 3.
Modifica procesul verbal PA nr._/26.07.2014 în sensul ca înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 1.000 de lei, cu sancțiunea avertismentului.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria sector 3 București
Pronunțată în ședința publică azi, 14.05.2015.
Președinte, Grefier,
D. A. C. N.
DA/CN/4ex/26.06.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 21/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4828/2015.... → |
|---|
