Plângere contravenţională. Sentința nr. 69/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 69/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 12-01-2015 în dosarul nr. 69/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 3 BUCUREȘTI
SECTIA CIVILA
SENTINTA CIVILA Nr. 69/2015
Ședința publică de la 12 Ianuarie 2015
Completul compus din:
Președinte I. D.
Grefier G. D.
Pe rol judecarea cauzei civile, formulata de petenta B. L. IFN SA in contradictoriu cu intimata C. C., având ca obiect plângere contraventionala.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezinta partile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de sedinta, dupa care:
Instanța, potrivit art. 131, alin. 1 NCPC, verificând din oficiu competența, constată că este competentă general, in temeiul art. 126 din Constitutia Romaniei, material, în temeiul art. 94, pct. 1, lit. j NCPC, teritorial in temeiul art. OG 2/2001. Instanța, considerând proba cu înscrisurile depuse de parti la dosar, ca fiind admisibila și concludentă, putând duce la dezlegarea în fond a cauzei, în temeiul art. 237 al. 2 pct. 7 coroborat cu art. 255 C.p.c. rap. la art. 258 C.p.c., o încuviințează.
Instanța, considerându-se lămurită, reține cauza spre soluționare pe fondul cauzei.
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională formulată de către petentă, . SA, în contradictoriu cu intimata, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, s-a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenției ., numărul_, din data de 2.06.2014.
În motivare, petenta afirmă că fapta a fost constatată după înstrăinarea autoturismului, prin plata valorii reziduale de către utilizator. De asemenea, învederează că a fost încălcat articolul 9 alineatul (3) din Ordonanța Guvernului 15/2002 privind încheierea procesului-verbal în 30 de zile de la data constatării faptei
Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată întrucât procesul-verbal contestat îndeplinește toate cerințele de legalitate prevăzute de Ordonanța Guvernului 15/2002 coroborată cu Ordonanța Guvernului 2/2001.
Astfel, se arată că potrivit articolului 7 din Legea 455/2001 procesul-verbal are asociată semnătura electronică a agentului constatator, aceasta fiind emisă pe baza unui certificat calificat și generată de către un dispozitiv securizat de creare a semnăturilor electronice. De asemenea, contravenientului nu i se comunică originalul înscrisului electronic, ci o copie, astfel cum prevede articolul 25 alineatul (1) din Ordonanța Guvernului 2/2001.
Argumente în susținerea îndeplinirii cerințelor articolului 17 din Ordonanța Guvernului 2/2001, reies în aprecierea intimatei, și din formularea generală a textului care nu distinge în funcție de cum semnătura este olografă sau electronică, totodată, articolul 5 din Legea 455/2001 stabilind că înscrisul care poartă semnătura electronică este asimilat înscrisului sub semnătură privată doar în privința efectelor juridice, fără însă a determina și natura acestuia.
Intimata mai adaugă că baza de date întemeiată pe înscrierile din cartea de identitate a autoturismului este opozabilă petentei care avea obligația de a depune diligențele necesare pentru radierea vehiculului de pe numele său în bazele Ministerului Administrației și Internelor.
În drept, a invocat Ordonanța Guvernului 2/2001, Ordonanța Guvernului 15/2002, Legea 455/2001.
Probatoriul administrat în cauză este alcătuit din înscrisuri constând în procesul-verbal a cărui anulare se solicită, dovada comunicării acestuia, certificatul agentului constatator, fotografie a autoturismului pentru care s-a încheiat procesul-verbal, opțiunea de cumpărare exprimată de către utilizator.
Analizând dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
Cu titlu preliminar, instanța reține că, deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (în continuare ”Curtea”, cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kadubec c. Slovaciei), acest gen de contravenții intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (în continuare ”Convenția”). La această concluzie conduc două argumente: norma juridică ce sancționează astfel de fapte are caracter general (norma care instituie fapta contravențională se adresează tuturor cetățenilor); sancțiunile contravenționale aplicabile (amenda și sancțiunile complementare) urmăresc un scop preventiv și represiv.
Curtea a considerat cu alte ocazii (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, N. c. României, A. c. României) că aceste criterii (care sunt alternative, iar nu cumulative) sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are în sensul art. 6 din Convenție „caracter penal”.
Conform jurisprudenței acesteia, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenție, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Prin procesul-verbal ., numărul_, din data de 2.06.2014, a fost aplicată sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei împotriva petentei, pentru nerespectarea articolului 8 alineatul (1) din Ordonanța Guvernului numărul 15/2002, reținându-se că autoturismul având numărul de înmatriculare_, nu deținea rovinietă valabilă, în data de 18.01.2014, ora 9:18, fiind identificat pe DN 1 km 149+500m, în localitatea Timișu de Sus.
Potrivit articolului 34 alineatul (1) din Ordonanța Guvernului 2/2001: ”Instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.”.
Analizând din oficiu legalitatea procesului-verbal, prin raportare la elementele descrise în cuprinsul articolului 17 din Ordonanța Guvernului 2/2001, conform căruia mențiunile obligatorii ale acestuia sunt numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul persoanei juridice, fapta săvârșită, data la care a avut loc și semnătura agentului constatator, sub sancțiunea nulității absolute, necondiționate de existența unei vătămări, instanța reține că aceste exigențe sunt îndeplinite, urmând a fi înlăturate criticile întemeiate pe articolul 9 alineatul (3) din OG 15/2002 întrucât constatarea faptei a avut loc la 2.06.2014 atunci când persoana având atribuții de control din cadrul intimatei, a procesat captura efectuată de sistemul SIEGMR și a identificat autoturismul.
De asemenea, în planul legalității se constată că petenta are calitatea de subiect activ al faptei contravenționale întrucât înscrisurile privind dobândirea calității de proprietar de către utilizator nu respectă condițiile articolului 278 din codul de procedură civilă din 2010 privind data certă.
Asupra temeiniciei procesului-verbal, în primul rând, circularea pe un drum național rezultă din fotografia atașată de către intimată la dosarul cauzei, aceasta coroborându-se cu procesul-verbal privind trecerea autovehiculului petentului prin locul indicat, numărul de înmatriculare, ora și data de pe fotografie fiind identice cu cele înscrise în actul de sancționare contravențională.
Asupra sancțiunii aplicate împotriva petentului, instanța constată din textul articolului 34 din Ordonanța Guvernului 2/2001, precitat, că individualizarea acesteia face de asemenea obiectul analizei atunci când este învestită cu soluționarea unei plângeri contravenționale.
În ceea ce privește criteriile individualizării, acestea sunt expuse în articolul 21 alineatul (1) din același act normativ, conform căruia sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal
Astfel, sancțiunea amenzii este proporțională cu pericolul social al faptei, întrucât finalitatea actului normativ încălcat este obținerea de fonduri pentru întreținerea și dezvoltarea rețelei de trafic, prin neplata obligațiilor instituite de Ordonanța Guvernului 15/2002 de către participanții la trafic, creându-se perspectiva uzării rețelei de drumuri și îngreunării condițiilor de circulație din cauza lipsei fondurilor.
Având în vedere considerentele de fapt și de drept anterior expuse, instanța, în temeiul articolului 34 din Ordonanța Guvernului 2/2001, va respinge plângerea contravențională formulată de către petentă, . SA, în contradictoriu cu intimata, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, ca neîntemeiată.
Cu privire la cheltuielile de judecată, instanța va luat act că acestea nu au fost solicitate având în vedere că articolul 453 din Codul de procedură civilă din 2010 impune condiția existenței unei cereri a părții pentru analiza acestei probleme.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulata de petenta B. L. IFN SA - sector 3, București, PIATA A. I., nr. 8, bl. I7, CUI_ in contradictoriu cu intimata C. C. - sector 6, București, .. 401A, ca neîntemeiată.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de a se formula cerere de apel la această instanță, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12.01.2015.
P. GREFIER
I. D. G. D.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 84/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3188/2015. Judecătoria... → |
|---|
