Plângere contravenţională. Sentința nr. 8676/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8676/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 17-06-2015 în dosarul nr. 8676/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
HOTĂRÂRE
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8676
Ședința publică de la 17.06.2015
Instanța constituită din:
Președinte – P. D. O.
Grefier – T. C. N.
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe petentul P. M. B. în contradictoriu cu intimata D. B. RUTIERA având ca obiect plângere contravenționala.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică de la 03.06.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 17.06.2015 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București, la data de 17.02.2015 sub nr. _ a fost înregistrată plângerea contravențională formulată de petentul P. M. B. în contradictoriu cu intimata D. B. RUTIERA prin care a solicitat anularea procesului-verbal de constatare a contravenției ., nr._, din 29.01.2015, anularea măsurii de sancționare contravențională a petentului și în subsidiar, înlocuirea sancțiunii contravențională cu un avertisment.
În motivarea plângerii formulate, petentul a arătat că în fapt procesul verbal . nr._ încheiat în data de 29.01.2015, prin care a fost sancționat cu suma de 585 lei amendă cu posibilitatea achitării acesteia la jumătate din suma totală în termen de două zile lucrătoare de la data primirii procesului-verbal de constatare a contravenției, 6 puncte amendă, 2 puncte penalizare și avertisment, motivat de faptul că a condus auto_ pe Calea Victoriei și nu a avut asupra sa certificatul de înmatriculare al autoturismului condus și nu a menținut curate plăcuțele cu numerele de înmatriculare ale autovehiculului.
Petentul a mai arătat în motivarea plângerii că procesul verbal nu respectă cerințele prevăzute de OG nr. 2/2001 art. 16 alin. 1, teza III-a, întrucât din acesta lipsește mențiunea cu privire la ocupația și locul de muncă al contravenientului, mențiune sancționată cu nulitatea absolută a procesului verbal, care nu poate fii acoperită, întrucât afectează serios prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal. Totodată petentul a mai arătat că se impune anularea procesului verbal și datorită faptului că acesta nu conține o descriere suficientă a faptelor pe care intimata susține că le-a săvârșit și nici nu a realizat nici o mențiune referitoare la împrejurările în care fapta a fost săvârșită și că o redare fidelă a situație de fapt care a dus la săvârșirea faptei reținute în procesul-verbal, precum și posibilitatea de a formula obiecțiuni, ar fi dus la o mai bună individualizare a faptei și la aplicarea unei sancțiuni mai ușoare.
Petentul a mai arătat că era suficientă aplicarea unei sancțiuni cu avertismentul, fapta neavând un scop în sine, fiind o neglijență, lipsind cu desăvârșire urmarea socialmente periculoasă.
La data de 10.04.2015, intimata D. B. RUTIERA a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale, arătând că potrivit art. 147 alin. 1 din R.A.O.U.G nr. 195/_, privind circulația pe drumurile publice, petentul avea obligația să aibă asupra sa certificatul de înmatriculare sau de înregistrare al autovehiculului și că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001. Totodată cu privire la calitatea agentului constatator, intimata a arătat că acesta are calitatea de polițist rutier, în conformitate cu dispozițiile art. 177 din HG nr .1391/2006 coroborat cu Dispoziția I.G.P.R nr .50/2008, având competență materială în depistarea contravențiilor la regimul circulației pe toată raza Municipiului București, în conformitate cu prevederile OG nr. 195/2002, executând serviciul conform repartizării Buletinului posturilor și că polițiștii rutieri își desfășoară activitatea conform prevederilor legii nr. 360/2002, prin care s-a demilitarizat poliția, gradele militare fiind înlocuite cu grade profesionale, de aceea nu este necesar ca un agent de poliție să primească ca ordin de serviciu, atribuția ofițerilor și subofițerilor de poliție de a constata contravenții fiind atribuită prin lege, iar nu prin ordin al șefului ierarhic.
În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
În drept și-a întemeiat apărarea pe dispozițiile art. 15 și 16 din OG nr .2/2001 mod complet, art. 147 alin. 1 și art. 147 alin. 3 ambele din R.A. O.U.G 195/2002.
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul B. A. I..
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța constată următoarele:
Prin procesului verbal . nr._/29.01.2015 petentul a fost sanctionat contraventional pentru savarsirea faptelor prevazute de art. 147 alin. 1 si 3 din RAOUG 195/2002 si sanctionate prin art. 101 alin. 1 pct. 18, respectiv art. 89 alin. 2 din OUG 195/2002, cu amenda in valoare de 585 lei si avertisment.
În fapt s-a reținut că la in data de 29.01.2015, in jurul orei 19:31, a condus autoturismul cu nr. de inmatriculare_ pe Calea Victoriei si nu a avut asupra sa certificatul de inmatriculare al autoturismului condus. Totodata, nu a mentinut curate placutele cu numerele de inmatriculare ale autovehiculului.
Potrivit art. 147 alin. 1 din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002 conducatorul de autovehicul sau tramvai este obligat sa aiba asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de inmatriculare sau de inregistrare si, dupa caz, atestatul profesional, precum si celelalte documente prevazute de legislatia in vigoare, iarpotrivit art. 147 alin. 3 din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002 conducatorul de autovehicul sau tramvai este obligat sa mentina permanent curate parbrizul, luneta si geamurile laterale ale autovehiculului, precum si placutele cu numarul de inmatriculare sau inregistrare ale autovehiculului si remorcii.
Conform art. 34 alin. (1) din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Referitor la legalitatea procesului verbal, instanța va verifica îndeplinirea cerințelor legale în raport cu forma procesului verbal, precum și pe cele în raport cu fondul acestuia.Examinând procesul-verbal și prin prisma motivelor de nulitate ce pot fi reținute de instanță de judecată din oficiu, prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că acesta este legal, neidentificându-se niciunul dintre deficiențele procesului-verbal care să îi atragă ineficacitatea, în conformitate cu dispoziția legală antemenționată. Referitor la condițiile de fond, acestea se subsumează corectei încadrări juridice a faptei, astfel cum a fost reținută de agentul constatator. Mai mult, instanța constată că agentul constatator a indicat un temei de drept corect atunci când a precizat textul de lege care prevede drept contravenție fapta reținută în sarcina petentului, respectând astfel principiul legalitătii care trebuie să guverneze încheierea oricărui act de autoritate. De asemenea, procesul verbal a fost semnat de agentul constatator.
Cu referire la motivul de nelegalitate constând în lipsa mențiunilor privind ocupatia si locul de munca al contravenientului instanța constată potrivit art. 16 din OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea. Totodată, potrivit art. 17 din aceeași ordonanță, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Astfel, lipsa mentiunilor privind ocupatia si locul de munca ale contravenintului, nu este prevăzută sub sancțiunea nulității exprese, astfel că anularea actului intervine în condițiile art. 175 C.pr.civ. - aplicabil conform art. 47 din O.G. nr. 2/2001 - în măsura dovedirii unei vătămări care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului. Instanța constată că petenul nu a dovedit că această împrejurare i-ar fi produs vreo vătămare de natură a conduce la anularea procesului verbal contestat.
Referitor la imprejurarea ca agentul constatator nu a realizat o descriere suficienta a faptei, instanța constată că agentul constatator a respectat dispozițiile art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, conform cărora procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite. Folosirea unui text predefinit nu este de natură să conducă la anularea procesului-verbal, atâta timp cât acesta este suficient de clar și cuprinde toate elementele esențiale pentru descrierea contravenției. În cazul de față, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, iar fapta este descrisă în mod corespunzător.
Referitor la omisiunea de a aduce la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni, precum refuzul de a consemna aceste obiecțiuni instanța reține dispozițiile art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal. Fiind vorba de o nulitate relativă, trebuie ca vătămarea să nu poată fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actului. În acest sens, prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. XXII din 19.03.2007 s-a soluționat cererea de recurs în interesul legii și s-a stabilit că în aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001 nerespectarea cerințelor înscrise în art. 16 alin. 7 din actul normativ menționat atrage nulitatea relativă a procesului verbal de constatare a contravenției.În cazul de față, instanța constată că nu se impune anularea actului pentru acest motiv, deoarece vătămarea poate fi înlăturată prin prezentarea obiecțiunilor în cadrul procesului civil de față, lucru care a fost făcut încă din momentul depunerii plângerii contravenționale, fiind analizate de instanța de judecată.
De asemenea, cu privire la calitatea de politist rutier a agentului constator instanța observă că prin întâmpinare intimata a confirmat că dl. agent J. A. are calitatea de polițist rutier in confomitate cu prevederile art. 177 din HG 1391/2006 coroborat cu Dispozitia IGPR 50/2008 avand competenta materiala in depistarea contraventiilor la regimul circulatiei pe raza municipiului Bucuresti. Totodată, instanța reține că prin legea 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române această instituție a fost demilitarizată, iar activitatea polițistului rutier se desfășoară potrivit planificării zilnice care cuprinde și variantele de patrulare, eliminându-se în acest fel caracterul aleator al muncii polițistului și necesitatea existenței unui ordin de serviciu.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 din acest act normativ rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară. Procesul-verbal de contravenție, întocmit de un agent al statului, pe baza propriilor constatări, beneficiază de o prezumție relativă de legalitate și veridicitate, procesul-verbal urmând a fi analizat prin coroborare cu celelalte dovezi. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002). Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul. Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Având în vedere aceste principii, instanța constată că in sarcina petentului au fost retinute doua fapte contraventionale: nerespectarea obligatiei de a avea asupra sa certificatul de inmatriculare al autoturismului condus, pentru care a fost sanctionat cu amenda in valoare de 585 lei sinerespectarea obligatiei de a mentine curate placutele cu numerele de inmatriculare ale autovehiculului pentru care a fost sanctionat cu avertisment.
Referitor la prima fapta, instanta constata ca petentul a recunoscut ca la momentul controlului efectuat in data de 29.01.2015, nu avea asupra sa certificatul de inmatriculare al autoturismului condus, aspect ce a fost confirmat de altfel si de martorul B. A. I. care a mentionat in declaratia data in fata instantei ca petentul nu a prezentat agentului de politie talonul masinii.
In legatura cu cea de-a doua fapta retinuta in sarcina petentului, instanta constata ca nici in privinta acesteia nu a fost combatuta prezumtia de temeincie a procesului verbal, petentul nedovedind faptul pozitiv contrar, anume ca la momentul controlului efectuat in data de 29.01.2015, placutele cu numerele de inmatriculare ale autovehiculului_ erau curate. Sub acest aspect martorul a precizat ca placutele nu erau atat de murdare incat sa nu se vada numarul de inmatriculare, atestand asadar ca acestea erau totusi murdare, rezultand ca petentul nu si-a indeplinit obligatia de a mentine curate placutele cu numerele de inmatriculare ale autovehiculului.
Instanța apreciază că în speță petentul nu a făcut proba contrară menționată sub aspectul temeiniciei desi a avut cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu intimata, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedurale. Pentru aceste motive, observand că petentul nu a făcut dovada contrară celor constatate de agentul intimatei, astfel încât nu a fost răsturnată prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal, instanța va menține procesul-verbal, ca legal și temeinic încheiat.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate, instanța are în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 conform cărora sancțiunea ce se aplică trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, scopul urmărit, urmarea produsă, precum și circumstanțele personale ale contravenientului. Instanța reține că sancțiunile nu sunt un scop în sine, ele trebuind să tindă spre un scop preventiv. Sub acest aspect, luând în considerare faptul că pentru fapta prevazuta de art. 147 alin. 1 din RAOUG 195/2002 a fost aplicată o amendă în cuantumul minim permis de lege (6 puncte amenda), iar pentru fapta prevazuta de art. 147 alin. 3 din RAOUG 195/2002 a fost aplicat un avertisment, față de împrejurările concrete ale săvârșirii faptei, precum si fata de perseverenta petentului in savarsirea unor abateri in materia circulatiei rutiere, aspect ce rezulta din cazierul contraventional comunicat de intimata B. Rutiera, de la f. 22 – 24, instanța apreciază că sancțiunea a fost în mod corect individualizată.
Pentru aceste motive, apreciind că petentul nu a făcut dovada contrară celor reținute în actul de constatare a contravenției, instanța va respinge plângerea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Respinge plângerea formulată de petentul P. M. B. CNP_, cu domiciliul în București, .. 13, ., ., sector 6 și cu adresă aleasă pentru corespondență în sector 3, București, CALEA VICTORIEI, PASAJ VILLACROSSE, nr. 16-20, . în contradictoriu intimata D. B. RUTIERA cu sediul în sector 3, București, LOGOFAT UDRISTE, nr. 9-15, ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 3 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.06.2015.
Președinte Grefier
P. D. O. T. C. N.
| ← Validare poprire. Sentința nr. 8145/2015. Judecătoria SECTORUL... | Pretenţii. Sentința nr. 8835/2015. Judecătoria SECTORUL 3... → |
|---|
