Pretenţii. Sentința nr. 1631/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1631/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 10-02-2015 în dosarul nr. 1631/2015
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECĂTORIA S. 3 B.
Secția Civila
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1631
Ședinta publică din data de 10.02.2015
Instanța constituită din:
Președinte: SILVIA LEANCĂ
Grefier: M. P.
Pe rol se află soluționarea cererii formulată de reclamantul G. M. I. în contradictoriu cu pârâta L. C. SRL, având ca obiect pretenții.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 23.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 30.01.2015 și ulterior, având nevoie de timp pentru a delibera la 06.02.2015 și 10.02.2015, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 16.12.2013 sub nr._, reclamantul G. M. I. în contradictoriu cu pârâta L. C. SRL a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 10.560 lei, actualizată cu rata inflației la data plății efective și la plata dobânzii legale aferente acestei sume, calculată de la data de 22.05.2013 și până la data plății efective, cu titlu de despăgubiri civile pentru prejudiciul cauzat de copacul aflat sub paza pârâtei și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, a arătat că în cursul zilei de 22.05.2013, în jurul orei 14.00, se îndrepta dinspre .. Logofătul T., aflându-se în autoturismul proprietate personală marca Volkswagen Golf, având nr. de înmatriculare_, . WVWZZZ1JZ3W286616. Ajungând pe . oprit regulamentar într-un loc unde era permisă oprirea și a coborât pentru scurt timp. Când a revenit la mașină, a constatat că peste aceasta, dar și peste un alt autoturism care oprise alături, se prăbușise o parte dintr-un copac, mai exact o parte din trunchiul acestuia, copac care se afla în proprietatea pârâtei L. C. SRL.
A apelat serviciul unic de urgență 112, iar la fața locului s-a prezentat un echipaj de poliție precum și un echipaj specializat în astfel de operațiuni de la ISU Dealu Spirii, care a efectuat procedura de descarcerare de sub copacul căzut a celor două autoturisme. În urma acestei proceduri reprezentanții ISU Dealu Spirii au încheiat un proces verbal de intervenție la descarcerare cu nr._/22.05.2013. În acest proces verbal, pe lângă menționarea faptului că s-a intervenit pentru degajarea celor două autoturisme, respectiv marca WV Golf nr._ și marca F. Punto_, se constată și o . avarii aduse autoturismului reclamantului prin prăbușirea respectivului copac, printre care: lunetă spartă, haion înfundat, portieră stânga spate înfundată, portieră stânga față, stâlp stâng avariate, parbriz spart, capotă înfundată, aripă față dreapta îndoită, suport număr avariat, portieră dreapta zgâriată, aripă dreapta spate zgâriată și aripă stânga spate zgâriată.
În urma avarierii grave a autoturismului, reclamantul a fost obligat să se adreseze organelor de poliție în vederea obținerii autorizației de reparație, motiv pentru care în aceeași zi, s-a deplasat la Brigada de Poliție Rutieră, de unde a ridicat documentul care îl autoriza să efectueze reparațiile necesare punerii în funcțiune a autoturismului avariat. Ulterior, a mers la un service auto specializat, de unde a obținut un deviz cuprinzând costurile necesare în vederea reparării autoturismului, estimate la suma de 15.289,15 lei.
A demarat demersurile de soluționare a litigiului pe cale amiabilă, însă pârâta a refuzat să acopere prejudiciul cauzat. Mai mult decât atât a apelat și la procedura medierii, astfel că la data de 14.06.2013 a fost emisă invitația la mediere a pârâtei pentru data de 21.06.2013, însă pârâta nu a dat curs invitației la mediere. Astfel că reclamantul s-a văzut obligat să achite personal suma necesară acoperirii costurilor de reparare a autoturismului.
A menționat că a încheiat un contract cu societatea comercială CarKraft Service care a efectuat respectivele reparații auto, costul final al întregii lucrări fiind în cuantum de_ lei, astfel cum rezultă din cuprinsul facturii nr. 5557, ., emisă la data de 08.07.2013, respectiv din cuprinsul anexei la factură.
A arătat că în cauză sunt îndeplinite cerințele legale necesar a fi întrunite pentru angajarea răspunderii delictuale a pârâtei întemeiată pe disp. art. 1376 alin. 1, respectiv existența prejudiciului, raportul de cauzalitate dintre lucru și prejudiciu, precum și aflarea lucrului în paza juridică a pârâtei.
În conformitate cu principiul reparării integrale a prejudiciului care cuprinde atât dauna efectivă produsă cât și beneficiul nerealizat, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata despăgubirilor civile actualizate cu rata inflației la data plății efective și la obligarea la plata dobânzii legale aferente acestei sume, calculată de la data de 22.05.2013 și până la data plății efective.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 1349, 1376, 1377, 1381, 1385, 1523, 1531 C.civ., art. 194 și urm., art. 628 C.proc.civ. și OG nr. 13/2011.
În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri (filele 13- 61) și proba testimonială cu martorul R. C. M..
Prin nota de completare din data de 06.01.2014, reclamantul a arătat că a evaluat dobândă până la momentul formulării cererii prin aplicarea unui procent de 4% pe an, iar valoarea dobânzii curse până la data formulării cererii de chemare în judecată a fost de 211 lei.
La data de 03.03.2014 pârâta a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca nefondată, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, a arătat că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile fundamentale pentru ca răspunderea delictuală să opereze: prejudiciul, fapta ilicita, raportul de cauzalitate intre prejudiciu si fapta ilicita, culpa si capacitatea delictuala.
În ceea ce privește prejudiciul invocat, a arătat că acesta este supraevaluat, nu corespunde realității, ceea ce denota reaua-credință a reclamantului si intenția ilicita a îmbogățirii acestuia fără just temei.
Fapta ilicită nu există simpla aflare a bunului in paza juridica a paratului nu conduce, cu necesitate, la concluzia săvârșirii acesteia, caracterul ilicit trebuie dovedit, acesta nefiind prezumat. Dimpotrivă, toate masurile concrete, evidente, de semnalizare a potențialului pericol au fost luate (ingradirea zonei cu cablu, astfel cum rezulta din fotografii). Prin analogia dreptului, se aplica principiul fundamental al respectării obligațiilor elementare specifice comportamentului juridic de către proprietarul - „bun gospodar", adică la proprietarul autoturismului, el însuși invocând art.1349 C.civ., chiar in primul rând al trimiterilor la temeiul juridic invocat, același proprietar care: a parcat in loc nepermis de lege - semnele de oprire interzisa, cu atât mai mult parcare interzisa; a parcat . ca fiind interzis parcării - încercuirea cu cablu; toate acestea in condițiile notorii de avertizare publica a condițiilor meteo speciale - vijelii, cod galben, intensificări ale vântului - ignorate cu ușurința de către pretinsa victima.
Mai mult decât atât reclamantul este angajat al unuia dintre chiriașii pârâtei, respectiv . SRL, inca din anul 2008 acesta venind in fiecare zi de lucru in incinta proprietarii pârâtei.
De aceea, este evident ca numai reaua-credinta l-a impiedicat pe reclamant sa facă aceasta mențiune in acțiunea introductiva, din care rezulta cunoașterea amplasamentului, a construcțiilor, a semnelor de circulație de pe . si a avertismentelor aduse la cunoștința tuturor chiriașilor si, implicit, a angajaților acestora. Mai mult decât atat, imobilul in care isi desfășoară activitatea reclamantul, inca din anul 2008, este prevăzut cu o parcare generoasa, dar in timpul verii acesta a preferat parcarea ilegala in afara proprietarii, sub copacul declanșator de litigiu, cu buna știința, adică pe răspunderea sa, pentru protejarea autovehiculului de căldura, astfel cum a declarat personal.
În ceea ce privește raportul de cauzalitate intre prejudiciu si fapta ilicita - in mod evident nu poate subzista in absenta unuia dintre reperele la care ar trebui sa se raporteze, si anume fapta ilicita.
Referitor la culpă, a arătat că aceasta nu există culpa in sarcina paratei, intervin cel puțin trei cauze exoneratoare de răspundere: și anume forța majoră - a se observa raportul situației meteo; fapta victimei - incalcarea legii (semnele de circulație), a interdicției concrete, convenționale (ingradirea zonei), ignorarea avertizărilor meteo si, nu in ultimul rand, comportamentul neglijent fata de bunul proprietatea sa: art.1534 Cciv. „"(1) Daca prin acțiunea sau omisiunea sa culpabila creditorul a contribuit la producerea prejudiciului, despăgubirile datorate se vor diminua in mod corespunzător. Aceasta dispoziție se aplica si atunci cand prejudiciul este cauzat in parte de un eveniment al cărui risc a fost asumat de creditor. (2) Debitorul nu datorează despăgubiri pentru prejudiciile pe care creditorul le-ar fi putut evita cu o minima diligenta."
Cu privire la cea de-a patra condiție, respectiv fapta unui terț, pârâta a arătat că înțelege să cheme în garanție pe Primăria S. 3 București, Agenția Națională pentru Protecția Mediului și M. București-Direcția Generală de Protecția Mediului și Educație Ecocivică.
Cea de-a cincea condiție – capacitatea delictuală se analizează numai in măsura in care s-a stabilit existenta faptei ilicite si, in consecința, se cunoaște debitorul obligației de dezdaunare, astfel incat analiza acesteia nu se impune in aceasta faza a cercetării judecătorești, urmând sa fie analizata de către instanța de judecata in măsura in care va considera indeplinite celelalte condiții, deci dupa administrarea probatoriului.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 205 C.proc.civ.
În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri și proba testimonială, iar în măsura se va aprecia util de către instanță, înțelege să solicite și proba cu expertiză tehnică auto având ca obiect stabilirea prejudiciului real suferit de către reclamanta ca urmare a evenimentului imposibil de prevăzut și de preîntâmpinat din data de 22.05.2013, datorită neglijenței reclamantului in asigurarea pazei bunului propriu.
La data de 27.06.2014 reclamantul a depus note de ședință prin care a arătat că pârâta doar a afirmat că prejudiciul este supraevaluat, însă nu precizează aspectele de fapt sau de drept care au condus la afirmarea unei astfel de susțineri. S-a menționat în procesul verbal întocmit de reprezentanții ISU Dealu Spirii avariile suferite de autoturismul în cauză.
Referitor la susținerea pârâtei că fapta ilicită nu ar exista, a învederat că pârâta prin întâmpinare a recunoscut că bunul care a produs prejudiciul se afla în paza sa juridică, cu toate consecințele legale ce reies dintr-un atare act de recunoaștere.
Cu privire la aspectul că ar fi parcat într-un loc nepermis, a arătat că această susținere a pârâtei nu este reală întrucât reclamantul, ajungând pe . oprit în mod regulamentar, într-un loc unde era permisă oprirea și a coborât pentru scurt timp. În locul unde a oprit autoturismul prejudiciat de pârâtă nu existau semne de circulație care să interzică oprirea, care s-a efectuat în condiții legale, fără încălcarea normelor rutiere în vigoare, aspect certificat atât prin pozele depuse la dosarul cauzei cât și prin procesul-verbal având nr._/22.05.2013, încheiat de reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență ,,Dealu Spirii" al Municipiului București, care nu au constatat existența vreunei încălcări a prevederilor de circulație în ceea ce mă privește.
Referitor la existența unor condiții notorii de avertizare publică a unor condiții meteo speciale, care ar fi generat intervenirea forței majore ca și cauză exoneratoare de răspundere, a arătat că pârâta induce în eroare instanța, întrucât o simplă verificare a condițiilor meteo existente la acea dată duce la concluzia că în ziua respectivă exista o prognoză privind averse în țară, dar în nici un caz nu fuseseră emise avertismente de averse privind orașul București pentru data de 22.05.2013, acestea fiind emise pentru următoarea zi, în speță data de 23.05.2013. Mai mult, astfel cum se poate constata dintr-o simplă verificare a site-urilor de specialitate, ploile s-au manifestat în București abia în cursul serii zilei de 22.05.2013 și nu în jurul orei 14.00, când a avut loc incidentul.
La data de 19.08.2014 Agenția Națională pentru Protecția Mediului a depus la dosar întâmpinare la cererea de chemare in garanței formulată de pârâtă, solicitând respingerea cererii de chemare în garanție ca inadmisibilă, iar pe cale de excepție a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală. A menționat că pârâta a solicitat chemarea sa în garanței pe considerente care apreciază că nu au legătură cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului și cu atribuțiile dispuse prin lege pentru activitatea pe care o desfășoară aceasta. Agenția Națională pentru Protecția Mediului este o instituție publică cu personalitate juridică, autoritate de execuție și implementare în subordinea autorității centrale pentru protecția mediului, potrivit art. 2 alin. 1 din HG nr. 1000/2012. Astfel că Agenția Națională pentru Protecția Mediului nu poate avea calitatea de a sta în proces și de a răspunde de prejudiciul cauzat, deoarece obligația legală privind responsabilitatea defrișărilor, a toaletării și a tăierilor de arbori, din domeniul public sau privat, nu este dată de lege în competența Agenției Națională pentru Protecția Mediului. Niciuna din funcțiile și atribuțiile Agenției Națională pentru Protecția Mediului nu îi permit să emită avize, autorizații, aprobări pentru asemenea activități, această obligație revenind în exclusivitate Primăriei Municipiului București prin Direcția Protecția Mediului și Educație Eco-Civică.
Potrivit prevederilor art. 6 din Anexa 1 ce face parte integrantă din HCGMB nr. 304/2009 privind aprobarea Normelor de Protecție a spațiilor verzi pe teritoriul Mun. București, avizele de specialitate (defrișare, toaletare, reduceri și regenerări de coronament, transplantare, amenajare/reamenajare spații verzi) se emit de Primăria Municipiului București prin Direcția Protecția Mediului și Educație Eco-Civică pentru vegetația situată pe domeniul public sau privat al Mun. București, precum și de pe terenurile proprietate privată a persoanelor fizice-juridice situate pe raza Mun. București.
A solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive și în baza art. 36 și 40 C.proc.civ., respingerea cererii de chemare în garanție ca făcută împotriva unei persoane fără calitate.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. Codului de Procedură Civilă, HG nr. 1000/2012, Legea nr. 24/2007, H.C.G.M.B. nr. 304/2009.
La data de 21.08.2014 Primăria S. 3 București a depus întâmpinare la cererea de chemare în garanței formulată de pârâtă, solicitând respingerea acesteia și invocând excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că între persoana pârâtă despre care reclamantul susține că este titular al obligației și persoana care are această calitate trebuie să existe identitate. Această condiție nu există în prezenta cauză întrucât imobilul din București, .. 68A, sector 3 nu se află în administrarea Primăriei S. 3 București.
În evidențele cadastrale din 1986 imobilul menționat figurează ca proprietate de stat, având trei construcții și un teren în suprafață de 849 mp, posesor: INT. ICRAL V..
Potrivit prevederilor art. 6 din Anexa 1 ce face parte integrantă din HCGMB nr. 304/2009 privind aprobarea Normelor de Protecție a spațiilor verzi pe teritoriul Mun. București, avizele de specialitate (defrișare, toaletare, reduceri și regenerări de coronament, transplantare, amenajare/reamenajare spații verzi) se emit de Primăria Municipiului București prin Direcția Protecția Mediului și Educație Eco-Civică pentru vegetația situată pe domeniul public sau privat al Mun. București, precum și de pe terenurile proprietate privată a persoanelor fizice-juridice situate pe raza Mun. București. Mai mult decât atât în vederea obținerii avizului de toaletare/defrișare este necesară depunerea unei cereri, însă nu a existat o astfel de solicitare din partea administratorului legal al imobilului din .. 68A (fost nr. 66 astfel cum reiese din relațiile transmise de Serviciul cadastru și Fond Funciar), sector 3, pentru defrișarea/toaletarea arborilor situați la adresa poștală menționată.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că s-a dovedit doar existența unui prejudiciu, respectiv doar unul din elementele prevăzute cumulativ de lege pentru angajarea răspunderii civile delictuale, celelalte elemente nefiind probate.
Cu privire la culpă, a arătat că Primăria S. 3 nu poate fi răspunzătoare pentru prejudiciul cauzat, întrucât verificarea în teren a stării de vegetație se efectuează la cererea persoanelor fizice și juridice ce constată necesitatea acestor operațiuni.
Referitor la fapta ilicită a menționat că neîntreținerea în stare corespunzătoare a spațiilor verzi aparține pârâtei.
Raportul de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta ilicită nu este îndeplinită ca și condiție, întrucât toaletarea și defrișarea arborilor, se avizează de către Primăria Mun. București la cererea persoanelor fizice sau juridice interesate.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 215/2001 și HCGMB nr. 304/2009.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, testimonială și cu expertiză tehnică judiciară în specialitatea auto.
La termenul din data de 26.09.2014, instanța a admis excepția nulității cererii de chemare în garanție în temeiul de disp. art. 196 C.p.c. și art. 73 C.p.c., motivele ce au stat la baza pronunțării acestei soluții fiind redate în Încheierea de ședință.
Față de soluția de admitere a excepției nulității cererii de chemare în garanție, urmează a se dispune anularea cererii de chemare în garanție formulată de pârâtă L. C. SRL împotriva chemaților in garanție P. S. 3 B., A. N. PENTRU PROTECTIA MEDIULUI, M. B. - DIRECTIA GENERALA DE PROTECTIA MEDIULUI ȘI EDUCATIE ECOCIVICA.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Astfel cum rezultă din procesul verbal de intervenție la descarcerare întocmit de ISU Dealu Spirii, f. 35, în data de 22,05.2014, orele 14:34, a fost solicitată intervenția autorităților pentru degajarea a două autoturisme peste care a căzut un copac. În acest sens, s-a efectuat o deplasare pe .. 68 A, sector 3.
La fața locului a fost găsit autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe care era căzut copacul. În procesul verbal întocmit de ISU au fost menționate avariile vizibile la autovehiculul cu nr._ și la celălalt autoturism. Procesul verbal mai sus menționat a fost semnat și de un agent de poliție care a fost prezent la lucrările de degajare a copacului.
Organele de poliție au eliberat autorizația de reparație . nr._ în care au fost menționate avariile produse la autoturismul reclamantului.
Legat de circumstanțele în care s-a produs căderea copacului pe autoturismul reclamantului, în cauză a fost audiat martorul M. R. C., f. 58, vol II.
Din declarația martorului rezultă că acesta a fost la serviciu în ziua in care copacul, care avea rădăcinile in curtea pârâtei, a căzut pe mașina reclamantului. Autoturismul reclamantul se afla parcat pe trotuarul dintre curtea reclamantei și partea carosabilă a străzii Logofăt T. nr. 68 A, vizavi de copac.
Martorul a declarat că pe partea de stradă pe care era parcat autoturismul reclamantului nu era nici un semn care să interzică oprirea/staționarea și că acest gen de semn este amplasat pe partea opusă a străzii.
Din cunoștințele martorului, în mai 2013, nu era amplasat nici un semn care să avertizeze despre existența unui pericol.
Instanța a prezentat martorului planșele foto cu locul în care ar fi fost parcat autoturismul reclamantului potrivit susținerilor pârâtei, însă martorul a declarat că vehicul nu era parcat în acea parte a străzii.
Martorul a declarat că înălțimea copacului depășea etajul 4 al clădirii, geamul de la acest etaj la care lucra martorul dădea spre copac. Copacul avea ruptă o creangă mare, care atârna și că la locul unde era desprinsă creanga se vedeau niște semne de genul celor pentru un copac care nu este sănătos.
În ce privește starea vremii din ziua in care a căzut copacul s-a arătat că era o zi însorită, in care nu a plouat și nici nu a fost furtună.
Instanța urmează a reține că atât din mențiunea din procesul verbal de intervenție la descarcerare, planșele foto de la filele 130-131 depuse de însăși pârâtă, cât și din declarația martorului rezultă că nu este o legătură între evenimentele meteo din după amiaza și seara zilei de 22.05.2013 și căderea copacului.
Fenomenele meteo pentru care a fost emisă avertizarea in data de 22.05.2013 au avut loc după ce copacul căzuse.
Instanța urmează a reține că pârâta în calitate de proprietară a terenului pe care era amplasat copacul era proprietara și cu privire la acesta, iar în măsura în care se impuneau efectuarea de lucrări de defrișare sau de toaletare a copacului era obligația reclamantei a solicitat efectuarea unor astfel de lucrări autorităților competente, in baza art. 6 din HCGMB nr. 304/2009.
Reclamantul a dovedit că a suportat un prejudiciu ca urmare avarierii autoturismului său cu nr. de înmatriculare_ prin depunerea la dosar a devizului de reparații întocmit de unitatea service ., contract de reparație, factură fiscală, bon fiscal privind achitarea sumei de 10.560 lei de reclamant către unitatea service.
Prin relațiile comunicate de ., f. 18 vol. II, s-a arătat că în contractul de reparație a intervenit o eroare materială și din această cauză s-a trecut in locul numărului autorizației de reparații mențiunea cu privire la un dosar al Astra. De asemenea, s-a arătat că numărul trecut in devizul de reparații in dreptul „dosar de daună” este numărul autorizației de reparație eliberată de organele de poliție.
În ce privește valoarea necesară remedierii avariilor suferite de autoturismul cu nr. de înmatriculare_, în cauză a fost întocmit raportul de expertiză tehnică auto, f. 48-54.
Raportul a fost întocmit pe baza înscrisurilor depuse la dosar, și a avut în vedere faptul că autovehiculul a fost reparat într-o unitatea service și expertul a concluzionat că valoarea necesară aducerii autoturismului_ la starea anterioară producerii accidentului este de 10.301,64 lei cu TVA. La ultimul termen, reclamantul prin reprezentant și-a restrâns pretențiile la valoarea indicată în raportul de expertiză.
Se va reține că pârâta nu a dovedit că la momentul efectuării reparațiilor ar fi fost remediate avarii ce nu proveneau din căderea copacului pe autoturism.
Instanța urmează a reține cele stabilite de expert în cuprinsul raportului de expertiză ș având in vedere că expertul a explicat în mod argumentat motivele avute in vedere pentru a ajunge la concluzia expusă.
Astfel cum rezultă din cererea de chemare în judecată, în prezenta cauză, reclamanta își valorifică pretențiile în temeiul răspunderii civile delictuale pentru fapta lucrului.
În ce privește antrenarea răspunderii civile delictuale pentru fapta lucrului se va reține incidența disp. din Noul Cod Civil, respectiv disp. art. 1376 C.civ, potrivit cărora „ (1) Oricine este obligat să repare, independent de orice culpă, prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sa.
(2) Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile și în cazul coliziunii unor vehicule sau în alte cazuri similare. Cu toate acestea, în astfel de cazuri, sarcina reparării tuturor prejudiciilor va reveni numai celui a cărui faptă culpabilă întrunește, față de ceilalți, condițiile forței majore.” și ale art. 1377 C.civ, potrivit cărora „ În înțelesul dispozițiilor art. 1.375 și 1.376, are paza animalului sau a lucrului proprietarul ori cel care, în temeiul unei dispoziții legale sau al unui contract ori chiar numai în fapt, exercită în mod independent controlul și supravegherea asupra animalului sau a lucrului și se servește de acesta în interes propriu.”
Față de dispozițiile legale mai sus redate se va reține că pentru a se putea antrena răspunderea pentru fapta lucrului se cer a fi îndeplinite condițiile privind existenta unei „fapte a lucrului”, a unui prejudiciu și a existenței legăturii de cauzalitate dintre cele două. Tot dispozițiile legale mai sus redate stabilesc și că cel ținut să răspundă este cel care deține paza lucrului, în temeiul unei dispoziții legale sau chiar numai în fapt, exercită în mod independent controlul și supravegherea asupra lucrului și se servește de acesta în interes propriu.
Instanța urmează a constata că din probele administrate rezultă faptul că autovehiculul asigurat a fost avariat ca urmare a căderii unui copac ce aparținea pârâtei, rădăcinile sale și fiind amplasate în curtea pârâtei până în gardul ce delimita proprietatea pârâtei de domeniul public, prejudiciul adus autovehiculului fiind de 10.301,64 lei.
Se va reține că din probele administrate rezultă că paza lucrului revenea pârâtei.
Deși pârâta a susținut ca și cauze exoneratoare de răspundere fapta victimei și forța majoră, susținerile formulate în acest sens nu au fost probate.
În ce privește invocarea de către pârâtă a incidenței disp. art. 1534 C.civ, acestea nu sunt aplicabile în speță întrucât reglementează domeniul răspunderii contractule și nu al răspunderii delictuale.
În raport de cele de mai sus, in temeiul art. 1381 C.civ, art. 1376 C.civ si art. 1 alin. 3 și art.3 alin. 3 din OG nr. 13/2011, instanța urmează să admită acțiunea formulată de reclamant, și va obliga pârâtă L. C. SRL la plata către reclamant a sumei de 10.301,64 lei, cu titlu de despăgubire, ce va fi actualizată cu rata inflației de la data plății, plus la contravalorii dobânzii legale, calculate asupra sumei de 10.301,64 lei, începând cu data de 22.05.2013 și până la data achitării integrale a despăgubirii.
În temeiul art. 451 și art. 453 C.proc.civ, în raport de valoarea pretențiilor admise instanța va obliga pârâta L. C. SRL, partea care a pierdut procesul la plata către reclamant a sumei de 3.440,08 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată: 640,08 lei-taxă judiciară de timbru, 800 lei-onorariu de expert și 2.000 lei-onorariu de avocat. Taxa judiciară de timbru a fost acordat in raport de valoarea despăgubirii de 10.301,64 lei și de valoarea dobânzii legale calculate până la data introducerii cererii de chemare în judecată, calculată în raport de valoarea mai sus indicată.
În temeiul acelorași dispoziții legale, dat fiind că reclamantul este cel care a câștigat procesul, instanța va respinge cererea pârâtei de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Anulează cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă L. C. SRL împotriva chemaților in garanție P. S. 3 B., cu sediul în București, sector 3, .-4, A. N. PENTRU PROTECTIA MEDIULUI, cu sediul în București, sector 6, Splaiul Independentei, nr. 294 M. B. - DIRECTIA GENERALA DE PROTECTIA MEDIULUI ȘI EDUCATIE ECOCIVICA,cu sediul în București, sector 6, Splaiul Independenței, nr. 291-293.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul G. M. I., (CNP:_) domiciliat în București, sector 6, ., ., . și cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la C.. de Av. „R. A.” în București, ., nr. 10, parter, sector 3 în contradictoriu cu pârâta L. C. SRL, cu sediul în București, . H Confecții, nr. 68A, ., înregistrată la ORC București sub nr. J_, CUI:_
Obligă pârâtă L. C. SRL la plata către reclamant a sumei de 10.301,64 lei, cu titlu de despăgubire, ce va fi actualizată cu rata inflației de la data plății, plus la contravalorii dobânzii legale, calculate asupra sumei de 10.301,64 lei, începând cu data de 22.05.2013 și până la data achitării integrale a despăgubirii.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 3.440,08 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată: 640,08 lei-taxă judiciară de timbru, 800 lei-onorariu de expert și 2.000 lei-onorariu de avocat.
Respinge cererea pârâtei de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria S. 3 București.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 10.02.2015.
P., Grefier,
S. L. M. P.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1877/2015. Judecătoria SECTORUL 3... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1572/2015.... → |
|---|
