Pretenţii. Sentința nr. 3345/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3345/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 09-03-2015 în dosarul nr. 3345/2015
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCURESTI
Secția Civila
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3345
Ședinta publică din data de 09.03.2015
Instanța constituită din:
Președinte: SILVIA LEANCĂ
Grefier: M. P.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții privind pe reclamanta D. G. DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI SECTOR 3 in contradictoriu cu pârâtul BATINETU M. C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 20.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 06.03.2015 și ulterior la 09.03.2015, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 07.07.2014, reclamanta D. G. de Asistenta Sociala și Protectia Copilului Sector 3 a chemat în judecată pârâtul Bătinețu M. C., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispun obligarea pârâtului la plata sumei de 3042 lei reprezentând plați încasate necuvenit, la care se adaugă dobânzile aferente din suma datorată.
În motivare, reclamanta a arătat că pârâtul figurează în evidențele fiscale ale acesteia cu creanțe bugetare de plată, reprezentând indemnizație lunară grad II si buget complementar grad II in cuantum total de 3042 lei aferente perioadei august 2009-august 2010, acordate în baza Legii nr. 448/2006 privind protecția si promovarea persoanelor cu handicap adulte, întrucât in perioada menționata nu deținea certificat de încadrare în grad de handicap valabil.
Pârâtul Bătinețu M. C. a beneficiat de drepturile prevăzute de lege în baza certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 3220/07.07.2008 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Sector 3, Bucuresti in grad accentuat – II, permanent. Nemulțumit, acesta a formulat contestație la Comisia Superioara de Evaluare a Persoanelor cu Handicap Adulți din cadrul Ministerului Muncii, Familiei si Egalității de Șanse, iar Comisia Superioară a emis decizia nr. 7943/25.08.2008 și a acordat gradul grav - fără asistent personal, însă a dispus revizuirea anuală asupra încadrării.
In urma cercetărilor si verificărilor întreprinse de reprezentanții D.G.A.S.P.C. Sector 3 s-a constatat faptul ca dl. Bătinețu M. C., deși avea obligația asumată de a anunța în termen de 48 ore orice modificare, a încasat necuvenit in perioada august 2009 - august 2010 prestații sociale fără a deține certificat de încadrare în grad de handicap valabil, folosindu-se de vechiul certificat care fusese anulat prin decizia menționata asupra valabilității gradului.
Conform Dispoziției nr._/12.10.2011 a Directorului General al Direcției Generale de Asistenta Sociala si Protecția Copilului Sector 3 s-a dispus recuperarea sumei mai sus menționate.
În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe disp. art. 101 din Legea nr. 448/2006 privind protecția si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, Ordonanța de Urgenta nr. 44 din 26 iunie 2014 pentru reglementarea unor măsuri privind recuperarea debitelor pentru beneficiile de asistența socială, precum și pentru modificarea art. 101 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap art. 73 indice 1 din Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanțele publice si Codul Civil.
În dovedirea cererii de chemare în judecată, reclamanta a depus la dosar înscrisuri(filele 4-12).
La data de 03.10.2014, reclamanta a depus la dosar precizări, prin care a arătat că obiectul cererii îl constituie, obligația de a face și anume plata a sumelor încasate necuvenit
Totodată, reclamanta a arătat că tipul de dobânda la plata căruia se solicita obligațiile pârâtului, în lipsa unui text de lege special apreciază ca se aplică dobânda de referința a BNR, iar perioada pentru care se solicită obligarea la plata dobânzii este de la data de data de 08.04.2012 până la recuperarea efectivă a sumelor încasate necuvenit, respectiv 180 zile de la data emiterii dispoziției de recuperare, respectiv și anume dispoziția nr._/12.10.2011, conform prevederilor art. 101 alin 2 din Legea nr. 448/2006 privind protecția si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată.
În urma comunicării cererii de chemare, a cererii precizatoare și înscrisurilor însoțitoare, pârâtul a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune.
În motivare, pârâtul a arătat că față de solicitările reclamantei, potrivit art. 101 alin. (3) din Legea nr. 448/2006 „pentru recuperarea sumelor prevăzute la n. (1) termenul de prescripție este cel prevăzut de art. 2.517 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare ", adică termenul de 3 ani, iar potrivit Deciziei nr. 1/2014 a înaltei Curți de Casație și Justiție, prescripțiile extinctive începute anterior datei de 1 octombrie 2011, împlinite ori neîmplinite la aceeași dată, rămân supuse dispozițiilor art. 18 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă.
Pârâtul a mai arătat că potrivit art. 8 din Decretul nr. 167/1958, termenul de prescripție de 3 ani începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască, atât paguba cât și pe cel care răspunde de ea, dispoziții care se aplică prin asemănare și în cazul îmbogățirii fără just temei.
Pârâtul a arătat că reclamanta „trebuia să cunoască atât paguba cât și pe cel care ce răspunde de ea” începând cu luna august 2009 deoarece toată documentația în baza căreia i s-au acordat prestații bănești au fost la dispoziția sa. Fiind vorba de prestații succesive, termenul de prescripție se împlinește pentru fiecare prestație în parte, astfel că pentru suma plătită necuvenit pe ultima lună-august 2010-termenul s-a împlinit in august 2013, astfel că raportat la data introducerii cererii de chemare în judecată -07.07.2014, a intervenit prescripția extinctivă a dreptului la acțiune.
Reclamanta nu a formulat răspuns la întâmpinare.
Asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune, invocată de către pârât, instanța reține următoarele:
Potrivit mențiunilor din Decizia nr. 7943/25.08.2008 valabilitatea acesteia este de 12 luni, începând cu data 07.07.2008. În temeiul acestei decizii pârâtul a fost îndreptățit să primească drepturi patrimoniale in baza Legii nr. 448/2006.
Astfel cum rezultă din fișa contabilă depusă la fila 7, pârâtul a încasat în perioada 08._ drepturi bănești în valoare de 3.042 lei, deși pentru acea perioadă nu mai producea efecte Decizia nr. 7943/25.08.2008 iar o altă decizie nu a fost depusă de către pârât.
Se va reține că pârâtul nu a formulat apărări în sensul că ar fi fost îndreptățit să primească drepturi patrimoniale cu titlu de indemnizație (gradul 2) și buget complementar (gradul 2) în perioada 08._, ci acesta a formulat apărări doar în sensul că dreptul material la acțiune al reclamantei s-a prescris.
Prin Dispoziția nr._/12.10.2011 a fost dispusă recuperarea sumelor încasate necuvenit de către pârât, motiv pentru care se apreciază că prescripția dreptului material la acțiune a început să curgă de la data de 12.10.2011.
Se va reține că data la care reclamanta a cunoscut paguba cât și pe cel care răspunde de ea, a fost în data de 12.10.2011, când a fost emisă dispoziția cu privire la recuperarea sumei de 3.042 lei.
La data de 12.10.2011 potrivit disp. art. 101 alin.1 din Legea nr. 448/2006 se prevedea că „Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații sociale de către persoana cu handicap sau familia acesteia se recuperează de la aceasta, inclusiv dobânzile aferente.”
Instanța va reține că în raport de dispozițiile legale mai sus citate, prin prezenta acțiune reclamanta valorifică un drept de restituire izvorât din plata nedatorată.
Astfel, devin incidente dispozițiile art. 2528 C.civ. care prevede că „ (1)Prescripția dreptului la acțiune în repararea unei pagube care a fost cauzată printr-o faptă ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea.
(2)Dispozițiile alin. (1) se aplică, în mod corespunzător, și în cazul acțiunii în restituire întemeiate pe îmbogățirea fără justă cauză, plata nedatorată sau gestiunea de afaceri.
Prin urmare prescripția dreptului la acțiune este guvernată de dispozițiile Codului civil în vigoare începând cu 01.11.2011, și nu de dispozițiile Decretului nr. 167/1958.
Termenul general de prescripție de 3 ani (începând cu 12.10.2011) nu s-a împlinit la data introducerii cererii de chemare în judecată (04.07.2014).
Față de cele de mai sus, instanța va respinge ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de către pârât.
Asupra fondului, se va reține că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de disp. art. 1341 C.civ, privind plata nedatorată, reclamanta fiind îndreptățită la restituirea sumelor pe care le-a plătit fără a le datora.
Potrivit art. 1344 C.civ. „Restituirea plății nedatorate se face potrivit dispozițiilor art. 1.635-1.649.”, dispoziții în raport de care pârâtul urmează a fi obligat la plata către reclamantă a sumei de 3.042 lei, reprezentând plăți încasate necuvenit, plus la plata dobânzii legale calculată asupra sumei de 3.042 lei, începând cu data de 08.04.2012 și până la data plății debitului principal.
Deși au fost invocate de către reclamantă disp. OUG nr. 44/2014, acestea nu sunt incidente in speță întrucât prin OUG au modificat disp. Legii nr. 448/2006 doar începând cu data de 27.06.2014, deci ulterior datei la care s-a născut dreptul reclamantei la restituirea sumei plătite nedatorat.
Ca efect al principiului disponibilității ce guvernează procesul civil, instanța va lua act că nici reclamanta și nici pârâtul nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Respinge ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de către pârât.
Admite acțiunea formulată de reclamanta D. G. DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI SECTOR 3, identificată prin CUI:_ cu sediul în București, sector 3, ., nr. 12-14 in contradictoriu cu pârâtul BATINETU M. C., (CNP:_) cu domiciliul în București, sector 3, ., ., . și cu domiciliul ales la C.. de Av. C. D., în București, sector 4, .. 10, .. 1, .
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 3.042 lei, reprezentând plăți încasate necuvenit, plus la plata dobânzii legale calculată asupra sumei de 3.042 lei, începând cu data de 08.04.2012 și la data plății debitului principal.
Ia act că nici reclamanta și nici pârâtul nu solicită cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Sectorului 3 București.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 09.03.2015.
P., Grefier,
S. L. M. P.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3408/2015.... | Reziliere contract. Sentința nr. 3287/2015. Judecătoria... → |
|---|
