Pretenţii. Sentința nr. 8469/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8469/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 12-06-2015 în dosarul nr. 8469/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
Secția Civilă
Sentința civilă nr. 8469
Ședința publică din data de 12.06.2015
Instanța constituită din:
Președinte: D.-F. L.
Grefier: V.-A. G.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamantul D. V. în contradictoriu cu pârâta Z. H. SRL, având ca obiect pretenții.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 22.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, dată la care instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 29.05.2015, 05.06.2015 și apoi la 12.06.2015 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 06.06.2014, reclamantul D. V. în contradictoriu cu pârâta Z. H. SRL a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 7700 lei echivalentul a 1750 euro reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în dosarul nr._/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 și în dosarul nr._/299/2013, obligarea pârâtei la plata sumei de 20.000 lei reprezentând daune morale pentru prejudiciul suferit ca urmare a intentării unui proces, deși nu era vinovat de săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, s-a arătat că prin ordonanța pronunțată la data de 11.02.2012 în dosar nr._/P/2008 de către P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a reclamantului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de delapidare, faptă prevăzută de art. 215¹ C.pen. A menționat că plângerea a fost formulată la data de 22.07.2008 de pârâtă la Secția 2 Poliție, iar prin această plângere reclama faptul că reclamantul, în calitate de angajat al pârâtei, a părăsit locul de muncă la data de 21.07.2008, depunându-și demisia fără aprobarea conducerii societății, iar ulterior plecării sale s-a constatat o lipsă în gestiune în sumă de 9198 lei. A învederat că, împotriva ordonanței de scoatere de sub urmărire penală pronunțată la 11.02.2013 de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 în dosarul nr._/P/2008, pârâta a formulat plângere în temeiul art. 278¹ C.proc. pen. care a făcut obiectul dosarului nr._/299/2013 pe care Judecătoria Sectorului 1 a respins-o ca neîntemeiată și a menținut ordonanța de scoatere de sub urmărire penală din 11.02.2013. Reclamantul a precizat că, pentru studiu dosar, reprezentarea și asistența juridică în dosarul nr._/P/2008 a încheiat contractele de asistență juridică nr._/2011 și_/2011 și a achitat un onorariu în valoare de 750 euro, iar în acest dosar a achitat și onorariul expertului în valoare de 902,70 lei. A mai menționat că în dosarul nr._/299/2013 a încheiat contractul de asistență juridică nr._/2013 și a achitat un onorariu de 750 euro, astfel că totalul cheltuielilor de judecată efectuate în procesul penal au fost în valoare de 7700 lei, echivalentul a 1500 euro reprezentând onorariul avocat la care se adaugă onorariul expertului în cuantum de 902,70 lei, cheltuieli pe care pârâta, în calitate de parte care a pierdut procesul este obligată să le suporte. A menționat că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie. Reclamantul a învederat că prejudiciul produs rezultă din afectarea imaginii și prestigiului profesional al reclamantului suferind un prejudiciul moral prin aceea că timp de 4 ani cât a durat cercetarea în cauză, a stat într-o permanentă stare de stres, starea sa de sănătate și activitatea profesională fiind afectate. A menționat că pe parcursul cercetării, din cauza funcției pe care o deține, respectiv manager de magazine, i-a fost greu să găsească un loc de muncă în țară pe această funcție, astfel că, în prezent, este angajat în Germania.
În drept, au fost invocate prevederile art. 1357, art. 1349 alin. 1 și 2 C.civ., art. 1385 alin. 1, art. 1531 C.civ., art. 451 alin. 1, art. 453 alin. 1 C.proc.civ., art. 276 NCPP.
În dovedire, reclamantul a depus la dosar un set de înscrisuri.
La data de 13.11.2014, pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.
În motivare, pârâta a arătat că reclamantul a fost angajatul său începând cu data de 21.07.2008, având funcția de manager magazin, iar în cursul lunii iulie a anului 2008 a fost sesizată de către contabilă cu privire la existența unor diferențe dintre fișele-monetar întocmite zilnic și depunerile la bancă. A menționat că, ulterior constatării acestor diferențe, reclamantul nu s-a mai prezentat la serviciu și nu a dorit să dea nicio explicație, motiv pentru care a formulat plângere penală pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, fiind înregistrat dosarul penal nr._/P/2008. A precizat că, la data de 04.05.2010, Judecătoria Sectorului 1 a admis plângerea formulată de pârâtă, a desființat rezoluția din 10.11.2008 pronunțată de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 și a trimis cauza Parchetului pentru începerea urmării penale față de reclamant, în calitate de învinuit pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, cheltuielile judiciare rămânând în sarcina statului. Pârâta a menționat că, organul de urmărire penală a dispus efectuarea unei expertize contabile care a constatat că au existat diferențe între notele de inventar semnate de reclamant și depunerile pe care acesta le-a făcut la bancă, expertiza nefiind contestată de reclamant. Pârâta a precizat că, deși din materialul probat a reieșit prejudiciul invocat de pârâtă și culpa reclamantului, procurorul de caz a aplicat principiul in dubio pro reo, a dispus scoaterea de sub urmărire penală a reclamantului și a reținut că pârâta nu a provocat/determinat cheltuieli judiciare. Pârâta a mai arătat că reclamantul nu a dovedit că nu și-a găsit loc de muncă din cauza plângerii penale depusă de pârâtă.
În drept, au fost invocate prevederile art. 205 C.proc.civ.
La solicitarea instanței, au fost depuse dosarul nr._/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 și dosarul nr._/299/2013 al Judecătoriei Sectorului 1.
La termenul de judecată din data de 13.03.2015, instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri și proba cu interogatorii reciproce.
Părțile au depus la dosar răspunsurile la interogatorii (f. 83-91).
Reclamantul a depus la dosar concluzii scrise.
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin ordonanța de scoatere de sub urmărire penală din 11.02.2013 pronunțată de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 în dosarul nr._/P/2008 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului D. V. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de delapidare, faptă prevăzută de art. 215¹ C.pen.
În motivare, s-a reținut că, deși s-au administrat probe în sprijinul învinuirii, îndoiala persistă în ceea ce privește vinovăția învinuitului, iar această îndoială echivalează cu o probă pozitivă de nevinovăție, astfel că, în acest context, nu a fost răsturnată prezumția de nevinovăție a învinuitului. (f. 207 dos._/P/2008).
Pe parcursul urmăririi penale desfășurată în dosarul nr._/P/2008, reclamantul, în calitate de învinuit a fost reprezentat și asistat de domnul avocat B. Hromi S. și de doamna avocat A. J. (72-73 dos._/P/2008), în baza contractelor de asistență juridică nr._/17.08.2011 și nr._/17.08.2011.
Mai reține instanta că în dosarul nr._/P/2008 a fost efectuată expertiză judiciară contabilă, onorariul expertului în valoare de 902,70 lei fiind suportat de reclamant (f. 30 dos._/P/2008).
Prin sentința penală nr. 117/2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 în dosarul nr._/299/2013, instanța a menținut ordonanța de scoatere de sub urmărire penală nr._/P/2008 din 11.02.2013 dispusă de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1.
Pe parcursul soluționării dosarului nr._/299/2013, reclamantul a fost asistat și reprezentat de doamna avocat A. J., cu împuternicire la fila 20, în baza contractului de asistență juridică și reprezentare nr._/299/2013.
Prin contractele de asistență juridică nr._/09.08.2011 (f. 15), nr._/17.08.2011 și nr._/26.11.2013 încheiate de reclamant cu Cabinet de Avocat J. A. C., părțile au stabilit un onorariu în cuantum total de 1500 euro pentru asistarea și reprezentarea de către Cabinet de Avocat J. A. C. a reclamantului în dosarul nr._/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 și în dosarul nr._/299/2013 al Judecătoriei Sectorului 1.
Din extrasul de cont depus la dosar de reclamant (f. 18), reiese că acesta a achitat în contul Cabinet de Avocat J. A. C. suma de 750 euro la data de 01.08.2012 reprezentând onorariu asistență juridică și reprezentare, iar din extrasul de cont depus la fila 37 reiese că la data de 27.11.2013, reclamantul a achitat în contul Cabinet de Avocat J. A. C. suma de 750 euro reprezentând onorariu asistență juridică și reprezentare.
Conform art. 453 alin. 1 C.proc.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. De asemenea, potrivit art. 276 alin 5 și 6 C.proc.pen. în caz de achitare, persoana vătămată sau partea civilă este obligată să plătească inculpatului și, după caz, părții responsabile civilmente cheltuielile judiciare făcute de aceștia, în măsura în care au fost provocate de persoana vătămată sau de partea civilă, în celelalte cazuri instanța stabilind obligația de restituire potrivit legii civile.
Potrivit art. Art. 1.349 alin. 1 C.civ., orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Totodată, conform art. 1.357 alin. 1 C.civ., cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, iar potrivit alin. 2, autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.
Instanta reține că reclamantul a facut dovada cheltuielilor reprezentand onorariu avocat in dosarul nr._/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 și dosarul nr._/299/2013 al Judecătoriei Sectorului 1, precum și dovada achitării onorariului de expert în dosarul nr._/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la filele 18, 37 și 13 din dosar.
Instanța mai reține că pentru angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtei este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unei fapte ilicite, existenta unui prejudiciu, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, precum și vinovăția celui obligat să repare prejudiciul.
În cauza de față, sub aspectul solicitării reclamantului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocat și onorariu expert, instant reține că sunt îndeplinite toate condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtei.
Astfel, fapta ilicită constă în formularea unei plângeri penale împotriva reclamantului pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, plângere care a fost soluționată prin ordonanța pronunțată de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 în dosarul nr._/P/2008 prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului D. V. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de delapidare, faptă prevăzută de art. 215¹ C.pen, soluție menținută prin sentința penală nr. 117/2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 în dosarul nr._/299/2013, în ambele acte procedurale reținându-se că prin probele administrate nu s-a reușit răsturnarea prezumției de nevinovăție de care se bucură învinuitul.
În privința îndeplinirii condiției existenței unui prejudiciu în patrimoniul reclamantului, instant reține că și această condiție este îndeplinită, prin fapta ilicită a pârâtei producându-se un prejudiciu în patrimonial reclamantului constând în suportarea onorariului avocațial în valoare de 1500 euro pentru reprezentarea și asistarea sa pe parcursul procesului penal, precum și a onorariului expertului în valoare de 902 lei.
Instanta reține că este îndeplinită și condiția existenței unei legături de cauzalitate între fapta ilicită a pârâtei și prejudiciul produs reclamantului, în sensul că fapta ilicită a,-pârâtei de formulare a unei plângeri penale împotriva reclamantului l-a determinat să angajeze un apărător în vederea apărării drepturilor sale procesuale. De asemenea, instanta constată că pârâta a săvârșit fapta ilicită cu vinovăție, cu atât mai mult cu cât în considerentele sentinței penale nr. 117/2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 în dosarul nr._/299/2013 s-a reținut că în sarcina pârâtei lipsa unui program în contabilitate cu privire la gestiune în discuție, a încasărilor, a inventarierilor din trecut, neluarea măsurilor de asigurare a supravegherii video ori prin alte mijloace de către administratorul pârâtei la punctul de lucru, ambiguitatea administratorului în trasarea de sarcini clare, precise angajaților, vulnerabilități ce au avut drept consecință o activitate greu de controlat, neconcordanțe între mărfuri, servicii prestate, încasări, respectiv vânzări.
Instanța nu poate reține susținerile pârâtei potrivit cărora procurorul care a dispus scoaterea de sub urmărire penală a reclamantului nu a reținut în ordonanță că pârâta a provocat cheltuieli judiciare astfel că nu poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată solicitate de reclamant. Se reține că P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a stabilit că, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, făcând aplicarea art. 192 alin. 3 C.proc.pen., fără a dispune în privința cheltuielilor de judecată suportate de reclamant pe parcursul procesului penal. Faptul că, cheltuielile judiciare cauzate de procesul penal pornit ca urmare a plângerii penale formulate de reclamantă rămân în sarcina statului ca urmare a unei dispoziții legale, nu înseamnă că pârâta nu poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată pe care reclamantul, în calitate de învinuit a fost nevoit să le suporte pe parcursul procesului penal, neexistând nicio dispoziție legală în acest sens.
F. de cele retinute mai sus instanta apreciaza intemeiata cererea formulată de reclamant în privința obligării pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, urmand a o admite si a obliga pârâta la plata sumei de 1500 Euro reprezentând onorariu avocat aferent dosarelor nr._/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 și nr._/299/2013 al Judecătoriei Sectorului 1, precum și a sumei de 900 lei reprezentând onorariu expert aferent dosarului nr._/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1.
În ceea ce privește cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata sumei de 20.000 lei reprezentând daune morale, instanța o apreciază ca fiind neîntemiată.
Deși se reține că pârâta a săvârșit o faptă ilicită constând în formularea unei plângeri penale împotriva reclamantului pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, plângere care a fost soluționată prin ordonanța pronunțată de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 în dosarul nr._/P/2008 prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului D. V. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de delapidare, faptă prevăzută de art. 215¹ C.pen, soluție menținută prin sentința penală nr. 117/2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 în dosarul nr._/299/2013, instanța constată că nu este îndeplinită condiția existenței unui prejudiciu în patrimoniul reclamantului.
Astfel, reclamantul a susținut prin cerere că, din cauza procesului penal în care a avut calitatea de învinuit, i-au fost afectate imaginea și prestigiul profesional, suferind un prejudiciul moral prin aceea că timp de 4 ani cât a durat cercetarea în cauză, a stat într-o permanentă stare de stres, starea sa de sănătate și activitatea profesională fiind afectate, precum și faptul că, din cauza funcției pe care o deține, respectiv manager de magazine, i-a fost greu să găsească un loc de muncă în țară pe această funcție, astfel că, în prezent, este angajat în Germania.
Instanța reține că reclamantul nu a făcut dovada că starea sa de sănătate a fost afectată ca urmare a cercetării sale în cadrul unui proces penal, prin depunerea la dosar a unor înscrisuri medicale și nici nu a probat că i-au fost afectate imaginea și prestigiul profesional prin aceea că a dobândit calitatea de învinuit în cadrul procesului penal pornit de pârâtă.
Neîntemeiată este și susținerea reclamantului în sensul că din cauza funcției pe care o deține, respectiv manager de magazine, i-a fost greu să găsească un loc de muncă în țară pe această funcție, astfel că, în prezent, este angajat în Germania, întrucât acesta nu a făcut dovada acestor susțineri.
Chiar dacă în prezent reclamantul este angajat în Germania, aceasta nu înseamnă automat că plecarea sa în altă țară a fost determinată de lipsa găsirii unui loc de muncă în România în funcția pe care o deținea în cadrul societății pârâte din cauza cercetării în cadrul unui proces penal atâta timp cât acesta avea aptitudinile necesare exercitării funcției de manager, reclamantul nefăcând dovada că a participat la interviuri in vederea angajării, iar eventualele societăți angajatoare au refuzat angajarea în funcția de manager pentru acest motiv. Mai mult, pe parcursul procesului penal, învinuitul beneficiază de prezumția de nevinovăție, astfel că cercetarea sa în cadrul unui proces penal nu conduce la concluzia că este vinovat de săvârșirea infracțiunii de care este învinuit, astfel că cercetarea în cadrul unui proces penal în calitate de învinuit a unei persoane, nu este un impediment la angajare.
Având în vedere că nu este îndeplinită condiția existenței prejudiciului, instanța nu va mai analiza îndeplinirea celorlalte condiții pentru angajarea răspunderii civile delictuale în sarcina pârâtei.
In ceea ce privește cheltuielile de judecată, . reținând culpa pârâtei în limita cererii admise, în temeiul art. 453 alin. 1 C.proc.civ. o va obliga la plata către reclamant a sumei de 490 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, cu titlu de cheltuieli de judecată. Totodată, instanța va lua act că pârâta a solicitat cheltuieli de judecată pe cale separată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea formulată de reclamantul D. V., CNP_ cu domiciliul în București, .. 4, ., . și cu domiciliul ales în București, ., . în contradictoriu cu pârâta Z. H. SRL, CUI RO_ cu sediul în București, Splaiul Unirii nr. 168, ., sector 4.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 1500 Euro reprezentând onorariu avocat aferent dosarelor nr._/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 și nr._/299/2013 al Judecătoriei Sectorului 1, precum și a sumei de 900 lei reprezentând onorariu expert aferent dosarului nr._/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Respinge cererea pentru rest, ca neîntemeiată.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 490 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Ia act că pârâta a solicitat cheltuieli de judecată pe cale separată
Cu apel în termen de 30 de la comunicare care se depune la Judecătoria Sectorului 3 București.
Pronunțată în ședință publică, azi 12.06.2015.
Președinte, Grefier,
D.-F. L. V.-A. G.
Red./Dact. LDF si GVA/ 4 ex./23.10.2015
Comunicat partilor, 2 ex
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 8437/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 8479/2015. Judecătoria... → |
|---|
