Stabilire domiciliu minor. Sentința nr. 5407/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5407/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 22-04-2015 în dosarul nr. 5407/2015
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECTIA CIVILA
Sentinta civila nr. 5407
Ședința publică din data de 22.04.2015
Instanța constituita din:
P. – M. M.
Grefier – A. C.
Pe rol judecarea cauzei civile de față, formulată de reclamanta F. D., în contradictoriu cu pârâtul J. A. MAKHOUL, având ca obiect „exercitare autoritate parintească”.
La apelul nominal făcut in ședința publică, a răspuns reclamanta prin apărător, cu imputernicire avocatiala la dosar, lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința, dupa care:
La interpelarea instantei, reclamanta arată că martorul desemnat nu se poate prezenta la acest termen datorită varstei inaintate, astfel că solicită înlocuirea acestuia. De asemenea, sustine că s-a prezentat în fata autorităților din Milano si a lăsat datele de contact in vederea efecuării anchetei psihosociale, insă pana în prezent nu a fost înștiințată.
Instanta constată imposibilitatea ascultării minorului si efectuării anchetei psihosociale la locuinta reclamantei, având in vedere că aceasta nu a fost găsită la adresa indicată, astfel că revine asupra probatoriului astfel încuviințat si apreciază că pricina este în stare de judecată.
Având cuvântul asupra fondului, reclamanta, prin apărător solicită admiterea cererii, exercitarea in mod exclusiv, de către mama, a autorității părintesti cu privire la minorul R. F., stabilirea locuinței minorului la locuința mamei, cu cheltuieli de judecată.
Pârâtul, prin curator, solicită în principal respingerea cererii ca neîntemeiată iar în subsidiar, arată că este de acord cu admiterea cererii.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANTA
Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instante la data de 13.08.2013, reclamanta F. D. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul J.-A. MAKOUL, ca prin hotărârea ce se va pronunța pârâtul să fie decăzut din exercițiul drepturilor părintești asupra minorului R. F., exercitarea autorității părintești asupra minorului exclusiv de către reclamantă, stabilirea locuinței minorului la mamă, obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea cererii, reclamanta a arătat că din relația de concubinaj a partilor a rezultat minorul R. F., născut la data de 15.06.2003, pârâtul fiind cetățean libanez, rezident în Riad. După nașterea minorului aceasta a dorit si incurajat păstrarea legăturilor copilului cu tatal si a manifestat disponibilitate pentru a facilita si sustine o relatie cat mai apropiata intre acestia. Din păcate, pârâtul aflat in străinătate, căsătorit de aproximativ 28-30 ani, având si alti copii majori si nepoti, nu a dorit să aibă nicio relație cu fiul său după împlinirea de către acesta a vărstei de un an, nefiind deloc prezent in viata sa si nemanifestând nici un interes si dorinta de a relaționa cu acesta, de a se implica precum un parinte din punct de vedere moral si material in cresterea si educarea lui. In anul 2006, pârâtul a declarat in fata Ambasadei Romaniei din Riad că este de acord ca minorul să călătorească oriunde si fără restrictie de timp alaturi de mama, si mai mult, a declarat că renunță la toate drepturile sale asupra copilului si că ii permite acesteia să detină drepturile părintești si legale depline asupra lui, fiind de acord chiar ca minorul să fie adoptat de viitorul sau sot. In prezent reclamanta este căsătorită si mutata in Italia, unde locuieste împreună cu minorul de aproximativ 9 ani, însă se află în imposibilitate de a-i reînnoi acestuia pașaportul sau alte acte și de a călători cu acesta deoarece autoritățile italiene si române nu mai recunosc declarațiile pârâtului, considerând că nu sunt recente. Din anul 2009, pârâtul refuză orice contact, nerăspunzând în nicio modalitate atunci cand este contactat telefonic, prin scrisoare sau în orice alta modalitate la solicitările sale, astfel că este in imposibilitate de a-l repera și de a-l determina să elibereze un nou accept pentru obținerea unui pașaport și a altor documente necesare minorului, astfel incât, în lipsa unui acord al ambilor părinți, acesta nu poate căsători, nu se poate înscrie la anumite instituții educative iar in cazul survenirii unor probleme de sănătate urgente, nu poate primi asistenta și tratamentul medical necesar.
In drept, reclamanta a invocat disp. art. 506, 507, 508, 516 C.Civ, art. 408, alin. 1 C.Civ., art. 263 C.Civ. art. 2, 6 si 38 din Legea 272/2004, art.398, 487, 488, 496, 499 si 453 C.Civ. art. 5 din Legea 71/2011.
Reclamanta a depus la dosar, in xerocopii: certificat de naștere, carte identitate, declaratii parat, insotite de traducere autorizată.
Pârâtul nu a formulat întampinare și nu s-a prezentat în fața instanței.
La data de 07.08.2014, reclamanta a completat actiunea, solicitând în plus obligarea pârâtului la plata pensiei de intreținere prin raportare la venitul minim pe economie.
La același termen de judecată, instanța a admis excepția lipsei calități procesuale active cu privire la primul capăt de cerere, respectiv decăderea pârâtului din drepturile părintești față de disp. art. 508 al. 1 NCC.
In cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și proba testimonială. La termenul din 22.04.2015, instanța a constatat imposibilitatea ascultării minorului si imposibilitatea efectuării anchetei psihosociale solicitate prin comisie rogatorie în Italia, aceasta nefiind găsită la domiciliul indicat.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Prin cererea de față reclamanta a solicitat luarea unor măsuri cu privire la minorul F. R., născut la data de 15.06.2003, fiul părților astfel cum atestă certificatul de naștere depus la dosarul cauzei (f.17), susținând că de 9 ani aceasta și minorul se află în Italia, unde reclamanta s-a recăsătorit iar pârâtul este complet dezinteresat și nu se implică în niciun fel în viața copilului său, neasumându-și responsabilitățile de părinte.
Din probele administrate în cauză instanța reține că situația reclamantei și a minorului nu este cea afirmată în cererea de chemare în judecată, în pofida demersurilor instanței situația minorului la acest moment rămânând neelucidată, în sensul că cererea de administrare de probe prin comisie rogatorie nu a fost adusă la îndeplinire, instanța italiană comunicând Ministerului Justiției că deși reclamanta a fost citată la adresa menționată, nu a putut fi găsită (f.132).
Probele au fost ordonate de instanță prin încheierea din data de 12.11.2014 (f.88) iar răspunsul negativ a fost înregistrat la instanță la data de 23.03.2015.
Deși în conformitate cu art. 10, 12 C., reclamanta avea obligația de a depune stăruință în scopul administrării probatoriului ordonat de instanță și evitării tergiversării judecății, aceasta a dat dovada de conduită nediligentă, abuzivă, în condițiile în care nu a răspuns solicitărilor autorităților italiene competente să întocmească raportul de anchetă psihosocială și să asculte minorul.
Instanța reține că reclamanta a furnizat informații nereale cu privire la situația acesteia și a minorului (cu privire la țara de reședință, locuința în fapt, condițiile de care dispune pentru creșterea și educarea minorului, înscrierea copilului la școală, la medic etc.), constatând, totodată, că temeiurile din acțiune sunt contrazise de probele de la dosarul cauzei, în sensul că reclamanta este persoana cu care nu poate stabili un contact, cu atât mai puțin între pârât și minor, din moment ce nu se cunoaște unde se află împreună cu copilul (f. 102,85).
Reclamanta nu a depus la dosar nici un document cu privire la situația sa legală și a minorului în Italia, nici cu privire la eventuală mutare a sa (f.83) și, mai mult decât atât, nu a depus minime diligențe pentru îndeplinirea comisiei rogatorii dispuse la noua adresă a acesteia, cum a fost indicată la fila 83 (f.88).
Prin încheiere din data de 07.08.2014 instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active cu privire la capătul de cerere având ca obiect decăderea pârâtului din drepturile părintești (f.88).
În consecință, pentru argumentele reținute, aspectele relevante ale cauzei privind situația reclamantei și a minorului, condițiile de creștere și educare a minorului, opinia minorului, etc. nefiind demonstrate cu probatoriul administrat, instanța va respinge acțiunea ca neîntemeiată iar referitor la capătul de cerere având ca obiect decăderea pârâtului din drepturile părintești îl va respinge ca o consecință a admiterii excepției lipsei calității procesuale active.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta F. D.- CNP_, domiciliata in Bucuresti, sector 3, ., ., ., cu domiciliul procesual ales la WEISMAN LEGAL - sector 2, București, M. I. GLINKA, nr. 7, ., . cu pârâtul J. A. MAKHOUL-PRIN CURATOR SPECIAL C. M. L. - sector 5, București, CALEA 13 SEPTEMBRIE, nr. 235, ., ., (usa instantei), Autoritatea Tutelară- Primăria S. 3- sector 3, Bucuresti, .-4, ca neîntemeiată.
Respinge capătul de cerere privind decăderea pârâtului din drepturile părintești, consecință a admiterii excepției lipsei calității procesuale active.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare cu depunerea cererii de apel la aceeași instanță.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.04.2015.
Președinte, Grefier,
M. M. A. C.
Red. MM/AC-08.06.2015- 5 ex.
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 5409/2015. Judecătoria... | Stabilire domiciliu minor. Sentința nr. 5405/2015. Judecătoria... → |
|---|
