Succesiune. Sentința nr. 2609/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2609/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 26-02-2015 în dosarul nr. 2609/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2609
Ședința publică din data de 26.02.2015
Instanța constituită din:
Președinte – N. Galațanu
Grefier – D. V. O.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile formulată de reclamanta T. A. în contradictoriu cu pârâți C. D., P. V. D., C. J. IASI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut in ședința publica au răspuns reclamanta prin avocat, cu împuternicire avocațială la dosar, pârâții C. D., P. V. D., prin avocat, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind pârâta C. J. IASI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, după care,
Reclamanții, prin avocat, depun la dosar taxa judiciară de timbru parțială.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat instanța acordă părților cuvântul asupra excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 3 București invocată de pârâtul C. D..
Pârâtul C. D., prin avocat, invocă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 3 București, conform art. 94 lit. i C.proc.civ., cererile de împărțeală judiciară sunt de competența judecătoriei, aici fiind vorba despre o cerere în materie de moștenire, rezultă că sunt aplicabile regulile de drept comun, astfel că competența de soluționare a cauzei aparține tribunalului, având în vedere competența după valoare, terenurile menționate în capetele 5 și 4 de cerere sunt mai mari decât acest prag, se contestă calitatea de moștenitor și deschiderea succesiunii, conform dispozițiilor art. 105 C.proc.civ. terenurile care intră în masa succesorală, iar pentru asta se solicită anularea contractului. Competența aparține Tribunalului București, instanța de la ultimul domiciliu al defunctului.
Reclamanta, prin avocat, având cuvântul asupra excepției invocate, arată că lasă la aprecierea instanței.
Pârâtul P. V. D., prin avocat, arată că este de acord cu faptul că în prezenta cauză competența aparține Tribunalului București.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 3 București.
INSTANȚA
Asupra cauzei de fata de fata retine urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti la data de 18.07.2013 sub nr._, reclamanta T. A. in contradictoriu cu paratii C. D., P. V. D. si C. J. Iasi pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, a solicitat instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa constate deschisa succesiunea de pe urma defunctei Badarau V.-M., decedata la data de 18 09 1986, cu ultimul domiciliu in Bucuresti, ., sector 3; sa constate ca de pe urma defunctei Badarau V.-M. a rămas ca unic moștenitor defuncta N. A., decedata la data de 03 09 2000, in calitate de moștenitor testamentar, in baza testamentului autentificat sub nr. 1240/6.02.1986 de fostul notariat Local de Stat al Sector 1 București si, in consecința, constarea calitatii de mostenitor testamentar al ei de urma defunctei N. A. - in baza certificatului de moștenitor testamentar nr. 29 emis de BNP V. R. G. la data de 18.09. 2000 - defuncta care, la rândul ei, este moștenitoarea testamentara a defunctei Badarau V.-M.; constatarea nulitatii absolute - pentru frauda la lege - a certificatului de calitate de moștenitor nr. 132/06.12.2006, emis de Biroul Notarial Legitimus cu sediul in București, Calea Dorobanților nr. 87, sector 1, pe numele defunctului Daniels C., decedat la data de 29.03.2001, in calitate de moștenitor legal al defunctei Badarau V.-M.; anularea actelor subsecvente intocmite ori emise in baza certificatului de calitate de moștenitor nr. 132/06.12.2006, respectiv:
a.- titlul de proprietate nr._/03 11 2011 emis pe numele paratului C. D. de C. județeană Iasi pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, pentru o suprafața de teren de 18 ha 2070 mp;
b.- contractul de vanzare-cumparare de drepturi succesorale incheiat intre parații C. D., in calitate de vânzător, si P. V.-D., in calitate de cumpărător, autentificat sub nr. 2150/31.10.2011 de BNPA N. I. si M. M.-C.;
c.- contractul de vanzare-cumparare de drepturi succesorale incheiat intre parații C. D., in calitate de vânzător, si P. V.-D., in calitate de. cumpărător, autentificat sub nr. 370/01.03.2012 de BNPA N. I. si M. M.-C.; cu cheltuieli de judecata.
In motivare, reclamanta arata ca este moștenitoarea testamentara a defunctei N. A., decedata la data de 03 09 2000, conform certificatului de moștenitor testamentar nr. 29 emis de BNP V. R. G. la data de 18 09 2000, care, la rândul sau, este moștenitoarea testamentara a defunctei Badarau V. M., decedata la data de 18 09 1986, conform testamentului autentificat sub nr. 1240/6 02 1986 de fostul Notariat Local de Stat al Sector 1, București.
De asemenea, se mai arata de catre reclamanta ca la data de 18 09 1986, numita Badarau V. M. a decedat in București, sector 1, asa cum rezulta din certificatul de deces (anexa 1) emis de fostul Consiliu Popular al Sectorului 1 la data de 19 09 1986.
Mentioneaza ca, înainte de deces, defuncta Badarau V. M. a instituit prin testament (anexa 2) autentificat sub nr. 1240/6.02.1986 de fostul Notariat Local de Stat al Sector 1, București, drept legatara universala, in conformitate cu art. 888 si urmat, din vechiul cod civil, pe numita N. A., autoarea ei.
Anterior acestui testament, Badarau V. M. si N. A. au incheiat la data de 01.09.1985 un inscris sub semnătura privata denumit " Convenție" (anexa 3) prin care părțile au stabilit dupa cum urmeaza:
,,Eu, N. A., declar ca ma oblig sa asigur numitei BADARAU V. M., un spațiu de locuit, compus din una camera si acces la toate dependințele, in locuința mea situata in București ., . este compusa din 3 camere si hol, incepand de azi, si sa o ingrijesc cu toate cele necesare asigurării vieții, adică ingrijire materiala si morala, (....)pe tot restul vieții acesteia, in cele mai bune conditiuni.
Subsemnata, BADARAU V. M., depun la mana numitei N. A., pensia mea lunara in întregime in vederea folosirii ei pentru asigurarea celor necesare traiului zilnic, precum si toate bunurile mobile pe care le am in proprietatea mea si pe care le si transfer in locuința acesteia, urmând ca ele sa ramana in deplina proprietate a numitei N. A., dupa trecerea mea in neființa. (.....)
De altfel acest act il recunosc ca fiind si un fel de testament din partea mea in sensul ca o las testamentara universala asupra tuturor bunurilor care se vor gasi in proprietatea mea la data decesului meu si declar ca nu am alti moștenitori legali (.....)".
Reclamanta invedereaza instantei faptul ca, dupa decesul numitei Badarau V. M., N. A. a preluat in deplina proprietate si posesie bunurile mobile ce au aparținut acesteia, respectiv piese de mobilier, aparate electrocasnice, obiecte de imbracaminte, obiecte de arta decorativa, bijuterii, cârti, etc, acceptând astfel, in mod tacit, succesiunea defunctei Badarau V. M..
Totodata, se mai arata ca la rândul sau, N. A., verisoara sa, a instituit-o legatara universala prin testamentul autentificat sub nr. 81/23.01.1997 de BNP Enise E. (anexa 4).
N. A. a decedat la data de 03.09.2000 iar la data de 18.09.2000, in urma acceptării de către ea a succesiunii de pe urma defunctei N. A., i-a fost eliberat certificatul de moștenitor testamentar nr. 29 de BNP V. R. G. (anexa 5), ea preluând patrimoniul succesoral de pe urma defunctei, inclusiv bunurile mobile ce au aparținut defunctei Badarau V. M. aflate deja in patrimoniul autoarei sale.
De asemenea, se arata ca in urma unor demersuri intreprinse pentru identificarea intregii mase succesorale de pe urma defunctei Badarau V.-M., a aflat cu surprindere ca Biroul Notarial Legitimus a emis un Certificat de calitate de moștenitor - nr. 132/06.12.2006 - (anexa 6) din care rezulta ca moștenitorul legal al defunctei Badarau V. M. este numitul Daniels C., " identic (!?) cu D. C.-I., decedat la data de 29 03 2001, cu ultimul domiciliu in New York, Statele Unite ale Americii, căruia in calitate de nepot de frate, prin reprezentarea tatălui sau, D. P.-M. (decedat la data de 26 01 1970), are vocație universala asupra întregului patrimoniu succesoral."
La data de 28.06.2013, s-a adresat biroului notarial sus-mentionat, solicitând prin cererea depusa (anexa 7) rectificarea certificatului de calitate de moștenitor in sensul constatării calității de legatar universal a defunctei N. A. in ce privește succesiunea deschisa de pe urma defunctei Badarau V. M., conform testamentului lăsat de aceasta, autentificat sub nr. 1240/06.02.1986 de fostul Notariat Local de Stat al Sector 1, București.
Mentioneaza ca, la data de 11.07.2013, i s-a comunicat de Biroul notarial susmenționat, prin adresa nr. 5207/10 07 2013 (anexa 8), ca solicitarea sa nu intruneste condițiile legale. Totodată, din aceeași adresa rezulta ca cel care a solicitat eliberarea certificatului de calitate de moștenitor pe numele defunctului Daniels C. este paratul C. D., pretins legatar universal al acestuia.
Acest certificat, a cărui nulitate absoluta solicita a se constata, a fost obținut de paratul C. D. prin frauda la lege, prin incalcarea dispozițiilor art. 69, 75, 76, 77 din Legea nr. 36/1995, (in vigoare la data eliberării certificatului).
Astfel, paratul a solicitat si obținut certificatul de calitate de moștenitor pe numele defunctului Daniels C. (la peste 5 ani de la decesul acestuia) in condițiile in care Daniels C., cetățean american, decedat la data de 29.03.2001, cu ultimul domiciliu in New York, Statele Unite ale Americii, nu a acceptat nici expres si nici tacit succesiunea de pe urma defunctei Badarau V.-M., cu atat mai puțin in termenul de prescripție de 6 luni, termen care a inceput sa curgă de la data decesului acesteia, respectiv 18 09 1986.
Or, sancțiunea neexercitarii in termenul instituit de art. 700 alin. 1 din vechiul cod civil a dreptului de opțiune succesorala o constituie decăderea din acest drept; pe cale de consecința, persoana respectiva - in speța, Daniels C. - devenind străina de succesiune.
Pe de alta parte arata ca, paratul C. D. cunoștea la momentul emiterii certificatului de calitate de moștenitor (06.12.2006) de existenta testamentului autentic lăsat de defuncta Badarau V.-M. autoarei sale, N. A., la data de 06.02.1986 si, implicit, de faptul ca acest testament excludea de la moștenire oricare alti moștenitori (inclusiv pe defunctul Daniels C.), cu excepția celor rezervatari (inexistenți insa, in speța), de faptul ca moștenitoarea testamentara a defunctei N. A. este ea, in baza certificatului de moștenitor testamentar nr. 29/18.09.2000.
Prin obținerea in aceste condiții a certificatului de calitate, paratul a devenit in mod fraudulos moștenitor al defunctei Badarau V.-M., înlăturând astfel de la moștenire adevăratul si unicul moștenitor al acesteia, respectiv autoarea sa, N. A., ca, mai apoi, sa se folosească de acest certificat de calitate pentru obținerea si instrainarea rapida a patrimoniului succesoral de pe urma defunctei Badarau V.-M..
Prin urmare, defunctul Daniels C. nu este, in niciun caz, singurul moștenitor legal acceptant al defunctei Badarau V.-M., asa cum declara in mod nereal paratul C. D. in cele doua contracte de vanzare-cumparare de drepturi succesorale a căror anulare o solicita.
De altfel, paratul C. D. se pare ca, mai tot timpul, este certat cu legea, fiind recent condamnat la 6 ani de inchisoare cu executare . de DNA pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, spălare de bani si asociere in vederea săvârșirii de infracțiuni (dosar nr._ ,Tribunalul Argeș).
Avându-se in vedere cele expuse mai sus, in virtutea principiilor Quod nullum est nullum producit effectum si Resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis se impune si anularea actelor subsecvente emise ori intocmite in baza certificatului de calitate de moștenitor nr. 132/06.12.2006, nul absolut, respectiv:
a.- titlul de proprietate nr._/03 11 2011 (anexa 9) emis pe numele paratului C. D. de C. județeană Iasi pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, pentru o suprafața de teren de 18 ha 2070 mp;
b.- contractul de vanzare-cumparare de drepturi succesorale incheiat intre parații C. D., in calitate de vânzător, si P. V.-D., in calitate de cumpărător, autentificat sub nr. 2150/31.10.2011 de BNPA N. I. si M. M.-C. (anexa 10);
In acest contract, se menționează expres ca " drepturile succesorale ce se vand prin prezentul act au fost dobândite de mine, vânzătorul, prin moștenire de la defunctul Daniels C. - decedat la data de 29.03.2001, in baza certificatului de moștenitor nr. 106/03.06.2002 din dosarul nr. 121/2002 al Biroului Notarului Public M. A. (....) iar autorul sau la rândul lui le-a dobândit prin moștenire de la defuncta sa matusa Badarau V.-M. (.....) in baza certificatului de calitate de moștenitor nr. 132/06.12.2006 din dosarul nr. 173/2006 al Biroului Notarial "Legitimus" (.....)".
c.- contractul de vanzare-cumparare de drepturi succesorale incheiat intre parații C. D., in calitate de vânzător, si P. V.-D., in calitate de cumpărător, autentificat sub nr. 370/01.03.2012 de BNPA N. I. si M. M.-C. (anexa 11).
Invedereaza instantei faptul ca mențiunea de mai sus se regăsește si in acest al doilea contract, un contract prin care "moștenitorul C. D. incearca sa-si puna la adăpost, sub masca vânzării, drepturile succesorale furate de la adevăratul moștenitor al defunctei Badarau V. M..
In drept, au fost invocate disp. art. 69, 75, 76, 77 din Legea nr.36/1995 (in vigoare la data eliberării certificatului) si art. 119 din legea nr. 36/1995, republicata (M.Of. nr. 72/2013).
In dovedire a solicitat proba cu inscrisuri, interogatoriul paratilor C. D. si P. V. D. si orice alte probe a caror necesitate va rezulta din dezbateri.
La dosar au fost depuse inscrisuri (filele 10-22).
La data de 23.10.2013 parata C. J. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Iasi a depus intampinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive pe capetele de cerere avand ca obiect dezbatere succesorala.
Pe fondul cauzei, parata a aratat ca a emis titlul de proprietate pe baza documentatiei primite de la C. Municipala de Fond Funciar Iasi.
La data de 05.11.2013, paratul P. V. D. a formulat intampinare la cererea de chemare in judecata formulata de catre reclamanta T. A., solicitand respingerea acesteia.
In motivare, paratul invedereaza instantei faptul ca nu s-a indicat valoarea terenului înscris in titlul de proprietate si a obiectului actelor de vanzare-cumparare a căror anulare se solicita. In temeiul dispozițiilor art. 194 lit. c) din cuprinsul Ncpc, reclamanta avea obligația de a arata in cuprinsul acțiunii introductive de instanța valoarea obiectului cererii sale, respectiv avea obligația de a evalua terenul inscris in titlul de proprietate nr._/03.11.2011 si, care, ulterior a făcut obiectul transferului de proprietate prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 370/01.03.2012 de BNPA N. I. si M. M.-C., precum si valoarea contractului de vanzare-cumparare de drepturi succesorale autentificat sub nr. 2150/31.10.2011 de BNPA N. I. si M. M. C..
Mentioneaza ca, valoarea terenului cuprins in titlul de proprietate nr._/03.11.2011 emis pe numele paratului, C. D., de C. Județeană Iasi pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru o suprafața de teren de 18 ha 2070 mp, situat in Iasi, intravilan, având ca vecinătăți: N- ./1, L 2570/2, DE 2649, S- L 2570/3, DE 2550, V- 2545/1/2, V 2544, . cu expertiza notarilor publici din județul Iasi este de 4.915.890 Euro.
Valoarea contractului de vanzare-cumparare de drepturi succesorale incheiat intre C. D., in calitate de vânzător, si, el, in calitate de cumpărător, autentificat sub nr. 2150/31.10.2011 de BNPA N. I. si M. M. C. este de 210.000 Euro - prețul din contract.
Valoarea terenului care a făcut obiectul contractului de vanzare-cumparare de drepturi succesorale încheiat intre C. D., in calitate de vânzător, si el in calitate de cumpărător autentificat sub nr. 370/01.03.2012 de BNPA N. I. si M. M.-C. este valoarea terenului din titlul de proprietate proprietate nr._/03.11.2011, care a făcut obiectul vânzării ( contractul de vanzare-cumparare a fost impropriu denumit " Vanzare-cumparare de drepturi succesorale", D-l C. la momentul încheierii contractului - 01.03.2012 avea deja in patrimoniul sau terenul nu doar drepturile succesorale, iar obiectul transferului de proprietate a fost terenul a cărui valoare este de 4.915.890 Euro).
Solicita respingerea acțiunii in ceea ce privește anularea actelor subsecvente respectiv, Titlul de proprietate nr._/03.11.2011 emis pe numele paratului C. D. de C. Județeană Iasi pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru o suprafața de teren de 18 ha 2070 mp, care a fost emis in condiții de legalitate, paratul C. D. fiind singurul moștenitor al defunctei Badarau V.-M. care a făcut toate demersurile legale de a recupera proprietatea preluata de stat in mod abuziv a autoarei sale, Badararu V.-M..
Mai mult decât atat, reclamanta nu are interes in promovarea unei acțiuni având ca obiect anularea unui titlu de proprietate emis pe numele C. D. intrucat, dispozițiile legii 18/1991 - art.13 - arata in mod expres ca vor beneficia de dispozițiile acesteia doar persoanele care au făcut cerere in mod expres. Paratul C. D. este cel care a solicitat suprafața de teren care a aparținut autoarei sale, autorităților competente din Iasi si a făcut demersuri nenumărate in vederea obținerii dreptului de proprietate.
De asemenea, solicita ca instanta sa constate ca el este un dobanditor de buna-credinta al suprafeței de teren in discuție, considerând ca-i sunt aplicabile dispozițiile legale care definesc si arata efectele unui act încheiat cu buna-credinta. "Buna-credință" este prezumată în noul Cod civil (art. 14(2)), fiind definită expres în materie de accesiune (art. 586) si dobândirea drepturilor tabulare (art. 901(2)). Asftel, buna-credință asa cum a fost inteleasa de legiuitor reprezintă credința dobânditorului dreptului că antecesorul său avea toate însușirile cerute de lege pentru a-i transmite acel drept. Această convingere se întemeiază pe prezumția exactității actelor in baza cărora se transmit drepturile reale imobiliare. Buna-credință este creatoare de drept, în sensul că dobânditorul cu titlu oneros al unui drept real imobiliar pe care l-a înscris în cartea funciară, va fi considerat titularul acelui drept chiar dacă, ulterior înscrierii dreptului în favoarea sa, s-a dispus radierea dreptului autorului său tabular. In această situație, instanța de judecată va dispune, la cererea adevăratului titular al dreptului, numai radierea dreptului antecesorului tabular, nu și a dreptului terțului dobonditor. Pentru a produce acest efect, buna-credință a terțului dobânditor trebuie să existe la data înregistrării cererii sale de înscriere a dreptului în cartea funciară.
Avandu-se in vedere toate aceste considerente solicita respingerea acțiunii reclamantei T. A. ca fiind netimbrata pentru cele trei capete de cerere având ca obiect anularea titlului de proprietate si a celor doua contracte de vanzare-cumparare ; iar in situația in care se va complini timbrajul pana la termenul următor solicita respingerea actiunii reclamantei ca fiind lipsita de interes pentru promovarea unei acțiuni in anularea unui titlu de proprietate, pe care nu l-a solicitat, si a actelor de vanzare-cumparare.
In drept, au fost invocate disp. art. 205 Ncpc, OUG 80/26.06.2013, Legea 18/1991, art. 14, art. 586 si art. 901 noul Cod civil.
In dovedire, a solicitat proba cu inscrisuri.
La data de 08.11.2013 paratul C. D. a formulat intampinare la cererea de chemare in judecata formulata de catre reclamanta, solicitand instantei pe cale de exceptie: admiterea excepției necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 3 București și, pe cale de consecință, declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București; admiterea excepției inadmisibilității capetelor de cerere 1, 2 și 3, ca urmare a lipsei parcurgerii procedurii prealabile prevăzute de art. 193 alin. (3) NCPC; admiterea excepției inadmisibilității capătului 3 din cererea de chemare în judecată ca urmare a faptului că succesiunea defunctei N. A. a fost deja dezbătută; admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei T. A. și, pe cale de consecință, respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă; admiterea excepției lipsei de interes a reclamantei T. A. în prezenta cauză și, pe cale de consecință, respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind lipsită de interes; iar pe fondul cauzei, respingerea capeteleor 4 și 5 ale cererii de chemare în judecată ca neîntemeiate; în toate cazurile, obligarea reclamantei la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentei cauze, potrivit dovezilor ce vor fi depuse la dosar.
In motivare, paratul arata ca reclamanta a înțeles să expună o situație de fapt neadevărată, prezentând în mod trunchiat date și fapte necesare unei corecte și complete înțelegeri a problemei deduse judecății.
D. B., născut la 06.12.1893 în lași, decedează la data de 02.07.1968 în București, conform certificatului de deces ..R. nr._, eliberat de Primăria Sectorului 1 București la data de 26.07.2004 (Anexa nr. 1). La data decesului, dl. D. B. nu avea copii, însă era căsătorit cu dna. V. B. și avea doi frați în viață, respectiv pe dnii. M. și T. B..
La data de 27.11.1968, la 5 (cinci) luni de la decesul lui D. B. este emis de Notariatul de Stat al Sectorului 1 București Certificatul de moștenitor nr. 465 (Anexa nr. 2). Conform acestui certificat de moștenitor, la moștenirea dlui. D. B. au venit dna. V. B., în calitate de soție, cu drept de moștenire de 1/2 și dna. J. Eisenberg, cu drept de moștenire de 1/2, în baza unui testament olograf al dlui. D. B..
La data de 18.09.1986 decedează și dna. V. B., iar la data de 06.12.2006 este emis Certificatul de calitate de moștenitor nr. 132 („Certificatul nr. 132") de către Biroul Notarial Legitimus (Anexa nr. 3). Conform Certificatului nr. 132, moștenitor legal al dnei. V. B. este dl. Daniels C. (identic cu D. C.-loan), în calitate de nepot de frate și cu vocație universală asupra întregului patrimoniu succesoral. Dl. Daniels C. este fiul dlui. D. P.-M. care era fratele dnei. V. B. și care a decedat înaintea acesteia (i.e. la data de 26.01.1970). In consecință, dl. Daniels C. a venit la succesiunea dnei. V. B., prin reprezentarea tatălui său.
La data de 03.06.2002, este emis de BNP M. A. din Târgu-J. Certificatul de moștenitor nr. 106, prin care lui i s-a recunoscut calitatea de moștenitor unic testamentar al dlui. Daniels C. (Anexa nr. 4).
Cu privire la contextul emiterii certificatului de moșenitor pe numele reclamantei, arata ca:
La data de 01.09.1985, între V. B. și A. N. a fost încheiată o convenție („Convenția") prin care părțile au agreat ca: (a) dna. N. să asigure dnei. B. un spațiu de locuit și să o îngrijească pe tot restul vieții, în cele mai bune condiții, atât din punct de vedere material cât și din punct de vedere moral și în contrapartidă, dna. V. B. s-a obligat să pună la dispoziția dnei. N. întreaga pensie lunară pentru asigurarea traiului zilnic, precum și toate bunurile mobile pe care le deținea în proprietate și pe care le-a transferat încă de la acea dată în locuința dnei. N., urmând ca acestea să rămână în deplina proprietate a dnei. N., după decesul dnei. B..
Prin testamentul olograf întocmit în anul 1985, dna. V. B. a lăsat dnei. N. toate bunurile sale mobile, instituind-o legatar cu titlu universal (Anexa nr. 5).
La data de 06.02.1986, cu 7 (șapte) luni înainte de a deceda, dna. V. B. a lăsat un testament autentificat sub nr. 1240 de fostul Notariat Local de Stat al Sectorului 1 București care a dublat practic Convenția anterior încheiată și testamentul olograf și prin care a lăsat dnei. N. „ toate bunurile sale mobile ce se vor găsi în patrimoniul sau la data decesului [...]". Rezultă că dna. N. a fost instituită legatar cu titlu universal asupra tuturor bunurilor mobile ale dnei. B.; intenția dnei. B. de a o institui pe dna. N. legatar cu titlu universal asupra bunurilor sale mobile reieșind fără echivoc din cele trei acte juridice anterior menționate.
La data de 23.01.2007, prin testamentul autentificat sub numărul 81, dna. N. A. a instituit-o pe dna. T. A., reclamanta din prezenta cauză, legatară universală. Ulterior decesului dnei. N., la data de 18.09.2000, reclamantei i-a fost emis Certificatul de moștenitor nr. 29.
Cu privire la exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti, se arata ca:
Pentru corecta soluționare a excepției necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 3 București, instanța va avea în vedere următoarele dispoziții legale:
a)art. 105 NCPC care prevede că: „in materie de moștenire, competența după valoare se determină fără scăderea sarcinilor sau datoriilor moșteniri" ; rezultă că în materie de moștenire, competența se stabilește în funcție de valoare, cu excepția cererilor de împărțeală judiciară care sunt date în competența judecătoriei.
b)art. 94 alin. (1) pct. 1 lit. j) NCPC care prevede că judecătoriile judecă în primă instanță „orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști. ";
c)art. 95 pct. 1 NCPC care prevede că Tribunalul judecă în primă instanță, „toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe". Or, cererea de anulare a certificatului de moștenitor nu este dată prin lege în competența altei instanțe. Art. 94 pct. 1 lit. i) NCPC dă în competența judecătoriei doar cererile de împărțeală judiciară, nu și alte cereri în materie succesorală. Aceasta spre deosebire de prevederile anterioare (art. 2 pct. 1 lit. b) C.), care stabileau în mod expres competența judecătoriei în soluționarea cererilor formulate în materie succesoarală.
d)art. 99 alin. (2) NCPC care prevede că: „in cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt."
e)art. 101 alin. (2) NCPC care prevede că în cererile privind constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea actului juridic, chiar dacă nu se solicită și repunerea părților în situația anterioară competența se stabilește ținându-se seama de valoarea obiectului contractului sau actului juridic.
Față de faptul că prin petitul nr. IV) al cererii de chemare în judecată, reclamanta solicită anularea unui titlu de proprietate emis cu privire la un teren având o suprafață de 18 ha, precum și a două contracte de vânzare-cumpărare a căror valoare cumulată se ridică la suma de 5.125.890 Euro, respectiv aproximativ 21.785.000 lei, rezuita ca judecătoria nu este competenta să soluționeze prezenta cauza, întrucât obiectul cererii reclamantei depășește valoarea-prag de 200.000 lei.
Pe cale de consecință, față de valoarea obiectului cererii reclamantei, competența materială și teritorială de soluționare a cauzei revine Tribunalului București, în temeiul dispozițiilor art. 95 pct. 1 coroborat cu art 118 NCPC, motiv pentru care vă solicit să declinați competența de soluționare a întregii cauze către Tribunalul București.
Totodată, față de dispozițiile art. 99 alin. (2) NCPC, apreciază că instanța nu are posibilitatea de a disjunge acest capăt de cerere și a păstra spre soluționare restul cererilor reclamantei, deoarece capătul IV) al cererii de chemare în judecată este capăt principal de cerere ce se află în strânsă legătură cu restul capetelor de cerere.
Chiar în ipoteza în care instanța ar aprecia că nu este capăt principal de cerere capătul IV, competenta de soluționare a întregii acțiunii ar reveni tot Tribunalului București. In temeiul dispozițiilor art. 105 NCPC care prevăd în mod expres că și în materie de succesiuni, competența se stabilește după valoare. Or, așa cum a arătat anterior, din activul succesoral fac parte și terenurile ce au făcut obiectul contractelor de cesiune a căror anulare se solicită, care au o valoare ce depășește valoarea de 200.000 lei, atrăgând competența materială a Tribunalului.
Cu privire la necesitatea achitării taxei judiciare de timbru la valoarea capătului 4 al cererii de chemare în judecată, arata ca:
In conformitate cu dispozițiile art. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru „actiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență. Taxele judiciare de timbru sunt datorate, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, de către toate persoanele fizice și juridice și reprezintă plata serviciilor prestate de către instanțele judecătorești, precum și de către Ministerul Justiției și P. de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție."
Potrivit art. 3 alin. 1 lit. f) din OUG nr. 80/2013, în cererile evaluabile în bani, taxa de timbru pentru cererile al căror obiect depășește pragul de 250.000 lei se calculează potrivit următorului algoritim: 6.105 lei + 1% pentru ce depășește 250.000 lei. Totodată, conform art. 3 alin. (2) din același act normativ, se taxează identic și acțiunea în constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial.
Valoarea terenului pentru care C. Județeană lași pentru stabilirea dreptului de proprietate a emis, pe numele lui, titlul de proprietate nr._/03.11.2011 este, conform expertizei notarilor publici din județul lași de 4.915.890 Euro (Anexa nr. 51). La valoarea de 4.915.890 urmează a timbra reclamanta acțiunea, întrucât, contractul autentificat sub nr. 370/01.03.2012 de către BNPA N. I. și M. M.-C. a fost impropriu denumit contract de vânzare-cumpărare de drepturi succesorale, fiind, în realitate, un contract de vânzare-cumpărare a însuși terenului de 18 ha, deoarece la momentul încheierii contractului, pe numele lui fusese deja emis titlul de proprietate nr._/03.11.2011, el fiind proprietarul terenului și un simplu succesor care înstrăina drepturile sale succesorale, ori cotă-parte din aceste drepturi.
Totodată, la stabilirea valorii totale la care reclamanta urmează a timbra acțiunea, aceasta trebuie să aibă în vedere și contractul de vânzare-cumpărare drepturi succesorale încheiat între subsemnatul și dl. Pomârlean, autentificat sub numărul 2150/31.10.2011 de către BNPA N. I. și M. M.-C. a cărui valoare este de 210.000 Euro.
Concluzionand, avându-se în vedere faptul că, prin capătul IV al cererii de chemare în judecată reclamanta a solicitat, printre altele, și anularea a două contracte de vânzare-cumpărare care au o valoare cumulată de 5.125.890 Euro, respectiv aproximativ 21.785.000 lei, în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. f) și alin. (2) din OUG nr. 80/2013, motiv pentru care, solicita instanței să pună în vedere reclamantei să achite taxa judiciară de timbru pe capătul al IV-lea de cerere, calculată în conformitate cu dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. f) din OUG nr. 80/2013 la valoarea de 5.125.890 Euro (21.785.000 lei).
Privitor la excepția inadmisibilității capetelor 1-3 din cererea de chemare în judecată ca urmare a lipsei parcurgerii procedurii prealabile, arata ca:
Potrivit art. 193 alin. (3) NCPC, ,,La sesizarea instanței cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o încheiere emisă de notarul public cu privire la verificarea evidențelor succesorale prevăzute de Codul civil. ,,In acest caz, neîndeplinirea procedurii prealabile va fi invocată de către instanță, din oficiu, sau de către pârât’’.
Instituirea acestei obligații legale în sarcina reclamantului are ca scop evitarea riscului pronunțării de către instanță a unei hotărâri judecătorești prin care să se statueze asupra acelorași aspecte ca cele constate de notarul public, în ipoteza în care procedura succesorală a fost anterior demarată în fața acestuia, fiind emis un certificat de moștenitor sau, după caz, de calitate de moștenitor.
Nedepunerea de către reclamant a încheierii menționate la art. 193 alin. (3) NCPC este sancționată cu inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată, dat fiind caracterul prealabil al acestei proceduri. Această procedură nu a fost urmată de reclamantă, astfel că primele trei capete ale cererii de chemare în judecată trebuie respinse ca inadmisibile.
Cu privire la excepția inadmisibilității capătului 3 din cererea de chemare în judecată ca urmare a deschiderii anterioare a succesiunii defunctei N. A., se arata ca:
Prin capătul 3 al cererii de chemare în judecată reclamanta solicită să se constate calitatea sa de moștenitoare testamentară a defunctei N. A..
Or, chiar reclamanta relevă existența Certificatului de moștenitor nr. 29/18.09.2000, emis pe numele său, de pe urma defunctei N. A..
Prin urmare, succesiunea defunctei N. A. a fost deja dezbătută, iar în urma acestei dezbateri a fost constatată calitatea reclamantei de moștenitoare testamentară.
Potrivit art. 109 alin. (1) din Legea notarilor publici nr. 36/1995, republicată, „Succesibilul sau altă persoană interesată poate sesiza direct instanța judecătorească în vederea dezbaterii unei succesiuni."
Dacă însă succesibilul a ales deja calea procedurii notariale de dezbatere a succesiunii, procedură care, în cazul de față, a fost finalizată prin emiterea Certificatului de moștenitor nr. 29/18.09.2000, succesibilul nu mai are deschisă calea directă a dezbaterii în fața instanței, în virtutea principiului electa una via non datur recursus ad alteram.
In aceste condiții, capătul 3 din cererea de chemare în judecată (constatarea calității reclamantei de moștenitoare testamentară de pe urma defunctei N. A.) este inadmisibil.
Privitor la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei T. A.. Defuncta N. A. nu a acceptat moștenirea Veronicăi B., dreptul său de opțiune succesorală fiind prescris.
In esență, reclamanta pretinde că ar avea dreptul la succesiunea Veronei B., în virtutea calității sale de moștenitoare testamentară a defunctei N. A..
Defuncta N. A. este însă străină de moștenirea Veronicăi B., întrucât nu a acceptat în termen succesiunea acesteia, dreptul său de opțiune succesorală fiind prescris.
Astfel, atât prin testamentul olograf, cât și prin cel autentic, dna. N. a fost instituită legatar cu titlu universal asupra bunurilor mobile ale dnei. B.. Nu există însă nicio dovadă care să ateste faptul că aceasta a acceptat, fie și tacit, acest legat. Posesia exercitată de dna. N. asupra bunurilor mobile ale dnei. B. nu poate fi asimilată drept o acceptare tacită a succesiunii, întrucât bunurile mobile - proprietatea dnei. B. - au intrat în posesia și proprietatea dnei. N. în temeiul Convenției - act juridic anterior celor două testamente. Conform Convenției, dna. B. a transferat bunurile sale mobile în locuința dnei. N. încă de la data încheierii Convenției; de altfel, această operațiune era și firească, având în vedere faptul că dna. B. locuia împreuna cu dna. N. în locuința acesteia din urmă.
Potrivit art. 689 Cod civil, acceptarea este tacită când succesibilul face un act (fapt) pe care nu îl putea săvârși decât în calitatea sa de erede și din care rezultă indirect, dar neîndoielnic, intenția sa de acceptare a moștenirii. Din textul legal anterior referit rezultă că, pentru a ne afla în prezența unei acceptări tacite, trebuie îndeplinite cumulativ două condiții: (a) voința succesibiliului de a accepta moștenirea și (b) conduita lui (actele sau faptele săvârșite) din care să rezulte indirect intenția de a accepta pur și simplu moștenirea.
In speță, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 689 Cod civil, deoarece, așa cum a arătat anterior, exercitarea posesiei asupra bunurilor mobile ale Veronei B. nu poate fi intrepretată ca reprezentând un act de acceptare tacită a moștenirii acesteia, câtă vreme acele bunuri se aflau încă din anul 1985 în posesia dnei. N., în temeiul Convenției încheiate cu dna. B.. Folosința bunurilor mobile a fost exercitată în temeiul unor acte juridice anterioare decesului dnei. B. și nu ca urmare a pretinsei acceptări tacite a moștenirii acesteia.
Concluzionand, posesia exercitată de dna. N. asupra bunurilor dnei. B., fiind anterioară întocmirii celor două testamente, nu poate fi asimilată unei acceptări a moștenirii. De altfel, pe numele dnei. N. nu există emis niciun certificat de moștenitor / calitate de moștenitor de pe urma defunctei B.. De altfel, dacă ar fi existat o acceptare tacită a succesiunii Veronicări B., era firesc ca reclamanta să invoce acest lucru la momentul la care a deschis succesiunea defunctei N. A..
Mentioneaza ca la acest moment, față de faptul că succesiunea nu a fost acceptată în termenul de 6 luni de la data deschiderii succesiunii, conform art. 700 coroborat cu art. 651 Cod civil, emiterea unui certificat de moștenitor pe numele dnei. N. nu mai este nici posibilă și nici legală, dreptul de opțiune succesorală al acesteia fiind prescris. Stingerea dreptului de opțiune atrage stingerea chiar a vocației succesorale. Ea poate fi invocată de orice persoană interesată, inclusiv în cazul unor acțiuni reale.
Or, având în vedere că: dna. N. este străină de succesiunea dnei. B., deoarece nu a acceptat în termenul legal moștenirea acesteia și dna. N. nu putea transmite reclamantei, dna. T., drepturi pe care ea însăși nu le avea, deoarece nemo plus iuris ad alium transferre potest quam ipse habet, rezultă că reclamanta nu poate exercita drepturi de moștenitor de pe urma Veronicăi B., ceea ce în plan procesual se traduce prin lipsa calității procesuale active a reclamantei în această cauză.
Pe cale de consecință, solicita respingerea capetelor de cerere 1, 2, 4 și 5 ale acțiunii ca fiind formulate de o persoană fără calitate procesuală activă.
Cu privire la impunerea admiterii exceptiei lipsei de interes a reclamantei, arata ca:
In ipoteza în care instanța va trece peste excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, acțiunea urmează a fi respinsă ca fiind lipsită de interes, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Interesul este definit în doctrină ca fiind folosul practic urmărit prin promovarea acțiunii civile. în speță, interesul reclamantei în promovarea acțiunii nu există și nici nu poate exista în viitor, deoarece: autoarea reclamantei a fost instituită legatar cu titlu universal doar în ceea ce privește bunurile mobile ale dnei. B., bunuri mobile despre care susține că se află în posesia ei - secțiunea A de mai jos și (b) în ceea ce privește bunurile imobile, acestea au fost deja revendicate de el; la acest moment nu mai există niciun bun imobil care să poată face obiectul restituirii în natură sau prin echivalent și, mai mult, termenele instituite de legile speciale în materia revedicărilor, ie. Legea nr. 18/1991 și Legea nr. 10/2001 s-au împlinit fără ca dna. N. ori dna. T., în calitate de pretinse moștenitoare ale dnei. B. să fi adresat vreo notificare de restituire ori să fi inițiat vreun alt demers în acest sens - secțiunea B de mai jos.
De asemenea, se arata ca autoarea reclamantei nu a fost instituită legatar universal al dnei. B..
Legatul cu titlu universal conferă legatarului vocație (chemare) la o cotă-parte din moștenire, cotă-parte exprimată printr-o fracțiune matematică sau prin indicarea de bunuri succesorale, determinate prin natura lor juridică de imobile sau mobile. Astfel, potrivit art. 894 alin. (1) Cod civil sunt legate cu titlu universal: (a) legatul unei fracțiuni din moștenire, precum jumătate, a treia parte etc.; (b) legatul tuturor bunurilor imobile; (c) legatul tuturor bunurilor mobile; (c) legatul unei fracțiuni din totalitatea bunurilor imobile; și (d) legatul unei fracțiuni din totalitatea bunurilor mobile.
Prin testamentul autentic, V. B. a lăsat dnei. N. „toate bunurile mele mobile ce se vor găsi în patrimoniul meu la data decesului [...].", rezultând astfel că dna. N. a fost instituită legatar cu titlu universal asupra tuturor bunurilor mobile ale Veronei B.. Trimiterea, din cuprinsul testamentului la art. 888 și urm. Cod civil, precum și referirea la legatul universal nu pot fi luate în considerare, atât timp cât vin în contradicție cu voința expresă a testatoarei de a testa doar asupra bunurilor mobile. De altfel, fiind o contradicție între modul expres de referire la bunurile mobile și mențiunea privind un text legal (art. 888 Cod civil), trebuie dată întâietate referirii exprese la bunurile mobile, având în vedere vârsta testatoarei și faptul că aceasta nu era o persoană cu cunoștințe juridice.
Mai mult, intenția dnei. B. de a lăsa dnei. N. doar bunurile mobile este neechivocă, câtă vreme, prin două acte juridice anterioare, respectiv Convenția și testamentul olograf, dna. B. a insituit-o pe dna. N. legatar numai cu privire la bunurile sale mobile. Testamentul autentic nu a făcut altceva decât să confirme intenția dnei. B. de a lăsa dnei. N. totalitatea bunurilor sale mobile.
Prin urmare, în situația în care instanța va considera că dna. N. a acceptat succesiunea dnei. B., trebuie reținut că dna. N. a avut doar calitatea de legatar cu titlu universal, pentru totalitatea bunurilor mobile și nicidecum pe cea de legatar universal. In această situație, Daniels C., ca succesor legal, vine la moștenirea rămasă după scăderea legatului cu titlu universal. Pe cale de consecință, actele de cesiune și titlul de proprietate sunt valabile, acestea privind doar bunuri din afara legatului bunurilor mobile.
In ipoteza în care, în ciuda tuturor argumentelor anterior expuse, instanța ar aprecia că dna. N. a făcut acte de acceptare a succesiunii a dnei. B., interesul reclamantei (legatar cu titlu universal) în prezenta cauză nu poate fi justificat prin intenția de a dobândi averea mobilă a dnei. B., întrucât, așa cum însăși reclamanta recunoaște, dna. N. A. a preluat în proprietate și posesie toate bunurile mobile lăsate de dna. B. (a se vedea, în acest sens, pagina 3, ultimul paragraf din cererea de chemare în judecată). Termenele limită pentru depunerea notificărilor în temeiul legii nr. 10/2001 șl a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate in temeiul legii nr. 18/1991 s-au împlinit. La acest moment, nu mai există bunuri imobile care să poată face obiectul unei revendicări
Astfel, termenul-limită pentru depunerea notificărilor în temeiul Legii 10/2001 s-a împlinit, cel mai târziu, la data de 14 februarie 2002, în conformitate cu art. 4.6. din Norma metodologică de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 ; iar termenul-limită pentru depunerea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor în temeiul Legii nr. 18/1991 s-a împlinit, cel mai târziu, la data de 31 decembrie 1998, în conformitate cu art. 8 alin. (3) din Legea nr. 18/1991 .
Reclamanta nu se poate prevala de faptul că el a inițiat demersurile legale în vederea revendicării imobilelor și reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor lăsate moștenire de dna. B., întrucât notificările făcute de unul dintre moștenitori nu profită celorlalți moștenitori, în acest sens fiind dispozițiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 coroborate cu cele ale art. 697 Cod civil, precum și o abundentă practică judiciară a înaltei Curți de Casație și Justiție.
Conform art. 4.7. din Norma metodologică de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 ,,[î]n cazul în care nu toate persoanele care au calitatea de moștenitor al persoanei fizice îndreptățite au solicitat restituirea imobilului preluat abuziv, de cotele cuvenite celor care nu au depus notificări vor profita ceilalți moștenitori care au depus în termen cerere de restituire. Soluția prevăzută la art. 4 alin. (4) din lege este în acord cu dispozițiile legale aplicabile în materie de succesiuni (dreptul de acrescământ reglementat de art. 697 din Codul civil, potrivit căruia "Partea renunțătorului profită coerezilor săi" ...). Prin urmare, comoștenitorul care a solicitat restituirea în natură a imobilului în baza Legii nr. 10/2001 (considerat moștenitor acceptant) culege și cota comoștenitorului care nu a acceptat succesiunea în termenul legal (care nu a depus notificarea până la data de 14 februarie 2002 și care astfel a devenit străin de succesiune prin neacceptare). în cazul în care, după adoptarea decizei/dispoziției de soluționare și până la întabularea acesteia, apar alte persoane cu vocație succesorală care au depus în termen cerere de restituire, se va dispune revocarea actului administrativ și emiterea unei decizii/dispoziții conforme cu legea."
In concluzie, în ipoteza absurdă în care acțiunea reclamantei ar fi admisă de instanța de judecată, aceasta nu ar obține niciun folos practic, întrucât orice potențial demers de revendicare / reconstituire a dreptului de proprietate ar fi paralizat, termenele-limltă pentru promovarea unor atare acțiuni, fiind demult împlinite, iar în ceea ce privește averea mobilă a dnei. B., reclamanta recunoaște că autoarea sa a intrat în posesia acesteia.
Pentru toate aceste considerente, aprecieaza că reclamanta nu justifică niciun interes actual sau potențial și nu are posibilitatea de a obține niciun folos.
La data de 27.11.2013, reclamanta-parata T. A. a formulat cerere modificatoare/completatoare a pct. v al actiunii introductive, solicitand instantei si anularea contractului de partaj voluntar intervenit intre parații C. D. si P. V.-D., autentificat sub nr. 807/05 07 2013 de SPN M. si P. privitor la ieșirea paraților din indiviziune asupra terenului in suprafața de 18 ha 2070 mp atribuit paratului C. D. de C. județeană Iasi pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor prin titlul de proprietate nr._/03 11 2011, partaj in urma căruia paratul C. D. a dobândit in proprietate exclusiva terenul in suprafața totala de 10.000 mp situat in Municipiul Iasi.
Mentioneaza ca, dupa introducerea acțiunii a luat cunoștința de faptul ca parații C. D. si P. V.-D. au incheiat la data de 05 07 2013 un contract de partaj voluntar autentificat sub nr. 807/05 07 2013 de SPN M. si P. privitor la ieșirea din indiviziune asupra terenului in suprafața de 18 ha 2070 mp atribuit paratului C. D. de C. județeană Iasi pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor prin titlul de proprietate nr._/03 11 2011.
Avându-se in vedere ca prin acțiunea inițiala a solicitat anularea actelor subsecvente intocmite ori emise in baza certificatului de calitate de moștenitor nr. 132/06 12 2006 iar contractul de partaj voluntar in discuție este, la rândul sau, un act subsecvent certificatului de calitate de moștenitor sus-amintit, nul absolut - derivând direct din titlul de proprietate nr._/03 11 2011 si contractul de vanzare-cumparare de drepturi succesorale autentificat sub nr. 2150/31 10 2011 - se impune si anularea acestui act, in virtutea principiilor Quod nullum est millum producit effectum si Resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis.
La dosar a fost anexat contractul de partaj voluntar aut. sub nr. 807/05.07.2013 de SNP M. si P..
Paratii C. D. si P. V. D. au formulat intampinari la cererea modificatoare.
La data de 27.11.2014 instanta a respins cererea de ajutor public judiciar formulata de reclamanta ca neintemeiata (f. 271).
Prin incheierea de sedinta din data de 29.01.2015 pronuntata in dosarul nr._ a2 instanta a admis cererea de reexaminate formulata de reclamanta si a dispus esalonarea taxei judiciare de timbru de 20.940 lei in 14 transe lunare, in cuantum de 1495,71 lei, cu scadenta in data de 20 a fiecarei luni, in perioada februarie 2015-martie 2016.
La termenul de judecata din data de 26.02.2015 instanta a acordat cuvantul partilor pe exceptia necompetentei materiale invocate de paratul C. D..
Analizand cu prioritate exceptia invocata, potrivit art. 248 Cod procedura civila, instanta retine urmatoarele:
Prin prezenta cerere reclamanta a solicitat instantei dezbaterea succesiunii defunctei Badarau V.-M., decedata la data de 18.09. 1986, cu ultimul domiciliu in Bucuresti, ., sector 3; stabilirea mostenitorilor acesteia si, in consecinta, anularea certificatului de calitate de mostenitor nr. 132/06.12.2006, emis de Biroul Notarial Legitimus cu sediul in București, Calea Dorobanților nr. 87, sector 1, pe numele defunctului Daniels C. si anularea actelor subsecvente emise in baza acestuia.
Capatul principal de cerere il reprezinta anularea certificatului de calitate de mostenitor nr. 132/06.12.2006 prin care s-a constatat deja deschisa succesiunea defunctei Badarau V.-M. si s-a stabilit calitatea de mostenitor legal al numitului Daniels C. (D. C. I.). Dupa solutionarea acestui capat de cerere, instanta urmeaza a se pronunta pe celelalte capete de cerere, inclusiv pe capetele de cerere avand ca obiect anularea actelor intocmite in baza certificatului de calitate de mostenitor nr. 132/06.12.2006.
Avand in vedere prevederile art. 105 Cod procedura civila, precum si faptul ca valoarea obiectului cererii depaseste suma de 200.000 lei, instanta apreciaza ca ii revine Tribunalului Bucuresti competenta materiala de a solutiona prezenta cauza.
Prin urmare, avand in vedere si prevederile art. 94 lit. j, art. 99 si art. 101 alin. 2 Cod procedura civila, instanta va admite exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Sectorului 3 invocata de parata si va declina competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale, invocata de pârât.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta T. A., CNP_, cu domiciliul în București, .. 1, sector 1, CU D. ALES LA CABINET DE AVOCATURA F. V., sector 4, București, CALEA S. VODA, nr. 232, ., ., în contradictoriu cu pârâții C. D., CNP_, cu domiciliul în sector 1, București, .. 4-8, . D., CNP_, cu domiciliul în PIATRA N., ., ., ., J. N., C. J. IASI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în IASI, A. P., nr. 60, J. IAȘI, în favoarea Tribunalului București.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
N. Galațanu V. O. D.
GN/DVO/2 ex/04.05.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2581/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2714/2015.... → |
|---|
