Contestaţie la executare. Hotărâre din 14-01-2016, Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 14-01-2016 în dosarul nr. 222/2016
Dosar nr._ /2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SECȚIA CIVILĂ Nr. 222
Ședința publică de la 14.01.2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE: G. D.
GREFIER: D. I.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea A. Națională pentru Restituirea Proprietăților și pe intimații G. D. I. și B. O. L., moștenitorii defunctei G. A., având ca obiect „contestație la executare - suspendare executare”.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință în cuprinsul căruia se învederează că, la data de 08.01.2016, prin Serviciul Registratură S.C.P.E.J D., C. & Asociații a depus la dosar, în copie certificată, dosarul de executare nr. 1630/2013, după care:
Instanța, în temeiul art. 131 NCPC, verificându-și din oficiu competența, constată că este competentă să soluționeze prezenta cauză, potrivit art. 651 NCPC.
Instanța, în temeiul art. 258 coroborat cu art. 255 NCPC, încuviințează părților proba cu înscrisuri, apreciind-o admisibilă și ducând la soluționarea cauzei.
Instanța, în temeiul art. 244 NCPC, constată terminată cercetarea judecătorească și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București la data de 26.02.2014, sub nr._, contestatoarea A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, în contradictoriu cu intimata G. A. a formulat contestație la executare în dosarul de executare nr. 1630/2013 aflat pe rolul S.C.P.E.J. D., C. & Asociații, solicitând anularea executării; anularea încheierii privind cuantumul cheltuielilor de executare din 07.02.2014, anularea încheierii pronunțate la data de 04.02.2014 de Judecătoria Sectorului 3 București în dosar nr._/301/2013 de încuviințare a executării silite, suspendarea executării pâră la soluționarea prezentei cauze, suspendarea popririi înființate la terțul poprit Activitatea de Trezorerie și contabilitate Publică a Municipiului București.
În motivare, contestatoarea a arătat că la data de 17.08.2012, Comisia Județeană T. pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 a emis pentru G. A., R. I. și S. R. Hotărârea nr. 659/2012 prin care s-a stabilit cu titlu de despăgubire suma de 278.920,47 lei pentru bunurile ce au aparținut autoarei S. E., rămase și abandonate în Basarabia.
Prin Somația din 07.02.2014, S.C.P.E.J. D., Cosoreanu & Asociații înștiințează contestatoarea despre obligația de restituire către creditoare a sumei de 63.553,05 lei, compusă din 56.684,74lei reprezentând cota sa parte de 2/4 din creanța stabilită prin Hotărârea nr. 659/2012 în cuantum actualizat, plus suma de 6904,31 lei cheltuieli de executare.
Prin adresa înregistrată la instituția contestatoare cu nr._/13.02.2014, Activitatea de trezorerie și contabilitate Publică a Municipiului București a comunicat că s-a luat măsura înființării popririi asupra conturilor ANRP, până la concurența sumei de 63.553,05 lei.
Contestatoarea a arătat că modalitatea de plată a despăgubirilor stabilite prin hotărârile comisiilor județene pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 este prevăzută de art. 18 alin. 5 din HG nr. 1120/2006 privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 (...) lit. c) eșalonat în două tranșe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 40% în primul an și 60% în anul următor, dacă cuantumul compensațiilor depășește 100.001 lei. Potrivit art. 18 alin. 5 din aceeași hotărâre de guvern, achitarea acestor compensații este condiționată de existența în bugetul de stat a unor sume suficiente aprobate anual cu această destinație. În opinia contestatoarei, prin folosirea sintagmelor „în funcție de disponibilitățile bănești” sau „în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat”, legiuitorul a prevăzut tocmai acea situație în care sumele alocate prin bugetul de stat nu sunt suficiente pentru acoperirea despăgubirilor acordate potrivit legii, iar ignorarea acestor prevederi legale duce la crearea unor angajamente de plată fără acoperire bugetară și are drept efect acordarea despăgubirilor cu prioritate anumitor persoane, în detrimentul celor aflați la ordine.
Contestatoarea a mai susținut că, din rațiuni financiare creanțele asupra statului pot fi limitate sau eșalonate la plată și nu pot fi plătite decât în condiții de solvabilitate, principii care nu sunt înlăturate de jurisprudența CEDO.
Referitor la modalitatea de actualizare se arată că alin. 6 din art. 18 din HG nr. 1120/2006 prevede că suma achitată beneficiarilor în cea de-a doua tranșă se actualizează în raport cu indicele de creștere a prețurilor de consum din ultima lună.
A arătat în continuare care sunt atribuțiile sale, precum și faptul că executarea silită prin poprire are consecința inevitabilă a blocării conturilor sale, fapt care pune instituția în imposibilitatea de a plăti voluntar despăgubirile de care beneficiază persoanele îndreptățite. Ori, din aceste motive, în ultima perioadă contestatoarea s-a aflat în imposibilitatea de a plăti voluntar despăgubirile de care beneficiază persoanele îndreptățite în temeiul Legii nr. 9/1998 și Legii nr. 290/2003.
Contestatoarea a mai susținut că onorariul de avocat în cuantum de 333 lei este nepotrivit și că aprobarea de către instanță a plății acestuia presupune dovada efectuării de către avocat a unor diligențe suplimentare celor efectuate de executorul judecătoresc, dovadă care nu a fost făcută.
În drept, art. 711 și urm. din Codul de procedură civilă, Legea nr. 290/2003 actualizată prin Legea nr. 171/2006 și HG nr. 1120/2006 modificată prin HG nr. 57/2008.
În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri (filele 8-18).
Prin încheierea din data de 05.06.2014, instanța a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul art. 242 C.pr.civ. pentru neîndeplinirea de către contestatoare a obligației de a achita cheltuielile de fotocopiere și transmitere a dosarului de executare, în condițiile art. 716 alin. 2 C.pr.civ.
Apelul formulat de contestatoare împotriva acestei încheieri a fost admis prin Decizia civilă nr. 1087R/24.04.2015, prin care Tribunalul București a casat încheierea din data de 05.06.2014 și a trimis cauza la instanța de fond pentru continuarea judecății.
La termenul din data de 26.11.2015, instanța a dispus introducerea în cauză, în calitate de intimați a moștenitorilor G. D.-I. și B. O.-L. în locul intimatei G. A., decedată la data de 22.02.2014, potrivit certificatului de calitate de moștenitor nr. 74/15.07.2014 eliberat de BN V. T. (f. 89).
La solicitarea instanței, S.C.P.E.J. D., Cosoreanu & Asociații a depus la dosar copii certificate de pe actele ce compun dosarul de executare nr. 1630/2013 (filele 96-148).
La termenul din 26.11.2015 intimații au depus la dosar note scrise prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată.
În ședința publică din data de 14.01.2016 instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin Hotărârea nr. 659/2012 emisă de Comisia Județeană T. pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, s-au stabilit cu titlu de despăgubire pentru numiții G. A., S. R. și intimata R. I. suma de 278.920,47 lei (filele 142-143).
Prin Declarația autentificată sub nr. 1471/02.10.2012 de către B.N.P. G. S., dată de G. A., S. R. și intimata R. I., ce a avut ca obiect partajul compensațiilor bănești acordate prin Hotărârea nr. 659/2012 emisă de Comisia Județeană T. pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, defunctei G. A. i-a revenit suma de 139.460,23 lei (filele 139-140).
Prin cererea formulată la data de 17.12.2013 (f.145), defuncta G. A. a solicitat S.C.P.E.J. D., Cosoreanu & Asociații executarea silită a Hotărârii menționate, pentru tranșa în cuantum de 55.784,09 lei din suma de 139.460,23 lei, care îi revine în urma încheierii Declarației de partaj, invocând dispozițiile Legii nr. 290/2003. Prin încheierea din 17.12.2013, S.C.P.E.J. D., Cosoreanu & Asociații a dispus înregistrarea cererii și deschiderea dosarului de executare silită nr. 1630/2013 (fila 138).
Prin încheierea din camera de consiliu din data de 27.01.2014, Judecătoria Sectorului 3 București a încuviințat executarea silită împotriva contestatoarei în dosar nr._/301/2013 (fila 134).
Prin încheiere, la data de 07.02.2014 (f. 132), executorul judecătoresc a procedat la actualizarea creanței în sumă de 55.784,09 lei (40% din 2/4 din valoarea totală a despăgubirilor în sumă de 278.920,47 lei) pentru perioada decembrie 2012-decembrie 2013 rezultând un cuantum de 56.648,74 lei și a stabilit cheltuielile de executare în sumă totală de 6.904,31 lei, din care onorariul pentru avocat este în sumă de 333 lei.
La data de 07.02.2014 a fost emisă somația prin care s-a solicitat debitoarei contestatoare să achite suma de 63.553,05 lei reprezentând creanța în cuantum de 56.648,74 lei cu actualizare și 6.904,31 lei cheltuieli de executare. Prin aceeași somație i s-a adus la cunoștință contestatoarei că împotriva sa a fost luată măsura popririi conturilor deschise la terțul poprit Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică a mun. București (filele 130-131). Somația a fost comunicată la data de 10.02.2014 (fila 129). La aceeași dată s-a dispus înființarea popririi la Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică a mun. București, măsură despre care contestatoarea a fost înștiințată (fila 129).
Prin Încheierea din data de 04.11.2014 dată de S.C.P.E.J. D., Cosoreanu & Asociații în dosarul de executare nr. 1630/2013 s-a dispus eliberarea sumei de 63.553,05 lei rezultată din executarea silită, compusă din 56.648,74 lei creanță și 6.904,31 lei cheltuieli de executare, precum și încetarea executării silite ca urmare a realizării obligației din titlul executoriu și a achitării cheltuielilor de executare și, în consecință, desființarea popririi instituite la terțul poprit (filele 106-107). Încheierea a fost comunicată contestatoarei în data de 06.11.2014 (fila 105).
În drept, potrivit art. 711 alin. 1 teza I C.pr.civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
Primul motiv al contestației este apreciat de instanță ca neîntemeiat. Deși dreptul defunctei creditoare G. A. la acordarea de compensațiilor în sumă de 139.640,23 lei (2/4 din 278.920,47 lei) a fost stabilit prin hotărârea nr. 659/17.08.2012, se constată că până la data formulării cererii de executare silită, nu a existat niciun demers din partea debitoarei pentru achitarea benevolă a obligației stabilită prin titlul executoriu, la scadența sa, conform art. 10 alin. 2 din Legea nr. 290/2003 și art.38 alin.5 lit. a din HG nr.1120/2006.
Astfel, nu poate fi primită critica referitoare la încheierea din data de 07.02.2014, prin care executorul a actualizat prima tranșă a creanței, care este contestată sub aspectul neaplicării disp. referitoare la actualizarea doar a celei de-a doua tranșe.
Dispozițiile art. 18 alin. 6 din HG nr. 1120/2006 prevăd faptul că suma achitată beneficiarilor în cea de-a doua tranșă se actualizează cu indicele de creștere a prețurilor de consum din ultima lună pentru care acest indice a fost publicat de Institutul Național de S., față de luna decembrie a anului anterior.
Executorul judecătoresc a actualizat prima tranșă a creanței în raport cu indicele de creștere a prețurilor de consum, în temeiul art. 628 alin. 3 C.pr.civ., iar nu în temeiul art. 18 alin. 6 din HG nr. 1120/2006, deoarece executarea se efectuează pe cale silită și nu de bună voie, în temeiul dispozițiilor speciale. Astfel, art. 662 alin. 3 dispune că executarea silită are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobânzilor, penalităților sau a altor sume acordate potrivit legii prin titlu, precum și a cheltuielilor de executare, iar prin art. 628 alin.3 stabilește că dacă prin titlul executoriu nu au fost acordate dobânzi, penalități sau alte asemenea sume care să poată fi stabilite potrivit alin. (2), executorul judecătoresc, la cererea creditorului, poate actualiza valoarea obligației principale stabilite în bani, indiferent de izvorul ei, astfel că, în mod legal executorul a procedat la actualizarea creanței pentru care s-a solicitat executarea silită.
În ceea ce privește susținerile contestatoarei în sensul că este necesar ca sumele datorate conform titlului executoriu din cauză să fie aprobate în buget, instanța reține existența unei obligații legale în sarcina debitoarei contestatoare, aceea de a întreprinde demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligațiile de plată, fără ca necuprinderea sumelor în buget să constituie o cauză de exonerare sau de amânare de la plată. Odată pronunțat un titlu executoriu în contra sa, debitoarea avea obligația să îl aducă la îndeplinire inclusiv prin organizarea bugetului în mod corespunzător. În niciun caz lipsa sa de diligență și propriile inacțiuni nu justifică anularea unei executări silite. Cum titlul executoriu a fost emis în 2012, ANRP trebuia să aibă rol activ și să întocmească într-un termen rezonabil liste cu fondurile necesare satisfacerii tuturor creditorilor săi pe anul 2013. Este de reținut și faptul că ANRP este doar instituția publică prin intermediul căreia se plătesc despăgubirile, acestea fiind datorate de stat cu titlu de reparații morale, cum rezultă chiar din expunerea de motive a legii. Ori, recunoașterea unor drepturi doar pe hârtie, fără a executa obligațiile recunoscute și asumate prin legile de reparație face ca aceste drepturi să fie iluzorii.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în Cauza Ș. împotriva României sau Hornsby împotriva Greciei că faza executării silite trebuie considerată ca făcând parte integrantă din noțiunea de „proces” în sensul art. 6 din Convenție, întrucât dreptul de acces la justiție ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre definitivă și obligatorie să rămână fără efect în detrimentul unei părți. Aceeași situație se regăsește și în cauză, deoarece în lipsa demersurilor contestatoarei pentru prevederea sumelor în bugetul de venituri și cheltuieli se poate aprecia că există un refuz de respectare a obligației de plată dintr-un titlu executoriu.
Or, a arătat Curtea, administrația (în cauză, instituțiile publice) constituie un element al statului de drept, interesul său fiind identic cu cel al unei bune administrări a justiției. De asemenea, a pretinde creditorului că pentru realizarea creanței sale ar trebui să formuleze o nouă acțiune pentru obligarea debitoarei de a prevedea în buget sumele necesare îndestulării sale ar reprezenta o sarcină oneroasă pentru partea care deja a stabilit dreptul său pe cale judecătorească. În cauza S. P. împotriva României, aceeași Curte a apreciat că întreprinderea altor demersuri de către reclamant nu ar avea decât un rezultat repetitiv și anume ca o instanță să dispună încă o dată autorității publice să execute o hotărâre judecătorească, fapt ce ar încălca art. 35 al. 1 din Convenție, considerente reiterate și în cauza C. împotriva României.
În ce privește critica debitoarei contestatoare cu privire la onorariul avocatului creditoarei pentru faza executării silite, instanța constată că aceasta este vădit netemeinică.
Conform încheierii din data de 07.02.2014 prin care executorul judecătoresc a stabilit cheltuielile de executare, onorariul pentru avocat este de 333 lei. Or, un onorariu de 333 lei pentru faza executării silite nu poate fi apreciat, în niciun caz, ca fiind disproporționat, deoarece avocatul are de îndeplinit atribuții specifice în această fază a procesului civil.
Prin urmare, instanța constată că procedura de executare efectuată în dosarul de executare nr. 1630/2014 al B S.C.P.E.J. D., C. & Asociații este efectuată în conformitate cu dispozițiile legale, motiv pentru care, în temeiul art. 711 C.pr.civ., va respinge contestația ca neîntemeiată.
În ce privește cererea de întoarcere a executării silite, față de dispozițiile art. 722 alin. 1 C.pr.civ., conform cărora întoarcerea executării se poate dispune în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită și având în vedere că prin soluționarea contestației la executare nu a fost anulată executarea silită, rezultă că nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru a se dispune în sensul solicitat de contestatoare.
În ce privește cererea de suspendare a executării silite, instanța urmează să o respingă ca rămasă fără obiect, având în vedere că această măsură poate fi dispusă și produce efecte numai până la soluționarea contestației la executare, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 718 alin. 1 C.pr.civ., iar în prezenta cauză instanța a reținut cauza pronunțare atât pe această cerere, cât și pe fondul contestației la executare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge contestația la executare formulată de către contestatoarea A. N. PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR, cu sediul în sector 1, București, Calea Floreasca, nr. 202, în, contradictoriu cu intimații G. D.-I., CNP_ cu domiciliul în Buziaș, ., nr.36, jud. T. și B. O.-L., CNP_, cu domiciliul în Timișoarea, ., nr.9, ., ., ambii intimați cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, Calea Moșilor nr. 110, sector 2, ca neîntemeiată.
Respinge cererea privind suspendarea executării silite ca rămasă fără obiect.
Cu drept de apel în termen de 10 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.01.2016.
Președinte, Grefier,
Red. și tehnored. G.D./D.I.
6 ex./22.01.2016
| ← Validare poprire. Sentința nr. 161/2016. Judecătoria SECTORUL... | Contestaţie la executare. Hotărâre din 14-01-2016,... → |
|---|
