Contestaţie la executare. Sentința nr. 21/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 21/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 21-12-2015 în dosarul nr. 18496/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ Sentința civilă nr._
Ședința publică din data de 21 decembrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: V. I. I.
Grefier: M. N.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea F. S.A. în contradictoriu cu intimații B.E.J. C. L. A., N. N., având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 07 decembrie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data 14.12.2015 când, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 21 decembrie 2015, hotărând următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București la data de 03 aprilie 2015 sub nr._, contestatoarea F. S.A., în contradictoriu cu intimatul B.E.J. C. L. A., a formulat contestație la executare împotriva Încheierii de executare silită din data de 17.03.2015 emisă de B. C. L. A. în dosarul de executare silită nr. 62/2015. Contestatoarea a solicitat și suspendarea executării silite până la soluționarea definitivă a contestației.
În motivare, contestatoarea a arătat că prin Decizia civilă nr. 8959/27.06.2011 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 în dosarul nr._/300/2010 a fost obligată la plata sumei de 1700 lei către creditorul N. N.. Creditorul a formulat cerere de executare silită la executorul judecătoresc, cerere încuviințată de instanța de executare în urma căreia s-a dispus poprirea conturilor contestatoarei.
Contestatoarea a arătat că prin Încheierea din 17.03.2015 B.E.J. a reținut în sarcina sa cheltuieli de executare compuse din suma de 450 lei reprezentând cheltuieli administrative și suma de 170 lei reprezentând onorariu de executor; apreciază că suma de 170 lei corespunde normelor legale de 10% din suma corectă, fiind corect stabilită. În ceea ce privește suma de 450 lei, contestatoarea apreciază că este excesiv de mare în raport de valoarea debitului și a actelor de executare efectuate.
Contestatoarea a mai arătat că aceste cheltuieli administrative au fost efectuate pentru mai mulți debitori și au fost solicitate fiecărui debitor în parte, deși unele cheltuieli, cum sunt cele legate de transport, comunicarea somațiilor au fost suportate o singură dată, fiind efectuat un singur transport, comunicate mai multe somații în același plic.
A mai susținut contestatoarea că suma stabilită în final cu titlu de executare conține și TVA, calculat abuziv și la suma de 450 lei, care ar trebui justificată cu chitanțe emise de entități care deja au calculat pentru aceste sume TVA-ul.
Astfel, contestatoarea a solicitat instanței să constate că suma cheltuielilor de executare este de 170 lei.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 711 și urm. Cod procedură civilă.
În dovedire, contestatoarea a depus la dosar înscrisuri (filele 5,6).
La data de 02 septembrie 2015 contestatoarea a depus la dosar cerere precizatoare prin care a arătat că înțelege să se judece în contradictoriu și cu N. N., în calitate de intimat (fila 17).
La data de 11 septembrie 2015 contestatoarea a depus la dosar cerere prin care a arătat că nu mai solicită suspendarea executării silite (fila 20).
Acțiunea a fost legal timbrată cu 36 lei taxă judiciară de timbru (fila 21).
Intimații, deși au fost legal citați, nu au depus întâmpinare.
La solicitarea instanței, la data de 03 decembrie 2015, au fost depuse actele din dosarul de executare silită nr. 62/2015 (filele 36-73).
La termenul de judecată din data de 07 decembrie 2015 instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului B.E.J. C. L. A..
Instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisuri, respectiv cele depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 248 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte,administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. Astfel, instanța se va pronunța cu precădere asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a biroului executorului judecătoresc.
Potrivit art. 36 din Codul de procedură civilă, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios astfel cum acesta este dedus judecății. Astfel, în cadrul oricărei contestații la executare, calitate procesuală au părțile implicate în raportul execuțional: creditorul și debitorul, nu și organul de executare silită, cu atât mai mult forma juridică în care aceștia își desfășoară activitatea (biroul sau societatea civilă profesională). De asemenea, în toate cazurile, calitatea procesuală se analizează în cerința existenței unei identități între persoana reclamantului și persoana celui care este titularul dreptului subiectiv dedus în justiție, precum și în condiția unei identități între persoana pârâtului și persoana celui obligat în raportul de drept substanțial.
În consecință, în prezenta cauză, calitate procesuală au contestatorul, împotriva căruia s-a început executarea silită în calitate de debitor al obligației, cealaltă parte ce poate avea calitate procesuală pasivă fiind creditorul potrivit titlului executoriu care a fost pus în executare, în speță intimatul N. N.. Astfel, nici executorul judecătoresc, nici biroul executorului judecătoresc, nu sunt parte în raportul juridic dedus judecății, cu atât mai mult cu cât, în eventualitatea admiterii oricărei contestații, acesta are obligația legală de a se conforma hotărârii judecătorești și a executa titlul executoriu în limitele arătate, sau de a înceta executarea, acest act jurisdicțional neproducând efecte, în sens restrâns, față de executori, respectiv nu se nasc față de acesta, sau de forma de exercitare a profesiei – biroul executorului judecătoresc, drepturi sau obligații, altele decât cele deja existente în temeiul Codului de procedură civilă și Legii nr. 188/2000, respectiv punerea în executare a titlului executoriu și recuperarea cheltuielilor de executare, ori încetarea executării silite.
Totodată se reține că potrivit art. 2 din Legea nr. 188/2000, executorul judecătoresc este organul învestit cu autoritatea de stat pentru a putea impune debitorului urmărit obligația de a executa dispozițiile unui titul executoriu și care se înfățișează astfel ca un auxiliar sau partener important al justiției pentru aducerea la îndeplinire a celor dispuse prin hotararilor judecătorești executorii ale instanțelor judecatorești, nefiind în niciun caz parte în executarea silită, astfel că nu se verifică identitatea de părți între subiecții raportului juridic de drept substanțial și părțile din proces în ceea ce privește executorul judecătoresc, cum s-a reținut anterior. Prin urmare, executorul și, în consecință, nici biroul executorului judecătoresc nu pot avea calitate procesuală pasiva într-o contestație la executare în care raporturile juridice sunt stabilite între creditor, debitor și terțul poprit, în cazul în care executarea silită a fost realizată prin poprire.
De asemenea, se reține că prin Decizia nr. 162/22.04.2003 pronunțată de Curtea Constituțională, respingându-se excepția de neconstituționalitate a art. 399 din codul de procedură civilă (corespunzător art. 711 din Codul de procedură civilă în vigoare din 15.02.2013), instanța de contencios constituțional a reținut că în cadrul executării silite, ca și în cazul contestației la executare, organul de executare nu are interese proprii și, în consecință, nu are calitatea de parte în proces și nu este necesar să fie citat ca atare. Ori, neavând interese proprii și neafirmând drepturi proprii, nefiind legat de nici un raport juridic de părți, fiind doar organul de executare, executorul judecătoresc ori societatea profesională în care acesta își desfășoară activitatea nu au calitate procesuală pasivă, neexistând identitate între aceștia și subiecții raportului juridic de drept substanțial care ăi leagă pe creditor și debitor.
Aceeași situație se păstrează și în ceea ce privește cheltuielile de executare. În eventualitatea unei întoarceri a executării, creditorul este cel obligat să achite debitorului inclusiv cheltuielile de executare, urmând ca situația acestora să se stabilească ulterior între creditor și executor, în temeiul contractului încheiat de aceștia, fără a fi de natură a produce efecte asupra contestatorului.
În consecință instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Biroului Executorului Judecătoresc C. L. A. și în consecință va respinge contestația la executare formulată în contradictoriu cu acesta ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă
Pe fondul contestației instanța reține următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 8959 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosar nr._/300/2010, la data de 27.06.2011 definitivă prin Decizia civilă nr. 865 pronunțată în același dosar de Tribunalul București Secția a IV-a la data de 28.09.2012, precum și prin această din urmă hotărâre judecătorească s-a dispus, între altele, obligarea contestatoarei la plata către intimat a sumei de 1700 lei cheltuieli de judecată (filele 49-73).
La data de 17.03.2015, intimatul a formulat cerere de executare silită (fila 48). Prin încheierea pronunțată la aceeași dată, B.E.J. C. L. A. a admis cererea formulată de creditorul intimat, a dispus înregistrarea cererii de executare silită și deschiderea dosarului de executare nr. 62/2015 împotriva contestatorului-debitor (fila 46), încuviințând și executarea silită (fila 45).
Prin încheierea din 17.03.2015, executorul judecătoresc a stabilit cheltuielile de executare în cuantum total de 768,8 lei, TVA inclus (fila 44). Din cuprinsul încheierii a rezultat că suma totală se compune din 450 lei cheltuieli de formare dosar, arhivare dosar, taxe redactare, taxe comunicare acte, xerox documente, cheltuieli de transport etc., precum și din suma de 170 lei onorariu executor. A adunat suma de 450 lei alte cheltuieli de executare cu suma de 170 lei onorariu executor, la aceasta a aplica TVA de 148,8 lei.
Prin adresa nr. 146/2013 din 01.08.2013 executorul a dispus înființarea popririi pentru suma de 3087,65 lei reprezentând debit principal actualizat și 1988 lei reprezentând cheltuieli de executare (fila 38), măsura fiind adusă la cunoștința debitorului (filele 40, 41), care a fost și somat să îndeplinească obligația de a face reținută în sarcina sa prin titlul executoriu, precum și să achite debitul principal (cheltuieli de judecată) actualizat și cheltuielile de executare (filele 39, 41).
Potrivit art. 711 alin. 1 din Codul de procedură civilă, împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii.
Contestația la executare vizează un singur aspect, respectiv cuantumul cheltuielilor de executare, respectiv suma de 450 lei.
Titlurile executorii reține în sarcina contestatorului o singură obligație – achitarea cheltuielilor de judecată în cuantum de 1700 lei.
Potrivit art. I lit. a pct. 3 din OMJ nr. 2561/2012 prin care s-a modificat OMJ nr. 2550/2006, pentru recuperarea unei creanțe, prin poprire, onorariu maximal pe care-l poate percepe executorul este de 10% din valoarea creanței, în speță 170 lei, la care se adaugă TVA, dacă este cazul, astfel că onorariul executorului în cuantum de 170 lei a fost calculat în cuantum legal.
În ceea ce privește celelalte cheltuieli de executare instanța reține că suma consemnată ca reprezentând cheltuieli necesare executării silite, astfel cum sunt enumerate exemplificativ și stabilite la suma de 450 lei nu se justifică și nu sunt dovedite în speță. Astfel, cheltuielile pentru formare dosar, arhivare dosar, redactare acte, comunicare acte nu se face prin taxarea directă a debitorului, executorul având obligația ca parte din onorariile încasate în activitatea sa să fie alocată administrării activității biroului său, fără a impune debitorului să plătească în plus taxe pentru care nu s-au făcut cheltuieli suplimentare. De asemenea, nu se specifică care sunt taxele pentru xeroxare documente, care sunt cheltuielile de transport, ori dacă au fost comunicate acte prin poștă care este valoarea acestora. Mai mult, dacă aceste cheltuieli au fost făcute efectiv, acestea trebuiau dovedite cu chitanțe emise de persoanele fizice sau juridice care au perceput efectiv aceste taxe (chitanță pentru xeroxare documente, chitanță pentru plata contravalorii transportului, chitanță pentru achitarea taxelor poștale). Prin încheiere nu sunt determinate efectiv și concret aceste alte cheltuieli privind executarea și nici nu există la dosar dovada suportării unor asemenea cheltuieli, pe lângă onorariul perceput de executor. Mai mult, executorul a adunat cele două sume, 450 lei și 170 lei și a aplicat TVA la suma globală ceea ce este de natură a determina că întreaga sumă este, în realitate percepută de executor; prin stabilirea sumei de 450 lei mărind în mod artificial, peste limita prevăzută de lege, onorariul pe care este în drept să-l perceapă.
Este adevărat că potrivit dispozițiilor Legii nr. 188/2000, în afara onorariului, executorii pot percepe și alte cheltuieli însă condiția, pentru orice cheltuieli efectuate în orice fază a procesului civil, trebuie să fie justificate și dovedite. Ori, în aceste condiții, suma de 450 lei nu este nici justificată și nici dovedită, motiv pentru care urmează a fi înlăturată din cuantumul cheltuielilor de executare.
În consecință instanța reține că, din totalul cheltuielilor de executare, doar suma de 450 lei cu TVA menționată anterior nu se justifică, urmând ca actele de executare să fie anulate în parte, doar în ceea ce privește această sumă, fiind menținute în rest.
Pentru toate motivele expuse, pe fond, instanța va admite contestația la executare astfel cum a fost precizată și va anula încheierea din 17.03.2015 emisă de executorul judecătoresc, în dosarul de executare 62/2015, în ceea ce privește suma de 450 lei cu TVA, cheltuieli de executare silită, precum și actele subsecvente cu privire la această sumă și va menține în rest actele de executare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a B.E.J. C. L. A., invocată de instanță, din oficiu și în consecință:
Anulează contestația la executare în contradictoriu cu B.E.J. C. L. A., cu sediul în sector 6, București, .. 24, ., . introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite contestația la executare precizată, formulată de contestatoarea F. S.A., J_, CUI RO_, cu sediul în sector 3, București, . în contradictoriu în contradictoriu cu intimatul N. N., cu domiciliul în sector 2, București, ., ., . consecință:
Anulează încheierea din 17.03.2015 emisă de executorul judecătoresc, în dosarul de executare 62/2015, în ceea ce privește suma de 450 lei, cheltuieli de executare silită, precum și actele subsecvente cu privire la această sumă și menține în rest actele de executare.
Executorie potrivit art. 650 din Codul de procedură civilă.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Sectorului 3 București.
Pronunțată în ședința publică azi, 21 decembrie 2015.
Președinte, Grefier,
V.-I. I. M. N.
Red./Tehnored. jud. I.V.I.
6 ex/29.01.2016
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 18/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 140/2016.... → |
|---|
