Plângere contravenţională. Sentința nr. 140/2016. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 140/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 12-01-2016 în dosarul nr. 140/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI – SECTIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILĂ NR. 140
Ședința publică din data de 12.01.2016.
Instanța constituită din:
Președinte: S. S.
Grefier: M. S.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect plangere contraventionala, formulată de petentul C. I., în contradictoriu cu intimata C. SA CESTRIN.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
În conformitate cu disp. art. 131 C.pr.civ., instanța își verifică din oficiu competența și prin raportare la art. 10 din OG nr. 15/2002, constată că este competentă general, material și teritorial în ceea ce privește soluționarea prezentei acțiuni.
Având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în baza art. 255, 258 coroborat cu art. 237 pct. 7 C.proc.civ., instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei, apreciind-o admisibilă și concludentă, putând duce la soluționarea procesului.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau alte incidente de soluționat în baza art. 394 C.proc.civ, instanța constată dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 20.08.2015 pe rolul Judecătoriei Sector 3 București, sub nr. _, petentul C. I., în contradictoriu cu intimata C. SA CESTRIN, a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției, . nr._/03.08.2015 solicitând ca, pe baza probelor ce se vor administra, să se dispună anularea acestui proces-verbal și exonerarea sa de la plata amenzii contravenționale.
În motivare, petentul a arătat că, potrivit procesului verbal contestat, a fost sancționat pe motiv că la data de 11.04.2015 a circulat pe drumurile publice cu autoturismul cu nr. de înmatriculare_, fără a deține rovinietă valabilă.
În susținerea netemeiniciei procesului verbal, petentul a învederat că a vândut la data de 26.08.2014.2014 autoturismul cu pricina către numita D. S., astfel că acesta nu îi mai aparținea la acea dată, mențiunile fiind înregistrate și în evidența DITL Sector 3 București.
În subsidiar, petentul a mai adăugat faptul că solicită înlocuirea sancțiunii aplicate cu sancțiunea avertismentului, apreciind că este suficientă în speță. în acest sens, a menționat că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, nici prezumția de nevinovăție a contravenientului și nici prezumția de validitate a procesului verbal nu au caracter absolut. Totodată, arată că au trecut patru luni de la data constatării contravenției și până la acest moment nu a avut cunoștință de întocmirea procesului verbal atacat. Totodată, a menționat petentul că își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 5, 7, 21, 31-35 din O.G. nr. 2/2001, art. 101 din O.G. nr. 15/2002, art. 194 C.proc.civ..
În dovedirea celor susținute, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar.
Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei (f. 16).
În urma comunicării cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor însoțitoare, intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondată și neîntemeiată și menținerea procesului-verbal de constatare a contravenției, contestat, ca fiind temeinic și legal.
În motivare, intimata a arătat că, la data de 11.04.2015, pe DN56 Km3+860m, pe raza localității Podari, jud. DJ, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentului, a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă, sens în care, la data de 03.08.2015, a fost întocmit Procesul Verbal de Constatare a Contravenției . nr._ de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin subunitatea acesteia Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN.
Intimata a mai arătat că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 si 3 din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei - S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor.
Din analiza dispozițiilor art. 7 si 8, coroborate cu cele cuprinse in art. 1 alin.l, pct. b din O.G. nr. 15 / 2002, intimata arată că reiese, cu claritate, ca responsabilitatea achitării rovinietei revine persoanei înscrise în cartea de identitatea autoturismului ca deținător sau utilizator al autoturismului, indiferent de persoana care conduce efectiv autoturismul la momentul constatării contravenției, înscrierea în cartea de identitatea a utilizatorului fiind o condiție de opozabilitate, iar formalitățile prevăzute de dispozițiile O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România sunt necesare pentru a face actul încheiat de părți opozabil și persoanelor ce nu au participat la încheierea lui.
Totodată, apreciază intimata că, atât timp cât petentul figurează ca proprietar al autovehiculul în certificatul de înmatriculare, cât și în evidențele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculări și nicio altă persoană nu este menționată în calitate de utilizator, apreciază că acesta are calitatea de subiect activ al raportului juridic contravențional, potrivit dispozițiilor art. 8 coroborat cu art. 1 lit. b) din O.G. 15/2002, revenindu-i obligația de a face dovada valabilității rovinietei.
Intimata a mai învederat instanței faptul că, potrivit art.24 alin.2 lit.d), din Ordinul nr. 1501/2006 privind procedura înmatriculării, radierii si eliberării autorizației de circulație provizorie sau probe a vehiculelor, susține că petentul avea obligația să procedeze la efectuarea formalităților privind înstrăinarea autoturismului, în sensul radierii acestuia de pe numele său și în baza de date a MAI - Direcția Regim Permise de Conducere si înmatriculare a Vehiculelor, tocmai pentru opozabilitate.
Nu în ultimul rând, intimata a solicitat respingerea capătului de cerere privind cheltuielile de judecată, apreciind că, prin raportare la disp. art. 451 alin. 2 C.proc.civ., onorariul solicitat este nejustificat.
În drept, intimata și-a întemeiat susținerile din întâmpinare pe dispozițiile O.G. nr. 2/2001, OG nr. 15/2002, Ordinul M.T.I. nr. 769/2010.
În dovedirea celor susținute, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar.
În cauză s-a încuviințat și administrat pentru ambele părți proba cu înscrisurile de la dosar.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal. nr._/03.08.2015, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională conform art.8 alin.1 din OG nr.15/2002, reținându-se în sarcina sa că, la data de 11.04.2015, pe DN56 Km3+860m, pe raza localității Podari, județul D., a condus vehiculul cu nr. de înmatriculare_ pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă,
În urma verificării din oficiu, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului verbal de constatare a contravenției, prin raportare la confirmarea de primire a procesului verbal cu pricina din data de 11.08.2015, depusă la dosarul cauzei (f. 32).
Cu privire la legalitatea procesului verbal contestat, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute și fiind semnat olograf de agentul constatator. Totodată, instanța constată că faptei, astfel cum a fost reținută prin actul atacat, i s-a dat o corectă încadrare juridică,
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal contestat, instanța constată că această cerință nu este respectată în speță, pentru următoarele considerente:
Conform art.8 din OG nr.15/2002, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă. De asemenea, potrivit art. 7 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile revine în exclusivitate utilizatorilor români, care sunt definiți de dispozițiile art.1 alin.1 lit.b din OG nr.15/2002 precum și de dispozițiile art.1 alin.6 lit.a din Ordinul nr. 769/2010 ca fiind persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România.
Interpretând dispozițiile mai sus menționate, instanța reține că, pentru a deține calitatea de utilizator, orice persoană fizică sau juridică trebuie să fie înscrisă în certificatul de înmatriculare și să dețină în proprietate sau să folosească în baza unui drept legal un autoturism înmatriculat în România.
Analizând materialul probator administrat în prezenta cauză prin prisma dispozițiilor legale mai sus menționate, instanța reține că petentul a făcut dovada faptului că autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ a făcut obiectul unui contract de vânzare încheiat la data de 26.08.14, între acesta, în calitate de vânzător, și numita D. S., în calitate de cumpărător (f. 25). De asemenea, potrivit mențiunilor din evidența DITL Sector 3 București, la data de 26.08.2014 s-a dispus scoaterea din evidență a mijlocului de transport, înscris pe numele petentului (f.8).
Din acest punct de vedere, se reține că responsabilitatea radierii și înmatriculării autoturismului la Serviciul de Înmatriculări din cadrul Instituției Prefectului revine cumpărătorului, iar petentul nu are calitatea de subiect activ al contravenției. Astfel, potrivit art. 11 alin. 4 din O.U.G. nr. 195/2002, noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului, nerespectarea acestei obligații legale constituind o contravenție distinctă în sarcina acestuia, prevăzută de art. 101 alin. 1 pct. 4 din O.U.G. nr. 195/2002.
De asemenea, instanța apreciază că, deși, potrivit Ordinului nr. 1501/2006 privind procedura înmatriculării, radierii și eliberării autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor, petentul avea obligația să procedeze la efectuarea formalităților privind înstrăinarea autoturismului în sensul radierii acestuia de pe numele său și în baza de date a M.A.I. - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, neîndeplinirea acestei obligații nu lipsește de opozabilitate contractul de vânzare-cumpărare, acesta dobândind dată certă din momentul prezentării sale la DITL.
Având în vedere toate aceste elemente, instanța reține că la data la care s-a imputat săvârșirea contravenției – 11.04.2015 - petentul nu deținea în proprietate și nici nu folosea autovehiculul mai sus menționat, lipsind astfel una din condițiile impuse de art. 1 alin.1 lit.b din OG nr.15/2002 pentru ca aceasta să dețină calitatea de "utilizator".
D. fiind că singurul temei al răspunderii contravenționale este săvârșirea unei contravenții, raportat la împrejurarea că, la data constatării contravenției, petentul nu avea calitatea de utilizator al autoturismului cu număr de înmatriculare_, instanța apreciază că nu poate fi angajată răspunderea contravențională a petentului. O interpretare contrară ar încălca principiul personalității răspunderii contravenționale, principiu ce deține un rol fundamental în economia dreptului contravențional.
Pe cale de consecință, având în vedere că se constată netemeinicia procesului verbal, argumentele subsidiare ale petentului, privind înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertisment, nu se mai impun a fi analizate.
Față de cele de mai sus, instanța urmează să admită plângerea contravențională, sens în care va dispune anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/03.08.2015 și va exonera petentul de la plata sancțiunilor aplicate prin acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE :
Admite plângerea contravențională, formulată de petentul C. I., cu domiciliul in sector 3, București, ., ., ., CNP_, în contradictoriu cu intimata C. SA CESTRIN, cu sediul in sector 6, București, .. 401A, cu nr. de înregistrare la Registrul Comerțului J_, CUI_.
Anulează procesul verbal de contravenție . nr._/03.08.2015. Exonerează petenta de la plata sancțiunilor aplicate prin acesta.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 3 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12.01.2016.
Președinte, Grefier,
S. S. M. S.
Red. 25.01.2016
S.S./M.S.
Nr. ex. semnate: 2
← Contestaţie la executare. Sentința nr. 21/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1163/2016. Judecătoria... → |
---|