Plângere contravenţională. Sentința nr. 148/2016. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 148/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 12-01-2016 în dosarul nr. 148/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI – SECTIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILĂ NR. 148
Ședința publică din data de 12.01.2016.
Instanța constituită din:
Președinte: S. S.
Grefier: M. S.
Pe rol se află soluționarea plângerii contravenționale formulata de petentul B. L. IFN SA, în contradictoriu cu intimata C. C..
La apelul nominal facut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinita.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat sau alte incidente de soluționat în baza art. 394 C proc civ, instanța constată dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 06.08.2015 sub numărul _, petenta S.C. B. L. IFN S.A., în contradictoriu cu intimata C. SA, a formulat plângerea contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/13.07.2015, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea acestuia.
În motivare, petenta a arătat că, prin procesul-verbal de constatare a contravenției . R15 nr._/13.07.2015 emis de către C., a fost sancționată cu amenda in cuantum de 250 lei, reținându-se ca, în ziua de 20.02.2015, a circulat pe drumurile publice cu autoturismul având nr. de înmatriculare_, fără a deține rovinietă valabilă.
Petenta precizează că procesul verbal nu cuprinde semnătura olografă a agentului constatator, fapt care atrage nulitatea absolută a acestuia, conform Decizie nr. 6/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii. Mai arată petenta că s-au nesocotit dispozițiile art. I din Legea nr. 144/2012, procesul verbal fiind întocmit după expirarea unui termen de 30 de zile de la data constatării contravenției.
Totodată, învederează instanței faptul că procesul verbal nu cuprinde datele de identificare ale subscrisei, sediul social al acesteia fiind menționat greșit, fapt care atrage nulitatea actului sancționator. Mai arată, totodată, că procesul verbal nu cuprinde semnătura contravenientului și nu respectă dispozițiile art. 19 din O.G. nr. 2/2001.
În subsidiar, arată că autoturismul cu pricina a făcut obiectul contractului de leasing nr._/25.11.2004, încheiat între aceasta și MINCONI PROD . perioadă de 36 de luni, la data pretinsei contravenții petenta nemaifiind proprietar al autoturismului. Apreciază că utilizatorul autoturismului era cel căruia îi revenea obligața de a îndeplini formalitățile de înregistrare a bunului la autoritățile competente, conform Ordinului 1501/13.11.2006. În acest fel, apreciază că s-a încălcat principiul personalității răspunderii contravenționale.
În drept, petenta și-a întemeiat acțiunea pe disp. OG nr. 2/2001 și O.G. nr. 15/2002.
În dovedirea plângerii contravenționale, petenta a depus la dosar înscrisuri (filele 8-16).
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei (fila 8).
Legal citată, intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondată și neîntemeiată, întrucât procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale prev. de O.G. nr. 15/2002 și O.G. nr. 2/2001, Ordinul M.T.I. nr. 769/2010.
În motivarea întâmpinării, intimata a arătat, în esență, că, procesul verbal este semnat olograf de agentul constatator, contrar susținerilor petentei. A învederat instanței că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 si 3 din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei - S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor.
Apreciază că înregistrarea sediului vechi al petentei în procesul verbal se datorează chiar culpei acesteia, care nu a îndeplinit formalitățile necesare înscrierii noului sediu. Totodată, susține că, din analiza dispozițiilor art. 7 si 8, coroborate cu cele cuprinse in art. 1 alin.l, pct. b din O.G. nr. 15 / 2002, reiese cu claritate ca responsabilitatea achitării rovinietei revine persoanei înscrise în cartea de identitatea autoturismului ca deținător sau utilizator al autoturismului, indiferent de persoana care conduce efectiv autoturismul la momentul constatării contravenției, înscrierea în cartea de identitatea a utilizatorului fiind o condiție de opozabilitate, iar formalitățile prevăzute de dispozițiile O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România sunt necesare pentru a face actul încheiat de părți opozabil și persoanelor ce nu au participat la încheierea lui.
Totodată, apreciază intimata că, atât timp cât petenta figurează ca proprietar al autovehiculul în certificatul de înmatriculare, cât și în evidențele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculări și nicio altă persoană nu este menționată în calitate de utilizator, apreciază că acesta are calitatea de subiect activ al raportului juridic contravențional, potrivit dispozițiilor art. 8 coroborat cu art. 1 lit. b) din O.G. 15/2002, revenindu-i obligația de a face dovada valabilității rovinietei.
În drept, intimata a invocat dispozițiile O.G. nr. 2/2001, O.G. nr. 15/2002, precum și Ordinul MTI nr. 769/2010.
În dovedirea întâmpinării, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, depunând la dosarul cauzei, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, un set de înscrisuri (filele 25-27).
În cauză s-a încuviințat și administrat proba cu inscrisuri, atât pentru petentă, cât și pentru intimată.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal . nr._/13.07.2015, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională conform art.8 alin.1 din OG nr.15/2002, reținându-se în sarcina sa că, în ziua de 20.02.2015, a circulat pe DN65 km 15+550m (pe raza localității Pielești, jud. D.), cu autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, fără a deține rovinietă valabilă.
În urma verificării din oficiu, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului verbal de constatare a contravenției. În susținerea acestei concluzii, chiar și în lipsa dovezii de comunicare a procesului verbal, se reține că procesul verbal a fost comunicar la data de 23.07.2015 (fila 9), iar acțiunea a fost introdusă la data de 06.08.2015.
Cu privire la legalitatea procesului verbal contestat, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute și fiind semnat olograf de agentul constatator, contrar susținerilor petentei. Totodată, instanța constată că faptei, astfel cum a fost reținută prin actul atacat, i s-a dat o corectă încadrare juridică.
De asemenea, se reține că greșita mențiune a sediului petentei se datorează, pe de-o parte, chiar culpei acesteia, care nu a înregistrat mențiunile cu privire la noul sediu social, și, pe de altă parte, nu poate atrage anularea procesului verbal decât în condițiile probei unei vătămări, potrivit art. 16 alin. 6 din O.G. nr. 2/2001, astfel cum s-a statuat prin Decizia nr. 22/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, neputând fi asimilată cu lipsa oricărei mențiuni privind sediul, reglementată de art. 17 din același act normativ. Or, în speța de față, petenta nu a făcut o asemenea probă, contrar susținerilor sale. Totodată, susținerile petentei privind lipsa semnăturii sale și nerespectarea art. 19 din O.G. nr. 2/2001 nu pot fi reținute, de vreme ce procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 si 3 din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, prin utilizarea mijloacelor tehnice de către intimată.
Nu în ultimul rând, se reține că fapta a fost constatată în interiorul termenului de șase luni, prevăzut de art 13 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal contestat, instanța constată că această cerință nu este respectată în speță, pentru următoarele considerente:
Conform art.8 din OG nr.15/2002, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă. De asemenea, potrivit art. 7 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile revine în exclusivitate utilizatorilor români, care sunt definiți de dispozițiile art.1 alin.1 lit.b din OG nr.15/2002 precum și de dispozițiile art.1 alin.6 lit.a din Ordinul nr. 769/2010 ca fiind persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România.
Interpretând dispozițiile mai sus menționate, instanța reține că, pentru a deține calitatea de utilizator, orice persoană fizică sau juridică trebuie să fie înscrisă în certificatul de înmatriculare și să dețină în proprietate sau să folosească în baza unui drept legal un autoturism înmatriculat în România.
Analizând materialul probator administrat în prezenta cauză prin prisma dispozițiilor legale mai sus menționate, instanța reține că petenta a făcut dovada faptului că autovehiculul marca Dacia Solenza, cu numărul de înmatriculare_, a făcut obiectul contractului de leasing nr._, încheiat la data de 25.11.2004 între aceasta, între aceasta, în calitate de finanțator, și MINICONI PROD . de utilizator, pe o perioadă de 36 de luni. Acest aspect rezultă cu claritate din conținutul facturii si al extraselor de cont depuse la dosar (f.11-16), care atestă plata ratelor de leasing de către utilizator pe această perioadă, precum și valoarea reziduală a ultimei rate achitate. Totodată, se reține că în subsolul facturii nr._/05.12.2007 (f. 41) sunt înregistrate datele de identitate ale autoturismului ce face obiectul contractului de leasing, precum și ale utilizatorului, putând fi astfel verificată identitatea dintre acest autoturism și cel cu privire la care s-a emis procesul verbal de contravenție, conform datelor înscrise în acesta și planșelor foto depuse la dosar.
Pe cale de consecință, se reține că, la data achitării valorii reziduale -14.12.2007, conform extrasului de cont atașat (f. 40), s-a transferat dreptul de proprietate cu privire la autoturismul cu numărul de înmatriculare_ la utilizator. Astfel, la data pretinsei săvârșiri a contravenției – 20.02.2015, petenta nu mai avea calitatea de proprietar cu privire la autoturismul în cauză.
Din acest punct de vedere, se reține că responsabilitatea radierii și înmatriculării autoturismului la Serviciul de Înmatriculări din cadrul Instituției Prefectului revine cumpărătorului, iar petenta nu are calitatea de subiect activ al contravenției. Astfel, potrivit art. 11 alin. 4 din O.U.G. nr. 195/2002, noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului, nerespectarea acestei obligații legale constituind o contravenție distinctă în sarcina acestuia, prevăzută de art. 101 alin. 1 pct. 4 din O.U.G. nr. 195/2002.
Având în vedere toate aceste elemente, instanța reține că la data la care s-a imputat săvârșirea contravenției – 22.03.2015 - petenta nu deținea în proprietate și nici nu folosea autovehiculul mai sus menționat, lipsind astfel una din condițiile impuse de art. 1 alin.1 lit.b din OG nr.15/2002 pentru ca aceasta să dețină calitatea de "utilizator".
D. fiind că singurul temei al răspunderii contravenționale este săvârșirea unei contravenții, raportat la împrejurarea că, la data constatării contravenției, petenta nu avea calitatea de utilizator al autoturismului cu număr de înmatriculare_, instanța apreciază că nu poate fi angajată răspunderea contravențională a petentei. O interpretare contrară ar încălca principiul personalității răspunderii contravenționale, principiu ce deține un rol fundamental în economia dreptului contravențional.
Față de cele de mai sus, instanța urmează să admită plângerea contravențională, sens în care va dispune anularea procesului-verbal de constatare a contravenției ., nr._/13.07.2015 și va exonera petenta de la plata sancțiunilor aplicate prin acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE :
Admite plângerea contravențională, formulata de petentul B. L. IFN SA, cu sediul in sector 3, București, Piata A.-I., nr. 8, .>, cu nr. de înregistrare la ONRC J_, CUI_, în contradictoriu cu intimata C. C., cu sediul în București, sector 6, .. 401A, identificată prin CUI:_.
Anulează procesul verbal de contravenție . nr._/13.07.2015. Exonerează petenta de la plata sancțiunilor aplicate prin acesta.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 3 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12.01.2016.
Președinte, Grefier,
S. S. M. S.
Red. 25.01.2016
S.S./M.S.
Nr. ex. semnate: 2
← Cerere de valoare redusă. Hotărâre din 27-11-2015,... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 155/2016.... → |
---|