Plângere contravenţională. Sentința nr. 7030/2012. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7030/2012 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 18-04-2012 în dosarul nr. 7030/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTOR 3 BUCUREȘTI
SECTIA CIVILA
Sentința civilă nr. 7030
Ședința publică din 18.04.2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. A.
GREFIER: D. M.
Pe rol judecarea cauzei civile formulată de petenta S.C. V. D. TRADEX SRL, in contradictoriu cu intimatul M. A. SI DEZVOLTARII RURALE - DIRECTIA PENTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA BUCURESTI, având ca obiect plângere contraventionala.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din 12.04.2012, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data, parte integranta din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 18.04.2012, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei sector 5 la data de 07.07.2011, sub nr._/302/2011, petenta V.E.M. D. TRADEX SRL a solicitat in contradictoriu cu intimatul M. A. SI DEZVOLTARII RURALE-DIRECTIA PENTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA BUCURESTI, anularea procesului verbal . nr. 0084/22.06.2011, cu cheltuieli de judecată
În motivare, petenta a arătat că în data de 22.06.2011, MADR - DADR București, reprezentata prin (i) C. G. - Inspector (nr. legitimație 1), respectiv Ornei Ariclia - inspector (nr. legitimație 3) au procedat la un control inopinant la Punctul de lucru - sediu secundar al V. D. Tradex situat in Municipiul București, Sector 3, Bulevardul T. Pallady nr. 36.
Acest control a avut ca obiect cercetarea respectării prevederilor Legii viei si vinului in sistemul organizării comune a pieței viniviticole nr. 244/2002, republicata cu modificările si completările ulterioare si a prevederilor HG nr. 769/2010 privind Normele metodologice de aplicare a Legii viei si vinului in sistemul organizării comune a pieței viniviticole nr. 244/2002.
In urma controlului efectuat, inspectorii MADR - DADR București au dispus sancționarea contravenționala a V. D. Tradex cu amenda in cuantum de 40.000 Lei, ca urmare a încălcării prevederilor art. 51 lit. f) si ale art. 52 alin. 1 lit. c) din Legea viei si vinului in sistemul organizării comune a pieței viniviticole nr. 244/2002, republicata cu modificările si completările ulterioare, denumita in continuare "Legea nr. 244/2002".
În drept, au fost invocate art. 112 Cod proc.civ., art. 32 alin. 2 din OG nr,. 2/2001 și art. 65 alin. 1 din NM de aplicare a Legii nr. 244/2002.
În susținerea plângerii au fost depuse înscrisuri – filele 10-32.
La data de 20.09.2011, prin Serviciul Registratură, intimata a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sector 5, întrucât fapta a fost constatată pe raza sectorului 3.
În drept au fost invocate art. 115 – 118 Cod proc.civ., art. 137 alin. 1 și art. 158 alin. 3 Cod proc.civ., precum și art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001.
Prin sentința 7554/30.09.2011, JS 5 a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența în favoarea JS3, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ .
Analizând plângerea, prin prisma probelor administrate, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de sancționare a contravenției . nr. 0084/22.06.2011 încheiat de intimata MADR - DADR, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 40.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. art. 51 lit. f din Legea viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței viniviticole nr. 244/2002.
Verificând în conformitate cu dispozițiile art.34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate ce ar putea fi invocate din oficiu.
Instanța constata, totodată, ca procesul verbal a fost și temeinic întocmit.
Având in vedere jurisprudența CEDO aplicabila in baza art. 6 din Convenție, deși și contravenientul se bucura de prezumția de nevinovăție, petentul trebuie să facă dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției „acuzatului” dincolo de orice îndoiala rezonabilă (cauza Neata c. Romaniei). Totodata, in cauza I. P. impotriva României (cererea nr._/04, decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011), Curtea Europeana a retinut ca, ., invocarea de catre instante a prezumtiei de legalitate si validitate a procesului-verbal de contraventie, cu consecinta obligarii reclamantului la răsturnarea sa, nu putea avea caracter neasteptat, avand in vedere dispozitiile nationale incidente in materia contraventionala. Curtea Europeana a Dreptului Omului a subliniat importanta ca, in cadrul unui proces avand ca obiect plangere contraventionala, instanta nationala sa-i ofere petentului cadrul necesar pentru a-si expune cauza in conditii de egalitate cu partea adversa, cazand exclusiv in sarcina partii responsabilitatea modalitatii efective in care a inteles sa uzeze de drepturile sale procedurale. Curtea EDO a constatat in aceasta cauza ca singurele probe pe baza carora instantele nationale puteau pronunta o hotarare erau cele depuse de agentul constatator iar, in conditiile in care reclamantului i s-a dat posibilitatea pe tot parcursul procesului sa-si dovedeasca afirmatiile, acesta nu a fost plasat ., astfel incat nu a fost incalcat art. 6 CEDO.
In prezenta cauza, instanta constata ca petenta nu a produs nicio proba contrara situatiei de fapt retinute prin procesul-verbal de contraventie. Petenta nu a contestat faptul că vinul verificat nu respecta normativele in materie, dar a susținut că răspunderea nu îi aparține, ci ar aparține producătorului bulgar care ar fi efectuat îmbutelierea în condițiile art. 56 din Normele la Legea 244/2010.
Dar, art. 56 din Norme prevede clar că « Pentru produsele cu denumire de origine controlată îmbuteliate nu este necesară copia de pe certificatul de atestare, elementele de garantare a calității fiind menționate pe etichetă, sub răspunderea celui care a efectuat îmbutelierea”. Conform art. 28 din Norme, vinul cu denumire de origine controlată (DOC) este obținut din strugurii de vin produși și vinificați într-un areal delimitat, conform caietelor de sarcini aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale pentru fiecare denumire de origine Evidența denumirilor de origine și delimitarea acestora, a soiurilor pentru fiecare denumire de origine controlată se stabilește de către Consiliul regiunilor viticole din cadrul O.N.V.P.V. (Oficiului Național al Viei și Produselor Vitivinicole), cu consultarea asociațiilor de producători din cadrul denumirii de origine și se ține prin Registrul național al denumirilor de origine pentru vinuri din România.
Or, petenta, deși a beneficiat de asistența juridică de specialitate și a promovat prezenta acțiune înca din luna iulie 2011, nu a făcut nicio dovada ca cele patru tipuri de vin analizate - vin pelin alb, vin pelin roșu, vin dobrogean roșu, vin dobrogean alb – sunt vinuri cu denumire de origine controlată inregistrate in Registrul național pentru a intra sub incidenta art. 56. Aceste vinuri nu sunt menționate nici pe siteul ONVPV la secțiunea denumiri de origine protejate (http://www. onvpv.ro/?pag=1022).
În ceea ce privește „vinul dobrogean”, petenta nici nu a făcut dovada că acest vin ar fi fost importat de la .. Contractul de distribuire invocat (f. 10 dosar JS5), pe lânga faptul că este un simplu înscris sub semnătura privată care a dobândit data certă de abia de la data depunerii în dosarul pe rolul Judecătoriei sector 5 în condițiile art. 1182 cod civil (in vigoare la data intocmirii pretinsului contract de distribuție și, implicit, fața de prevederile Legii 71/2011, incident în cauză), in plus, acest contract nu are ca obiect decât pretinsa comercializare de „vin și pelin (imbuteliat, alb, roșu)” fără nicio mențiune cu privire la „vinul dobrogean”. Petenta nu a depus anexa la contract din care să rezulte că eventual și acest vin dobrogean ar fi fost importat de la Vin Promalvina Bulgaria.
«Vinul pelin» nici nu ar fi putea fi considerat ca fiind vin cu denumire de origine controlata pentru că, potrivit art. 1 din Procedură preliminară de înregistrare a cererilor de protecție a noilor denumiri de origine (…) parte din Ordinul 119/2010, denumirea de origine este denumirea unei regiuni sau a unui loc specific, utilizată pentru a descrie un produs menționat la alin. (2), care respectă următoarele cerințe: calitatea și caracteristicile sale se datorează în mod esențial sau exclusiv unui anumit mediu geografic cu factorii săi naturali și umani; strugurii din care este produs provin exclusiv din această arie geografică; este produs în această arie geografică; este obținut din soiuri de viță-de-vie aparținând speciei Vitis vinifera. Or, denumirea „vin pelin” evident că nu este o denumire a unei regiuni sau a unui loc specific.
Petenta nici nu a făcut dovada că producătorul bulgar i-ar fi garantat calitatea produselor cum a susținut în plângere. Dimpotrivă, in chiar contractul invocat, art. 5.4, petenta s-a obligat să accepte marfa produsă doar după ce o va analiza (f. 11 dosar JS 5), obligație pe care reclamanta nu a făcut însă dovada că ar fi îndeplinit-o anterior comercializării acestor produse. Petenta nici nu a făcut dovada că toate elementele de garantare a calității ar fi fost menționate pe etichetă așa cum prevede art. 56.
Pentru toate aceste motive, având în vedere că petenta nu a făcut dovada incidenței art. 56 din Normele la Legea 244/2002, că nu a făcut dovada, cumulativ, că produsele vin pelin alb, vin pelin roșu, vin dobrogean roșu, vin dobrogean alb sunt vinuri cu denumirea de origine controlată înregistrate in Registrul național al denumirilor de origine pentru vinuri din România, că ar fi existat elemente de garantare a calității vinurilor din partea celui care a realizat îmbutelierea, instanța constata ca procesul verbal a fost în mod justificat întocmit.
In ceea ce privește individualizarea sancțiunii, instanța constata că intimata a aplicat o amenda mult prea mică, minimul legal, deși vorbim despre comercializarea a patru tipuri de băuturi improrii consumului uman deoarece in producerea lor s-au folosit practici nepermise de lege conform buletinelor de analiză necontestate de petenta, băuturi care au fost, ulterior, și revândute către alți comercianți (conform mențiunilor din PV necontestate de petenta – f. 26 dosar JS5). Dar, având in vedere că instanța nu poate aplica sancțiuni mai mari decât cele stabilite de organul constatator, va menține sancțiunile așa cum au fost aplicate de acesta din urmă.
Fața de toate aceste considerente, neputându-se reține vreun motiv de nelegalitate sau netemeinicie, instanța va respinge plângerea ca neîntemeiată și va mențin procesul verbal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petenta V.E.M. D. TRADEX SRL, București, sector 3, .. 7, ., ., cu sediul procesual ales la C.. Av. C. S., cu sediul profesional in sector 1, București, .. 43, . și pe intimatul M. A. SI DEZVOLTARII RURALE-DIRECTIA PENTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA BUCURESTI, cu sediul în Bucuresti, Sector 4, .-37, ca neîntemeiată.
Menține procesul verbal B nr. 0084/22.06.2011
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.04.2012.
Președinte, Grefier,
D. A. D. M.
DA/DA/5ex/23.04.2012
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 7006/2012.... → |
|---|
