Accesiune. Sentința nr. 5828/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5828/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 07-05-2015 în dosarul nr. 5828/2015
ROMÂNIA
DOSAR NR._
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 5828
Ședința publică de la 07.05.2015
Instanța constituită din:
Președinte –M. B.
Grefier – R. N.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul M. M. în contradictoriu cu pârâții M. M., D. A., P. A., P. T. A., M. Ș. S., M. C. M., M. E. L. și M. E., având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei a răspuns reclamantul prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind pârâții.
Procedura de citare nu este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătorul reclamantului depune la dosar obiecțiuni formulate la suplimentul de expertiză. Arată că expertul nu a luat în calcul planuri cadastrale din anul 1958 când s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare, ci arată că s-a folosit de cele din 1960.
Față de lipsa motivului de amânare fără discuții, instanța lasă cauza la ordine.
La a doua strigare a cauzei a răspuns reclamantul prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind pârâții.
Apărătorul reclamantului reiterează obiecțiunile formulate la raportul de expertiză. Solicită ca expertul să studieze planuri cadastrale din 1958 și să depună un răspuns în raport de acestea. Solicită depunerea de răspuns din partea Primăriei Municipiului București în sensul dacă există planuri de la nivelul anului 1958, față de faptul că, cele depuse la dosar de primărie sunt din anul 1963. Arată că în planurile pe care se menționează cu pixul anul 1960 și cele din 1963 apare denumirea diferită a străzii.
Instanța respinge ca neîntemeiate obiecțiunile formulate de reclamant la suplimentul la raportul de expertiză, având în vedere că răspunsul expertului e temeinic motivat în fapt și în drept, iar din relațiile depuse de Primăria Municipiului București rezultă că până în anul 1964, . .>
Instanța invocă din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, față de raportul de expertiză în specialitatea topografie.
Apărătorul reclamantului solicită respingerea excepției.
Instanța rămâne în pronunțare pe excepția invocată.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 11.01.2013 pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București sub nr._ reclamantul M. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâții M. M., D. A., P. A., P. T. A., M. Ș. S., M. C. M., M. E. L. și M. E., astfel cum a fost precizată la data de 28.06.2013, pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate că reclamantul a dobândit prescripția achizitivă, ca efect al joncțiunii posesiilor, dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1385 mp situat în București, ., sector 4, iar prin efectul accesiunii imobiliare artificiale a dobândit dreptul de proprietate asupra construcției edificate pe terenul respectiv.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 448/42 din 18.01.2958 la notariatul de Stat București, numitul M. Ș. a cumpărat de la T. V. și G. T. un teren în suprafață de 5000 mp pe . N. B.. Reclamantul a mai arătat că în anul 1964 . fost redenumită . urma lotizării suprafeței de 5000 mp au rezultat parcele care au primit numere poștale pe . mai susținut că potrivit chitanței de mână întocmită la data de 10.02.1979 acesta a cumpărat de la numitul B. I. terenul în suprafață de 1385 mp situat în București, ., sector 4, la data încheierii chitanței fiind achitată suma de_ ROL. Reclamantul a precizat că de la data dobândirii imobilului și până în prezent a stăpânit imobilul neîntrerupt pe o perioadă de 23 de ani și s-a comportat ca un bun proprietar, edificând și o construcție compusă din 6 camere și dependințe. Reclamantul a mai susținut că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1847 și 1895 C.civ., în sensul că acesta a exercitat o posesie utilă, continuă, neîntreruptă, netulburată și sub nume de proprietar asupra terenului sus-menționat, iar pârâții sunt moștenitorii defunctului M. Ș., decedat la data de 10.11.1989, conform certificatului de moștenitor nr. 5/09.01.1997 eliberat de BNP C. Petras.
În drept, reclamatul a invocat dispozițiile art. 488, 492, 1895, 1860 C.civ.
În susținerea cererii, reclamantul a depus copii certificate pentru conformitate cu originalul de pe următoarele înscrisuri: act de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 448/42 din 18.01.2958 la Notariatul de Stat București, certificat de moștenitor nr. 12/12.02.2008 emis de BNP M. J., certificatul de moștenitor nr. 5/09.01.1997 eliberat de BNP C. Petras, chitanță din 10.02.1979.
Prin încheierea din data de 04.04.2013 instanța a admis cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată de petentul M. M. și a scutit petentul de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 1811 lei.
Legal citați, pârâții nu au depus întâmpinare și nici nu s-au prezentat în fața instanței pentru a formula apărări sau propune probe.
La termenul din 12.09.2013 instanța a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisuri, proba testimonială cu 2 martori, interogatoriul pârâților, proba cu expertiză tehnică în specialitatea topografie și în specialitatea construcții, prorogând administrarea probei testimoniale și a probei cu interogatoriul pârâților după administrarea probei cu expertiză.
La data de 23.10.2013, s-a depus raportul de expertiză în specialitatea topografie (f. 89-93), iar la data de 13.01.2013 s-a raportul de expertiză în specialitatea construcții (f. 118-135).
La data de 12.02.2014, reclamantul a depus cerere precizatoare prin care a arătat că solicită să se constate că a dobândit prescripția achizitivă, ca efect al joncțiunii posesiilor, dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 3626,99 mp situat în București, ., sector 4, astfel cum a fost identificat în raportul de expertiză în specialitatea topografie, iar prin efectul accesiunii imobiliare artificiale a dobândit dreptul de proprietate asupra construcțiilor C1,C2,C3 edificate pe terenul respectiv, astfel cum au fost identificate prin raportul de expertiză în specialitatea construcții. În motivarea cererii precizatoare, reclamantul a reluat motivele prezentate în cererea introductivă, arătând că de la data dobândirii imobilului și până în prezent a stăpânit imobilul neîntrerupt pe o perioadă de 35 ani.
La termenul din 12.02.2014, instanța a dispus emiterea unor adrese către Primăria Municipiului București – Serviciul Evidență Proprietăți, DGITL Sector 4, OCPI, Comisia de aplicare a Legii 10/2001 și a Legii 18/1991, răspunsurile comunicate de aceste instituții fiind atașate la dosar (f. 155-163, 199-216).
La termenul din 09.04.2014, reclamantul a depus note scrise prin care a arătat că la momentul încheierii chitanței din 10.02.1979 nu s-au făcut măsurători exacte cu privire la suprafața de teren, iar din anul 1979 reclamantul stăpânește întreaga suprafață de teren de 3626,99 mp, suprafața fiind îngrădită din 1979, iar liniile de hotar nu au fost modificate de la acea dată și până în prezent, reclamantul fiind recunoscut ca proprietar asupra întregii suprafețe.
Prin încheierea din data de 17.04.2014 instanța a admis cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată de petentul M. M. și a scutit petentul de la plata diferenței de taxă judiciară de timbru în cuantum de_,5 lei.
Prin încheierea din 28.05.2014, instanța a dispus suspendarea cauzei în temeiul art. 242 alin. 1 pct. 2 C.proc.civ.
La data de 27.06.2014, reclamantul a formulat cerere de repunere a cauzei pe rol.
Prin încheierea din data de 18.11.2014 pronunțată în dosarul nr._ /a1 a fost admisă cererea de reexaminare formulată de reclamant împotriva încheierii din data de 16.10.2014 pronunțată în dosarul nr._, și a fost admisă cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată de petentul M. M., fiind scutit petentul de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de_,25 lei, aferentă cererii de repunere pe rol.
La termenul din 17.12.2014, instanța a dispus repunerea cauzei pe rol, după care a dispus suplimentarea expertizei în specialitatea topografie cu obiectivul de a se stabili dacă terenul identificat prin raportul de expertiză face parte din terenul menționat în actul de vânzare-cumpărare autentificat la Notariatul de Stat sub nr. 448/42/18.01.1958, răspunsul expertului fiind atașat la dosar (f. 46-48 vol. II).
La termenul de judecată din 07.05.2015, instanța a respins obiecțiunile formulate de reclamant la suplimentul la expertiză, după care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților.
În temeiul art. 137 alin. 1 C.proc.civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților invocată din oficiu, instanța reține că aceasta este întemeiată, urmând a o admite pentru următoarele motive:
Prezenta cauză are ca obiect cererea reclamantului M. M. de constatare a dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra terenului în suprafață de 3626,99 mp situat în București, ., sector 4, astfel cum a fost identificat în raportul de expertiză în specialitatea topografie, precum și de constatare a dobândirii dreptului de proprietate prin efectul accesiunii imobiliare artificiale asupra construcțiilor C1,C2,C3 edificate pe terenul respectiv, astfel cum au fost identificate prin raportul de expertiză în specialitatea construcții.
Pentru ca o persoană să fie parte în proces trebuie îndeplinită condiția ca acea persoană să aibă calitate procesuală (legitimatio ad causam) care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acționa și în același timp a persoanei împotriva căreia se poate exercita acțiunea. Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecății.
Întrucât reclamantul este cel care declanșează procedura judiciară, lui îi revine obligația de a justifica atât calitatea sa procesuală, cât și calitatea procesuală a pârâților (a se vedea art. 112 C.pr.civ.). Pentru că instanța este interesată în pronunțarea unei soluții legale, temeinice, este datoare să verifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă.
Excepția lipsei calității procesuale pasive este o excepție de fond, peremptorie și absolută, putând fi invocată de oricare dintre părți și de instanță din oficiu, întrucât vizează lipsa unei condiții de fond a exercițiului dreptului la acțiune. În măsura în care această excepție este admisă, face de prisos cercetarea în fond a pretențiilor formulate de reclamant împotriva pârâtului.
Analizând cererea formulată, din perspectiva condițiilor generale pe care trebuie să le îndeplinească cererea adresată instanței de judecată, verificând calitatea procesuală pasivă a pârâtului prin prisma circumstanțelor de fapt ale speței, dispozițiilor legale incidente și considerațiilor teoretice expuse la începutul acestor considerente, instanța constată că pârâții M. M., D. A., P. A., P. T. A., M. Ș. S., M. C. M., M. E. L. și M. E. nu au calitate procesuală pasivă, excepția invocată de instanță din oficiu fiind întemeiată.
Astfel, din interpretarea art. 1837 și urm. C. Civil 1864 – aplicabil în speță față de data începerii posesiei reclamantului, invocată de acesta și dispozițiile art. 5 alin. 1 și art. 82 din Legea nr. 71/2011 – se reține că prescripția achizitivă este un mijloc de dobândire a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale asupra unui bun prin posedarea acestuia pe durata și în condițiile reglementate de lege. Uzucapiunea este însă nu numai un mijloc de dobândire a drepturilor reale ci și o sancțiune îndreptată împotriva adevăratului proprietar care, timp îndelungat, a delăsat acel bun și a permis astfel crearea unei aparențe de proprietate în favoarea unei alte persoane. O dată constatată dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, care produce efecte retroactive, adică de la data intrării în posesia terenului, devin incidente cu privire la construcțiile edificate de beneficiarul uzucapiunii pe teren regulile accesiunii, privită ca prelungire legală a dreptului proprietarului lucrului considerat principal asupra a tot ce se unește ca accesoriu cu acest lucru, prelungire justificată de caracterul exclusiv și absolut al dreptului de proprietate. Astfel, potrivit art.482 raportat la art.480 C.civ., pământul este considerat lucru principal și proprietatea asupra lui dă dreptul și asupra a tot ce se unește ca accesoriu cu acesta într-un mod natural sau artificial, proprietatea pământului cuprinzând în sine proprietatea suprafeței și a subfeței lui, așa cum dispune art.489 C.civ. Un astfel de accesoriu îl reprezintă și construcțiile, proprietarul terenului dobândind prin intermediul accesiunii, ca urmare a exercitării atributelor dreptului său absolut, și proprietatea construcțiilor aflate pe acel teren.
Așadar, într-o acțiune având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra terenului și prin accesiune asupra construcțiilor edificate pe acesta, poate sta în calitate de pârât, având calitate procesuală pasivă, numai adevăratul proprietar al terenului, acesta fiind singurul interesat să formuleze apărări de natură a împiedica uzucaparea.
Deși a chemat în judecată pe pârâții M. M., D. A., P. A., P. T. A., M. Ș. S., M. C. M., M. E. L. și M. E., în calitate de moștenitori ai defunctului M. Ș., iar sarcina probei calității procesuale pasive revenea reclamantului în conformitate cu art. 1169 C.civ. 1864 C.civ., reclamantul nu a depus la dosar niciun înscris care să ateste existența dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 3626,99 mp din București, ., sector 4, astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiză în specialitatea topografie (f. 89-91), în patrimoniul defunctului M. Ș., iar ulterior prin moștenire în patrimoniul pârâților.
În ceea ce privește actul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 448/42/18.01.1958 de Notariatul de Stat București, ce a fost invocat de reclamant drept titlul de proprietate al defunctului M. Ș., instanța reține că potrivit suplimentului la raportul de expertiză întocmit în cauză de expert tehnic judiciar D. M. (f. 46-48 vol. II) terenul ce face obiectul prezentei cauze, identificat prin raportul de expertiză, situat în București, ., sector 4 nu face parte din terenul menționat în actul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 448/42/18.01.1958 de Notariatul de Stat București. Răspunsul expertului a fost în mod corect argumentat prin aceea că terenul menționat în actul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 448/42/18.01.1958 de Notariatul de Stat București se învecina la nord cu . timp ce terenul ce face obiectul prezentei cauze, identificat prin raportul de expertiză, se învecinează la sud cu .. Ș. P., fiind vorba așadar de un teren situat de cealaltă parte a acestei străzi, ceea ce înseamnă că cele două suprafețe de teren nu s-ar putea suprapune nici măcar parțial.
În plus, din relațiile comunicate de Primăria Municipiului București – Direcția Patrimoniu – Serviciul cadastru și Serviciul Evidență Domeniu Public și Privat referitoare la istoricul cu privire la denumirea străzii și adresa poștală și situația juridică a imobilului ce face obiectul cauzei (f. 158, 199-216), rezultă că actuala . până la nivelul anului 1964 denumirea de . terenul identificat prin raportul de expertiză efectuat în cauză se suprapune cu amplasamentele fostelor imobile cu nr. 10A, 10, 12, 14 de pe . cu amplasamentele fostelor imobile cu nr. 111 și 111A pe .> În consecință, nefiind făcută dovada dreptului de proprietate asupra terenului pentru care se solicită constatarea uzucapiunii în patrimoniul pârâților M. M., D. A., P. A., P. T. A., M. Ș. S., M. C. M., M. E. L. și M. E., față de cele reținute mai sus, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, invocată din oficiu și va respinge cererea, astfel cum a fost modificată și precizată, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, invocată de instanță din oficiu.
Respinge cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, formulată de reclamantul M. M. cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat „I. M.” - București, sector 3, ., ., . cu pârâții M. M., cu domiciliul în sector 4, București, .. 10, ., . D. A., sector 4, București, ., . A., cu domiciliul în sector 5, București, .. 32 P. T. A., cu domiciliul în sector 4, București, .. 7, ., . M. Ș. S., cu domiciliul în sector 4, București, . M. C. M., cu domiciliul în sector 4, București, . M. E. L. cu domiciliul în sector 4, București, . și M. E., cu domiciliul în sector 4, București, . având ca obiect uzucapiune, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 07.05.2015.
Președinte, Grefier,
M. B. R. N.
Red. M.B./Dact. M.B. și R.N./10 ex./2015
| ← Anulare act. Sentința nr. 5839/2015. Judecătoria SECTORUL 4... | Validare poprire. Sentința nr. 5803/2015. Judecătoria SECTORUL... → |
|---|
