Contestaţie la executare. Hotărâre din 23-01-2015, Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 23-01-2015 în dosarul nr. 840/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 4 BUCUREȘTI
Dosar nr._
Î N C H E I E R E
Ședința publică din data de 08.01.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – V. F.
GREFIER – A. B.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatorul M. București prin Primar General în contradictoriu cu intimatul C. C., având ca obiect contestație la executare și suspendarea executării silite.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns contestatorul prin apărător G. M. și intimatul prin apărător.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se depune de către apărătorul contestatorului dovada achitării taxei de fotocopiere dosar de executare.
Apărătorul intimatului depune la dosar înscrisuri în copie.
Instanța pune în discuție cererea de intervenție principală și accesorie.
Apărătorul contestatorului solicită admiterea în principiu a cererii de intervenție accesorie și respingerea ca inadmisibilă cererea de intervenție principală.
Apărătorul intimatului arată că menține concluziile cu privire la cererea de intervenție în interes propriu în sensul că este inadmisibilă. În ceea ce privește cererea de intervenție accesorie solicită respingerea acesteia ca fiind lipsită de un interes actual, față de împrejurarea că la acest termen a depus ultimele dovezi privind încetarea executării silite începute în dosarul nr.387/2014. Domnul F. V. își justifică interesul de a interveni în prezenta contestație arătând că pe rolul Tribunalului București se găsește acțiunea înregistrată sub nr._/3/2014 formulată de M. București îndreptată împotriva consilierilor Municipiului București pentru recuperarea sumei de 17.757.210 euro ce ar fi urmat să fie executată silit de către intimatul din prezenta cauză prin dosarul de executare nr.387/2014. Depune la dosar concluzii scrise.
Instanța respinge ca inadmisibilă cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul F. V. întrucât nu justifică un drept propriu ce poate fi analizat în cadrul prezentei contestații la executare și va admite în principiu cererea de intervenție accesorie dat fiind faptul că acesta are un interes propriu legat de faptul că există pe rolul Curții de Apel București ca urmare a casării și trimiterii spre rejudecare un dosar ce are ca obiect creanța ce fusese inițial emisă în dosarul de executare iar apărările sale privitoare la prescripția executării silite sunt comune cu cele ale contestatorului.
Apărătorul intimatului apreciază că este necesară suspendarea prezentei cauze până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ apreciind că în lipsa unei hotărâri irevocabile în acel litigiu, nu poate fi discutată problema prescripției deciziei nr.1146/2007 precum nici cea a calității de debitor a Municipiului București. Arată că executarea a încetat, executorul nu a indicat temeiul în baza căruia executarea a încetat. Executarea silită în dosarul nr.387/2014 a încetat ca urmare a pronunțării deciziei nr.3534/12.11.2014 și a desființării deciziei civile nr.313A/7.11.2013 prin care a fost confirmat titlul executoriu în baza căruia s-a început executarea silită în dosarul nr.387/2014. Mai arată că în situația în care se va pune în discuție prescripția susținută prin contestația la executare, apreciază că nu poate fi susținută în cadrul acestui dosar întrucât face obiectul unui alt dosar aflat pe rolul Curții de Apel. Susține respingerea prezentei contestații ca fiind rămasă fără obiect, mai ales pentru că executorul a emis deja o încheiere a încetării executării silite, fiind făcută și dovada încetării efective a executării silite.
Apărătorul contestatoarei solicită respingerea cererii de suspendare arătând că și Tribunalul București în dosarul_ și Curtea de Apel București reconfirmă posibilitatea părții adverse de a pune în executare acea decizie din 2007.
Apărătorul intimatului precizează că decizia nr.313A/07.11.2013 era singura care dădea efecte juridice. Prescripția executării în baza titlului executoriu din prezentul dosar a fost întreruptă prin existența contractului încheiat între M. București și C. C. întrucât prin acel contract s-au luat anumite angajamente de către părți. M. București și-a recunoscut creanța și și-a luat angajamentul că va îndeplini anumite obligații iar C. C. în acel moment în care a încheiat contractul nu putea să mai continue în paralel și executarea silită.
În baza art. 244 Cod procedură civilă, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fond.
Apărătorul contestatorului arată că prezenta contestație la executare nu a rămas fără obiect chiar dacă intimatul a renunțat la executare, renunțând în contradictoriu cu CGMB. Arată că hotărârea ce a fost pronunțată de Curtea de Apel București a fost pronunțată în contradictoriu cu Consiliul General al Municipiului București nu cu M. București. Astfel au ales să se judece, astfel au obținut titlul și astfel trebui pus în executare și nu se poate extinde cadrul procesual în ultima etapă a procedurii civile, respectiv în executarea silită. Urmează a se stabili dacă actele efectuate de executor împotriva Municipiului București prin primarul general sunt legale, aspect care instanța urmează să analizeze inclusiv încheierea de încuviințare a executării silite. Solicită a se observa că dovezile pe care le-a depus și care au determinat anularea nu au fost făcute cu rea credință întrucât actele și dovezile privind încetarea sunt la 05.01.2015. În ceea ce privește prescripția, pe acel titlu din punctul său de vedere s-a împlinit termenul de prescripție. Faptul că se pronunțase Curtea de Apel București în dosarul_ și făcea trimitere la acel titlu pentru care nu se mai impunea reanalizarea pretențiilor pe fond, reținând existența titlului, nu face decât să confirme faptul că intimatul era îndreptățit să pună în executare acea hotărâre judecătorească, confirmată și analizată modalitatea de executare din perspectiva contractului de schimb. M. București nu a recunoscut nici întreruperea prescripției, nici hotărârea judecătorească întrucât ulterior pronunțării acelei hotărâri și negocierilor purtate între părți Consiliul General decide încheierea acelui contract de schimb cu sultă. Contractul de schimb cu sultă a fost încheiat între C. C. și Consiliul General prin primarul general. Există toate avizele și aprobările date de Consiliul General prin primarul general în vederea semnării contractului de sultă. Este adevărat, Consiliul General nu poate semna acte juridice ci Primarul General, fiind autoritatea executivă care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului General. M. București a dus la îndeplinire ceea ce a hotărât Consiliul General.
Apărătorul intimatului solicită respingerea contestației la executare ca fiind rămasă fără obiect. Dosarul de executare este închis, nu cunoaște temeiul în baza cart.702 C., toate actele de executare au fost închise, s-au ridicat toate adresele de poprire, prin urmare instanța era investită cu anularea unor acte de executare care nu mai există. Prin urmare orice discuție cu privire la decizia din 2007, la contractul din anul 2008 care s-a adus în discuție la termenul de azi, nu pot face obiectul prezentului dosar. Față de toate dovezile depuse la dosar prezenta contestație a rămas fără obiect. În ceea ce privește prescripția apreciază că decizia din 2007 nu poate fi considerată ca fiind prescrisă. Prin încheierea contractului din 2008 organul competent al Municipiului București a recunoscut existența creanței efective. Prin contractul de schimb cu sultă printre altele au fost finalizate toate litigiile și demersurile anterioare pe care părțile le-au declanșat una împotriva celeilalte. Toate aceste renunțări au efect doar în condițiile existenței contractului în integralitatea sa și a respectării tuturor clauzelor contractului. Prin urmare din moment ce cu privire la aceste sume, ulterior pronunțării deciziei din 2007, părțile și-au asumat anumite angajamente prin contractul de schimb, nu era posibil ca intimatul să fi continuat în paralel executarea silită a sumei respective. Toate argumentele pe care părțile și le-au asumat prin contract au avut eficiență juridică, atât timp cât acesta era în vigoare, prin urmare nu se poate susține că toată această perioadă a curs termenul de prescripție. Termenul de prescripție în cadrul căruia este posibilă executarea silită a sumei în baza deciziei din 2007 va reîncepe să curgă de la momentul pronunțării unei hotărâri definitive în dosarul_ conform căreia părțile pot fi repuse în situația anterioară încheierii contractului de schimb. Astfel în dosarul_ s-a solicitat rezoluțiunea contractului de schimb din 2008 din culpa exclusivă a Municipiului București care nu și-a îndeplinit obligațiile din contract. Nu solicită cheltuieli de judecată în prezenta cauză, urmând a le solicita pe cale separată.
Apărătorul contestatorului solicită cheltuieli de judecată cu privire la taxa de fotocopiere dosar executare, onorariul de avocat urmând a fi solicitat pe cale separată.
INSTANȚA,
Având nevoie de timp pentru a delibera,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la data de 23.01.2015.
Cu apel în 5 zile de la comunicare pentru cererea de intervenție în interes propriu ce se depune la Judecătoria sector 4.
Pronunțată în ședință publică, azi 08.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
V. F. A. B.
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.840
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 23.01.2015
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: F. V.
GREFIER: B. A.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatorul M. București prin Primar General în contradictoriu cu intimatul C. C. și intervenientul F. V., având ca obiect contestație la executare și suspendarea executării silite.
Dezbaterile și cuvântul asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 08.01.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 23.01.2015, când a pronunțat prezenta.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.02.2014, contestatorul M. București prin primarul general a solicitat în contradictoriu cu intimatul C. C., anularea executării silite și a tuturor actelor de executare emise în dosarul de executare nr. 387/2014 al B. D. G., L. G. și M. P. și anularea încheierii de încuviințare a executării silite.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că prin decizia civilă nr. 1146/21.06.2007 a Curții de Apel București pronunțată în dosarul nr._/3/2005, a fost obligat Consiliul General al Municipiului București la plata sumei de 17.757.210 euro cu titlu de despăgubiri, nefiind parte în acest proces M. București.
S-a susținut că deși a fost demarată executarea silită și obținută încuviințarea executării silite împotriva municipiului București - CGMB, totuși s-au efectuat acte de executare împotriva patrimoniului municipiului București, persoană juridică de drept public distinctă de Consiliul General al Municipiului București și care nu fost parte în dosarul în care s-a obținut titlul executoriu.
În planul dreptului civil, municipiul București acționează ca un subiect de drept ce își manifestă voința civilă prin organele sale, respectiv CGMB (deliberativ) și primar (executiv), conform dispozițiilor art. 21 alin. 1 din Legea nr. 215/2001.
În raporturile de putere publică, municipiul București nu este o autoritate publică în sensul prevăzut de art. 1 alin. 2 din Legea 215/2001, ci rămâne o unitate administrativ teritorială, iar autorități ale administrației publice locale sunt Consiliul General al Municipiului București alături de primarul general, conform art. 80 din Legea 215/2001.
În consecință, se poate susține că unitatea administrativ teritorială nu face parte din sfera autorităților publice prin care se manifestă puterea publică, ci constituie comunitatea ale cărei treburi publice sunt organizate de către autoritățile publice locale.
Ca urmare a faptului că nu poate exista o confuzie între M. București, unitatea administrativ teritorială, persoană juridică ce poate intra în raporturi de gestiune a patrimoniului public și alte subiecte de drept administrativ, cum sunt autoritățile publice locale, se poate constata că decizia civilă pusă în executare nu conține o creanță certă, lichidă și exigibilă în sarcina municipiului București, ci în sarcina altui subiect de drept, respectiv CGMB.
De asemenea, un alt motiv de nulitate a executării silite constă în faptul că pentru această decizie civilă s-a împlinit termenul de prescripție de a dreptului de a solicita executarea silită și nu s-a făcut dovada unei cauze de suspendare sau întrerupere a termenului de prescripție.
Alte considerente care atrag nulitatea actelor de executare constau în faptul că veniturile ce fac obiectul executării silite nu sunt urmăribile conform art.139 C.proc.fiscală care prevede că „impozitele, taxele, contribuțiile și orice alte venituri ale bugetului general consolidat nu pot fi urmărite de nici un creditor pentru nicio categorie de creanțe în cadrul procedurii de executare silită”.
Totodată, s-a mai susținut că nu a fost respectat nici termenul de 6 luni stabilit de art. 2 din OG 22/2002 în sensul că abia ulterior împlinirii acestui termen de la comunicarea somației, s-ar fi putut începere executare silită conform prevederilor din Codul de procedură civilă.
Contestatorul a contestat faptul că la debitul principal au fost calculate și dobânzi de vreme ce acestea nu au fost prevăzute în titlul executoriu și nu putea fi adăugate având în vedere dispozițiile art. 628 alin. 3 Codul de procedură civilă.
S-a menționat și faptul că cuantumul onorariului executorului judecătoresc așa cum a fost calculat depășește limita maximă legală.
În ceea ce privește încheierea de încuviințare a executării silite, s-a arătat că aceasta este nelegală de vreme ce în cauză se împlinise termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită, iar debitorul împotriva căruia s-a admis încuviințarea executării silite, respectiv M. București nu este același cu debitorul din titlul executoriu, Consiliul General al Municipiului București. De asemenea, s-a ignorat faptul că municipiul București beneficiază de imunitate la executare în ceea ce privește veniturile bugetare din cadrul bugetului său consolidat și bunurile imobiliare.
În dovedirea cererii ce a fost întemeiată pe dispozițiile art. 254 și urm. C.proc.civ., contestatorul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru conform art. 30 din OUG 80/2013.
Intimatul C. C. a depus note scrise cu privire la suspendarea executări silite și suspendarea judecății până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ al Tribunalului București ce are ca obiect rezoluțiunea contractului de schimb dinte părți din 2008 motivat de faptul că în cadrul acestui dosar având ca obiect contestație la executare se pot pune în discuție neregularități din actele de executare dacă acestea există și nicidecum dreptul creditorului la suma din titlul executoriu ce este reprezentat de o hotărâre judecătorească irevocabilă, respectiv decizia civilă nr. 1146/21.06.2007 a Curții de Apel București. Totodată, s-a menționat că decizia civilă nr. 313A/07.11.2013 a Curții de Apel București pronunțată în dosarul nr._ este definitivă, executoriu și producătoare de efecte.
Pe fondul cauzei, a arătat că Consiliul General al Municipiului București este organ de conducere al administrației publice și nu are calitate de parte în dosarul de executare, ci numai de reprezentant al părții ce poate fi executată silit – M. București. Astfel, obligați ad plată a sumelor de bani la care este obligat M. București fie este reprezentat de Consiliul General al Municipiului București sau de primarul general, revine instituției Municipiului București.
Cât privește intervenirea prescripției dreptului de a cere executarea silită, s-a menționat faptul că prin decizia civilă nr. 313A/07.11.2013 a Curții de Apel București, fiind analizare cauzele rezoluțiunii contractului de schimb nr. 420/2008 s-a constatat că prin art. 5.4 din contract, s-a recunoscut de către M. București, creanța de 17.757.201 euro provenită din titlul executoriu, decizia civilă nr. 1146/2007. Astfel, în cauză, este incident cazul de întrerupere a prescripției prevăzut de art. 16 alin. 1 lit. 1 din Decretul nr. 167/1958 conform căruia „prescripția se întrerupe, prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie făcută de cel în folosul căruia curge prescripția.”
Referitor la încălcarea dispozițiilor OG 22/2002, s-a arătat că debitorul ar fi putut beneficia de termenul de 6 luni doar în măsura în care ar fi făcut dovada lipsei fondurilor sau a demersurilor pentru obținerea de fonduri și că nu pot fi declarate toate bunurile deținute de debitor ca fiind insesizabile întrucât s-ar aduce atingere dreptului creditorului la un proces echitabil, demersul judiciar început fiind astfel inutil și lipsit de sens.
Numitul F. V. a depus atât cerere de intervenție în nume propriu, dar și în interesul contestatorului Municipiului București arătând că a deținut calitatea de consilier general în cadrul Consiliului General al Municipiului București în legislatura 2004-2008, organ cu autoritate de legiferare ce a fost obligat prin titlul executoriu la plat sumei de 17,751.210 euro. După începerea executării ce face obiectul dosarului în cauză, M. București a formulat o cerere ce face obiectul dosarului nr._/3/2014 al Tribunalului București prin care l-a chemat în judecată pentru a fi obligat în solidar cu ceilalți consilieri juridici ce au făcut parte din CGMB 2004-2008. A mai arătat că titlul executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 1146/21.06.2007 pronunțată în recurs, deci definitivă de la data de 21.06.2007, astfel că cei 3 ani s-au îndeplinit la data de 21.06.2010, iar cererea de executare silită a fost depusă în anul 2014 depășind cu termenul statuat de lege pentru executarea silită.
A fost atașat dosarul de executare nr. 387/2014 al B. D. G., L. G. și M. P..
Au fost depuse înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin decizia civilă nr. 1146/21.06.2007 pronunțată de Curtea de Apel București pronunțată în dosarul nr._/3/2005, a fost admis recursul formulat de reclamantul C. C., fiind modificată sentința recurată în sensul admiterii cererii acestuia și obligării pârâtului Consiliul General al Municipiului București la plata sumei de 17.757.210 euro.
Ulterior, între C. C. și M. București s-a încheiat contractul de schimb cu sultă prin care, printre altele, părțile au renunțat la orice pretenții bănești reciproce, ceea ce a însemnat pentru C. C. renunțarea la demersurile de punere în executare silită a sumei de 17.757.210 euro.
Astfel, la punctul 5.4. din contractul de schimb, soții C. au declarat că o dată cu semnarea și autentificarea prezentului contract de schimb au renunțat definitiv la suma de 17.757.201 euro și la cheltuielile de executare silită.
Ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor contractuale asumate de către M. București, s-a solicitat rezoluțiunea contractului de schimb cu sultă, repunerea părților în situația anterioară și obligarea Municipiului București la plata sumei recunoscute ca fiind datorată de M. București prin contractul de schimb (printre care și suma de 17.757.201 euro cu titlu de despăgubiri datorată conform deciziei civile nr. 1146/2007) ce face obiectul dosarului nr._ al Tribunalului București.
Prin sentința civilă nr. 1309/2011 a Tribunalului București, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul C. C., s-a dispus rezoluțiunea contractului de schimb cu sultă, repunerea părților în situația anterioară, fiind obligat printre altele M. București și la plata sumei de 17.757.210 euro.
Prin decizia civilă nr. 313A/07.11.2013 a Curții de Apel București, a fost modificată în parte sentința apelată în sensul respingerii cererii de repunere în situația anterioară prin restituirea sumei de 17.757.210 euro, apreciindu-se că reclamantul C. C. are deja un titlu executoriu pentru această sumă – decizia civilă nr. 1146/2007 a Curții de Apel București, iar prin admiterea cererii de repunere în situația anterioară, s-ar ajunge a situația existenței concomitente a două titluri executorii pentru această creanță.
Prin decizia civilă nr. 3534/12.11.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost admis recursul declarat de recurentul - pârât M. București prin primarul general și prin Consiliul General al Municipiului București, a fost casată decizia civilă nr.313/ A/7.11.2013 a Curții de Apel București și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță de apel.
Executarea silită
La data de 23.01.2014, creditorul C. C. a formulat cerere de punere în executare a deciziei civile nr. 1146/21.06.2007 pronunțată de Curtea de Apel București pronunțată în dosarul nr._/3/2005 împotriva debitorului M. București – CGMB, formându-se dosarul de executare nr. 387/2014 al B. D. G., L. G. și M. P..
Prin încheierea din 07.02.2014 a Judecătoriei sector 4 a fost admisă cererea de încuviințare a executării silite.
Executorul judecătoresc a înființat poprirea asupra venitorilor debitorului și asupra părților sociale deținute de debitor.
La data de 21.11.2014, creditorul a depus certificatul de grefă emise de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul dosarului nr._ prin care a dispus casarea deciziei civile nr. 313/A/07.11.2013 pronunțată de Curtea de Apel București și considerându-se că nu mai există o hotărâre executorie prin care să dispună rezilierea contractului de schimb cu sultă autentificat sub nr. 420/15.02.2008, s-a dispus încetarea executării silite.
Trebuie menționat că încheierea de încetare a executări silite din 21.11.2014 nu cuprinde temeiul juridic în baza căruia s-a dispus această măsură și, în urma analizei motivelor de încetare a executării silite menționate de art. 702 alin. 1 pct. 1-5 C.proc.civ., se poate ajunge la concluzia că singurul motiv pentru care a s-a dispus încetarea executării silite este faptul că creditorul a renunțat la executare.
Nu se poate reține ca incident în cauză motivul de încetare a executării silite cel referitor la desființarea titlului executoriu întrucât în speță titlul executoriu era reprezentat de decizia civilă nr. 1146/21.06.2007 pronunțată de Curtea de Apel București pronunțată în dosarul nr._/3/2005, iar nu de decizia civilă nr. 313A/07.11.2013 a Curții de Apel București pronunțată în dosarul nr._ .
- Cererea de suspendare a prezentei cauze până la soluționare irevocabilă a cauzei nr._ a Tribunalului București
Este adevărat că există o legătură între contestație la executare de față unde se contestă însăși executarea silită pornită în baza deciziei civile nr. 1146/21.06.2007 prin care s-a recunoscut dreptul de creanță al creditorului C. C. pentru suma de 17.757.210 euro și cauza civilă nr._ a Tribunalului București unde s-a solicitat rezoluțiunea contractului de schimb cu sultă prin care creditorul C. a renunțat la dreptul său de creanță mai sus amintit în urma concesiilor reciproce dintre cele două părți contractuale.
Astfel, prin sentința civilă nr. 1309/2011 a Tribunalului București, s-a dispus atât rezoluțiunea contractului de schimb cu sultă, cât și obligarea pârâtului M. București la plata sumei de 17.757.210 euro la care renunțase ca urmare a încheierii acestui contract.
Deși există o legătură între cele două cauze sub aspectul stabilirii titlului executoriu în privința sumei de 17.757.210 euro, a dreptului de a cere executarea silită, a calității de debitor a CGMB sau a Municipiului București, prin primarul general, totuși această suspendare se impunea atât timp cât creditorul nu renunța la executare.
Din momentul renunțării la executarea silită nu mai are relevanță pentru executarea ce a făcut obiectul dosarului de executare nr. 387/2014 al B. D. G., L. G. și M. P. soluția ce se va pronunța în cauza nr._ a Tribunalului București întrucât nu se mai poate dispune reluarea executării silite ( executarea poate fi reluată doar în cazul încetării executării silite întemeiate pe art. 702 alin. 1 pct. 2 C.proc.civ. – neefectuarea executării silite ca urmare a lipsei bunurilor urmăribile sau a imposibilității de valorificare a unor astfel de bunuri).
Or, soluția ce se va pronunța în dosarul nr._ a Tribunalului București în cazul în care i-ar fi favorabilă reclamantului C. C. nu ar putea determina reluarea executării silite în cadrul acestui dosar de executare, ci doar începerea unei noi executări silite în baza titlului executoriu ce va fi stabilit de către instanțele de judecată în urma soluționării dosarului nr._ .
În consecință, suspendarea judecății prezentei cauze până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ al Tribunalului București nu se impune de vreme ce soluția irevocabilă ce se va pronunța nu mai poate influența soluția dintre prezenta cauză având în vedere faptul că executarea silită a încetat ca urmare a renunțării creditorului la executare.
- Pe fondul cauzei, instanța apreciază respingerea contestației ca rămasă fără obiect ca urmare a faptului că executarea silită a încetat ca urmare a renunțării de către creditor la executare.
Renunțarea la executare este un act unilateral al creditorului, nefiind condiționat de voința debitorului, ducând la încetarea executării.
Deși contestatorul a menționat faptul că s-ar impune anularea executării silite pe motivele invocate prin cerere, respectiv lipsa calității de debitor a Municipiului București, intervenirea prescripției dreptului de a cere executarea silită, modalitatea de calcul a dobânzii legale și a onorariului executorului judecătoresc, instanța apreciază că soluția legală este cea a respingerii cererii ca rămasă fără obiect, fără a intra în analiza motivelor invocate prin contestație întrucât renunțarea creditorului conduce în mod iremediabil la finalizarea procedurii, adică stingerea executării silite.
Astfel, părțile – creditorul și debitorul se află în situația în care executarea silită nu ar fi existat niciodată întrucât renunțarea are efect retroactiv în sensul că părțile sunt „repuse în situația” anterioară a procesului. Fiind într-o astfel de situație, nu există nici un interes justificat de începerea procedurii de executare de a solicita anularea actelor de executare de vreme ce ele nu mai pot produce nici un efect.
Motivele deja indicate de către contestatoare ar putea fi invocate în cadrul unei alte contestații la executare în care în care s-ar porni o nouă executare împotriva debitorului în baza aceluiași titlu executoriu, dar având în vedere și cele ce se vor stabili în dosarul nr._ privind capătul de cerere de repunere în situația anterioară.
Nu pot fi analizate motivele contestatorului de nulitate a actelor de executare întrucât acestea nu mai produc nici un efect sub aspectul executării, iar prin raportare la efectul retroactiv al renunțării la executare silită, debitorul s-ar afla în ipoteza formulării unei contestații la executare anterior începerii executării silite (ceea ce este inadmisibil).
Pe cale de consecință, în temeiul art. 711 C.proc.civ., va respinge contestația la executare completată și cererea de intervenție accesorie ca rămase fără obiect.
Cât privește cererea de suspendare a executării, se reține că întrucât măsura suspendării executării silite nu s-ar fi putut dispune decât până la soluționarea în fond a contestației la executare, instanța va respinge cererea ca rămasă fără obiect.
În temeiul art. 453 alin. 1 C.proc.civ., instanța îl va obliga pe intimat la plata sumei de 810,96 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxa de fotocopiere dosar de executare (f. 108 vol. II), reținându-se culpa procesuală a intimatului chiar dacă soluția este de respingere a cererii ca rămasă fără obiect întrucât această soluție se datorează atitudinii creditorului intimat care a renunțat la executarea silită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de suspendare a judecății ca neîntemeiată.
Respinge contestația la executare completată formulată de contestatorul M. București prin Primar General cu sediul în București, Splaiul Independenței nr.291-293, sector 6 în contradictoriu cu intimatul C. C. cu domiciliul ales la C.. Av. T. C. B. din București, ., nr.4-6, . și cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul F. V. cu domiciliul în București, ., nr.15, ., sector 5, ca rămase fără obiect.
Obligă intimatul la plata către contestator a sumei de 810,96 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Numai cu apel în 10 zile de la comunicare ce se depune la Judecătoria sector 4.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
F. V. B. A.
Red. Jud.V.F./Tehnored.A.B./5 ex./2015
| ← Întoarcere executare. Sentința nr. 849/2015. Judecătoria... | Validare poprire. Sentința nr. 1054/2015. Judecătoria SECTORUL... → |
|---|
