Contestaţie la executare. Sentința nr. 7209/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7209/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 02-06-2015 în dosarul nr. 7209/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 7209
Ședința publică din data de 02.06.2015
Instanța constituită din:
Președinte: C. C.
Grefier: F. M.
Pe rol se află judecarea cauzei civile formulată de contestatoarea A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI –A.A.A.S., în contradictoriu cu intimatul G. V., având ca obiect „contestatie la executare-suspendarea executării silite”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, în baza art. 104 alin 13 din Regulamentul de Ordine interioară al instanțelor judecătorești, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare, față de lipsa părților.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care invederează instantei că s-au depus la dosar relatiile solicitate anterior contestatoarei, iar intimatul a depus la dosar note scrise.
Instanța respinge exceptia lipsei calitatii de reprezentant, invocată de intimat prin întâmpinare intrucat consilierul juridic poate formula cerere de chemare in judecată, iar la dosar s-a depus dovada ca semnatara cererii de chemare in judecată este consilierul juridic al contestatoarei.
In temeiul art. 258 C.p.c. incuviințează pentru părți proba cu inscrisurile de la dosar și potrivit art. 394 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 08.07.2014 sub nr._, contestatoarea A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI, în contradictoriu cu intimatul G. V. a formulat contestație la executare cu privire la dosarul de executare nr. 1484/2014 al B.E.J.A. ”D. Gont, L. Gont și M. P.” prin care a solicitat anularea încheierii din data de 19.05.2014 emise de Judecătoria Sectorului 4 București, anularea încheierii de stabilire cheltuieli de executare din data de 27.06.2014, anularea tuturor actelor de executare emise în același dosar de executare. Totodată, contestatoarea a mai solicitat și suspendarea executării silite până la soluționarea contestației.
În motivarea cererii, în ceea ce privește încheierea de încuviințare a executării silite, în raport de prevederile art. 665 alin. 5 pct. 7 C.pr.civ. contestatoarea a invocat intervenirea prescripției dreptului de a se cere executarea silită, conform art. 705 C.pr.civ.
Contestatoarea a mai invocat și încălcarea dispozițiilor O.G nr. 22/2002, susținând că, în raport de prevederile art. 1 și 2 din acest act normativ, instituțiile publice nu pot face decât acele cheltuieli care au fost prevăzute în buget, iar numai după expirarea termenului de 6 luni prevăzut de O.G nr. 22/2002 este posibilă declanșarea procedurii de executare silită, întrucât beneficiază de un termen de grație de 6 luni care începe să curgă de la somația comunicată de către creditor.
Totodată, contestatoarea a mai arătat că înțelege să conteste și cuantumul cheltuielilor de executare silită, având în vedere lipsa dovezilor cuantumul onorariului de avocat și faptul că acestea sunt exagerat de mari.
În drept, contestatoarea a invocat prevederile art. 711 și urm. C.pr.civ.
Intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare. Prin întâmpinare, intimatul a mai invocat și excepția lipsei calității de reprezentant a d-nei L. V. pentru a promova contestația la executare, această excepție fiind respinsă de instanță în ședința publică din data de 02.06.2015.
În motivarea întâmpinării, pe fondul cauzei intimatul a arătat în esență că debitoarea trebuia să facă dovada lipsei de fonduri care a împiedicat-o să facă plata imediată a sumei de bani datorate creditorului, dovadă pe care nu a făcut-o. Totodată, a precizat că debitoarea nu a putut fi executată, deoarece a beneficiat de mai multe acte normative care au împiedicat acest fapt.
În urma adresei emise din oficiu de către instanță, B.E.J.A. ”D. Gont, L. Gont și M. P.” a comunicat copia certificată a dosarului de executare silită nr. 1484/2014.
Instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisuri.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
În urma cererii intimatului creditor G. V., pe rolul B.E.J.A. ”D. Gont, L. Gont și M. P.” s-a înregistrat dosarul de executare nr. 1484/2014 pentru punerea în executare a titlurilor executorii reprezentate de sentința comercială nr._ din 21.10.2009 pronunțată de Tribunalul București, sentința comercială numărul 81 din data de 06.01.2010 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI a comercială, decizia comercială nr. 13 din 03.09.2010 pronunțată de Curtea de Apel București și decizia nr. 1948 /24.05.2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Prin fiecare dintre aceste hotărâri judecătorești contestatoarea A.A.A.S a fost obligată să plătească intimatului creditor câte o sumă de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executarea silită a fost încuviințată prin încheierea din data de 19.05.2014 emisă de Judecătoria Sectorului 4 București.
În cadrul dosarului de executare, la data de 27.06.2014, executorul judecătoresc a întocmit încheierea prin care a procedat la stabilirea cheltuielilor de executare în cuantum de 2953,14, iar la aceeași dată a fost emisă și somația de plată prin care i s-a pus în vedere contestatoarei să își îndeplinească obligațiile înscrise în titlul executoriu, această somație fiind comunicată debitoarei la data de 03.07.2014, împreună cu încheierea de încuviințare a executării silite .
Referitor la prescripția dreptului de a solicita executarea silită, instanța constată că termenul de prescripție este de 3 ani și începe să curgă de la data când titlu executoriu poate fi pus în executare. În cauză, termenul de prescripție a început să curgă de la data de 24.11.2011 și s-ar fi împlinit la data de 24.11.2014, având în vedere dispozițiile art. 81 ind. 1 pct. 1 din OUG 43/2005 prin derogare de la dispozițiile art. 300 și ale art. 7208 alin. 2 din Codul de procedură civilă, apelul și recursul suspendă de drept executarea hotărârilor judecătorești pronunțate în litigiile îndreptate împotriva A.V.A.S.
Însă, în cauză, cererea de executare silită a fost formulată la data de 09.05.2014, deci în termenul de 3 ani, astfel că acest motiv de nelegalitate invocat de contestatoare este neîntemeiat.
În ceea ce privește criticile contestatoarei întemeiate pe prevederile art. 2 din O.G nr. 22/2002, în cauza de față instanța le apreciază ca fiind neîntemeiate.
Potrivit art. 2 din O.G nr. 22/2002, „dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului” (s.n).
Potrivit art. 3 din aceeași ordonanță „în cazul în care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de plată în termenul prevăzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă și/sau potrivit altor dispoziții legale aplicabile în materie.”
Analizând aceste texte legale, instanța apreciază că aceste dispoziții legale nu acordă în orice situație instituției publice beneficiul unui termen de grație de 6 luni pentru a-și îndeplini obligația stabilită prin titlul executoriu, ci numai în situația în care executarea nu poate începe sau continua din lipsă de fonduri. Acest termen de 6 luni a fost instituit pentru ca instituția publică, în situația în care nu deține fondurile necesare, să facă demersurile pentru a le obține și a-și executa obligația stabilită în sarcina sa.
Astfel, așa cum s-a expus mai sus, instanța reține faptul că în cadrul dosarului de executare ce face obiectul cauzei, executorul judecătoresc a comunicat debitoarei somația de plată la data de 03.07.2014, astfel încât contestatoarea avea posibilitatea de a face dovada lipsei de fonduri executorului judecătoresc, iar în atare situație i s-ar fi acordat posibilitatea ca în termenul de 6 luni să facă demersurile necesare pentru îndeplinirea obligațiilor.
În cauza de față, instanța reține faptul că totuși contestatoarea nu a comunicat executorului judecătoresc lipsa fondurilor pentru îndeplinirea obligației de plată, neefectuând nici un demers în acest sens și în consecință nu se mai poate prevala de acordarea termenului de 6 luni.
Instanța consideră că emiterea încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare nu este condiționată de trecerea termenului de 6 luni, menționat mai sus.
Interpretarea dată de contestatoare prevederilor acestui act normativ, conform căreia nu pot fi stabilite cheltuieli de executare înainte de expirarea termenului de 6 luni, este eronată. Obligația stabilită printr-un titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie, iar în care debitorul nu execută obligația, creditorul este îndreptățit să se adreseze organului de executare competent. Din acest moment se poate pune în discuție aplicabilitatea termenului de 6 luni, menționat de OG nr. 22/2002, și nu anterior formulării cererii de începere a executării silite.
În acest sens sunt și prevederile art. 2 din OG nr. 22/2002, conform cărora: „Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului.”
Este de observat că legiuitorul nu folosește termenul notificare, comunicare sau unul echivalent, ci pe cel de „somație”, care are o semnificație distinctă, fiind un act de executare cu o importanță deosebită în faza executării silite.
Notificarea va fi comunicată de executor numai în cazul în care nu a fost pornită executarea silită, în acest caz urmând a fi calculate cheltuielile conform categoriei „notificare și alte acte de procedură”, la care debitoarea face referire.
În concluzie, prevederile OG nr. 22/2002 nu împiedică pe creditor să ceară începerea executării silite, ci doar amână emiterea formelor de executare pentru o perioadă de 6 luni, în condițiile mai sus enunțate. Debitorul poate evita plata cheltuielilor de executare numai în situația în care își îndeplinește de bunăvoie obligația, la momentul când hotărârea judecătorească a devenit executorie, anterior formulării de către creditor a cererii de începere a executării.
Însă, din momentul demarării procedurilor de executare silită, cheltuielile de executare vor fi stabilite în conformitate cu prevederile art. 37 alin. 1 din Legea nr. 188/2000.
Instanța va respinge apărarea debitoarei potrivit căreia cheltuielile de executare încalcă dispozițiile Ordinului Ministerului Justiției nr. 2550/14.11.2006.
Retinem că onorariul perceput de executorul judecătoresc respectă prevederile art. 37, alin. 1, lit. d din Legea nr. 188/2000 și ale Ordinului nr. 2550/2006, 1) 10 din valoarea creanței.
Potrivit art. 669 C.proc.civ., ,,Partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activități care interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop. P. actele sau activitățile dispuse din oficiu cheltuielile se avansează de către creditor.
Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul a renunțat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare făcute după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu prin executare voluntară.
Sumele ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. P. sumele stabilite potrivit prezentului articol procesul-verbal constituie titlu executoriu”.
Deși dispozițiile art. 37 alin. 1 din Legea nr. 188/2000 nu prevăd în mod expres necesitatea adăugării TVA datorate de executorul judecătoresc bugetului de stat la cuantumul onorariului stabilit conform legii, potrivit art. 127 și art. 129 alin. 3 din Codul fiscal, taxa pe valoare adăugată reprezintă un impozit indirect și este datorată de persoana impozabilă (inclusiv de persoanele ce exercită profesii liberale, în anumite condiții) în toate cazurile în care se prestează un serviciu, taxa fiind inclusă în tariful final practicat de prestator pentru a fi suportată în final de beneficiarul serviciului. În consecință, beneficiarul serviciului prestat (în speță executarea silită), respectiv creditorul care solicită prestarea serviciului de către executor, este cel care în conformitate cu dispozițiile legale, va suporta în final și costul TVA datorate de prestatorul de servicii (executor) către bugetul de stat. În aceste condiții, TVA reprezintă pentru creditorul urmăritor o cheltuială efectuată în cursul executării silite.
Serviciul prestat de executorul judecătoresc fiind încadrat din punct de vedere contabil în categoria prestărilor de servicii pentru care se datorează taxa pe valoare adăugată în procent de 24%, în mod legal executorul judecătoresc a calculat TVA la cheltuielile de executare, suma constituind taxă pe valoare adăugată urmând a fi virată de executor la bugetul statului. Ca urmare a achitării acestei obligații fiscale, suma ce va rămâne efectiv executorului judecătoresc cu titlu de onorariu este doar maximul prevăzut de art.37 alin.1 lit. d din Legea nr.188/2000.
Având în vedere dispozițiile legale, potrivit cărora cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, acesta va trebui să plătească creditorului toate cheltuielile de executare, inclusiv TVA inclus în tariful final al executorului judecătoresc. Instanța apreciază că nu ar fi fost necesară o prevedere distinctă în Legea 188/2000 cu privire la necesitatea calculării TVA și adăugării acestuia la onorariul calculat potrivit plafoanelor menționate în actul normativ, deoarece nu toate persoanele care desfășoară o profesie liberală datorează TVA, existând un regim special de scutire de plata taxei în anumite condiții stabilite de Codul fiscal, iar pe de altă parte deoarece Legea 188/2000 face referire la onorariul la care are dreptul executorul judecătoresc, fiind evident că acesta este îndreptățit la suma integrală calculată potrivit plafoanelor legale, și nu la o sumă mai mică.
În ceea ce privește cealaltă categorie de cheltuieli de executare, cuprinzând consultanta in vederea constituirii dosarului, emitere proces verbal de actualizare debit, emitere adrese popriri, cheltuieli de transport, taxe de timbru, formare arhivare dosar,. eliberare acte dosar, etc, acestea au fost stabilite în conformitate cu Hotărârea nr. 2/2007 a UNEJ, procesul-verbal prin care au fost stabilite constituind titlu executoriu, în conformitate cu dispozițiile art. 669 alin. 6 C.proc.civ.
Instanța constată că la dosarul de executare există chitanța de plată a onorariului de avocat, iar cuantumul acestuia nu este exagerat față de munca depusă de avocat care constă în formularea cererii de executare silită și urmărirea dosarului de executare.
Față de aceste considerente și întrucât nu există alte motive de nelegalitate a actelor de executare contestate care să poată fi analizate de către instanță din oficiu, în temeiul art. 711 alin. 1 C.pr.civ, instanța va respinge contestația la executare, ca neîntemeiată.
Întrucât măsura suspendării executării silite nu s-ar fi putut dispune decât până la soluționarea pe fond a contestației la executare, astfel cum rezultă din interpretarea prevederilor art. 718 alin. 1 C.pr.civ., instanța va respinge cererea de suspendare formulată, ca rămasă fără obiect.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității de reprezentant ca neîntemeiată.
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI –A.A.A.S., în contradictoriu cu intimatul G. V., cu domiciliul ales la C.. Av. V. L. situat in Bucuresti, .. 21, ., parter, ., ca neîntemeiată.
Respinge cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.
Cu apel în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. CC/Dact FM- 4 ex
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 7194/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 7112/2015. Judecătoria SECTORUL 4... → |
|---|
