Contestaţie la executare. Sentința nr. 9353/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9353/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 08-07-2015 în dosarul nr. 9353/2015
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9353
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 08.07.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: M. F.
GREFIER: S. O.-A.
Pe rol, judecarea cauzei civile privind pe contestatorul L. G. M., în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CESTRIN, având ca obiect contestație la executare - suspendarea executării silite.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța în baza art. 104 din Regulamentul de Ordine interioară al instanțelor judecătorești, dispune lăsarea cauzei la sfârșitul ședinței, față de lipsa părților.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța invocă din oficiu excepția necompetenței teritoriale a instanței și rămâne în pronunțare asupra acestei excepții.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 18.11.2014 sub nr._, contestatorul L. G. M., în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CESTRIN, a formulat contestație la executare împotriva dosarelor de executare nr. 1587/B/2014, nr. 1588/B/2014, nr. 1589/B/2014 și nr. 1590/B/2014 ale B.E.J.”S. I. C.”, solicitând totodată și suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare.
În motivare, contestatorul a susținut în esență că, raportat la activitatea prestată, cheltuielile de executare au un caracter excesiv.
În drept, au fost invocate prevederile art. 711 – 719 și art. 669 C.pr.civ.
La data de 29.04.2015, intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiate (f. 43).
În motivare, intimata a susținut că procesul-verbal de contravenție a fost emis în termenul de 6 luni prevăzut de art. 13 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, iar cheltuielile de executare se încadrează în limitele legale admise de O.M.J. nr. 2550/2006.
În urma adresei emise de instanță din oficiu, B.E.J.”S. I. C.” a comunicat în copie certificată dosarele de executare contestate.
Analizând actele dosarului, instanța apreciază excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 4 București ca fiind întemeiată pentru următoarele considerente:
În urma cererilor creditoarei intimate COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMANIA SA, înregistrate la data de 23.04.2014 la B.E.J.”S. I. C.”, s-au format dosarele de executare nr. 1587/B/2014, nr. 1588/B/2014, nr. 1589/B/2014 și nr. 1590/B/2014 pentru punerea în executare a titlurilor reprezentate de procesele-verbal de contravenție . nr._/16.08.2011, . nr._/16.08.2011, . nr._/16.08.2011 și respectiv . nr._/16.08.2011 emise de intimată, împotriva contestatorului L. G. M., pentru câte o creanță de 28 euro (tarif de despăgubire stabilit în baza art. 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002).
În aplicarea dispozițiilor art. 711 alin. 1 C.pr.civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
La verificarea competentei sale, instanța urmează să se raporteze la prevederile art. 713 alin. 1 C.pr.civ., care stabilesc competența soluționării contestației la executare în favoarea instanței de executare.
Totodată, în ceea ce privește competența teritorială raportată la ”instanța de executare”, în cauza de față instanța reține că sub acest aspect verificarea competenței trebuie efectuată în raport de dispozițiile art. 650 alin. 1 C.pr.civ., astfel cum acestea erau în vigoare la declanșării procedurii de executare silită.
Astfel, deși prin decizia Curții Constituționale nr. 348/2014, publicată în Monitorul Oficial al României - partea I, nr. 529 din data de 16 iulie 2014, a fost admisă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 650 alin. 1 C.pr.civ., totuși instanța constată că, în raport de prevederile art. 147 alin. 4 din Constituția României (care stipulează că deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României, iar de la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor), această decizie nu poate produce efecte pentru executările silite începute anterior publicării acesteia în Monitorul Oficial, cu excepția litigiului în care a fost invocată.
Potrivit art. 650 alin. 1 C.pr.civ., astfel cum era în vigoare la momentul sesizării executorului judecătoresc, instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel, iar conform alin. 2 al aceluiași articol, instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.
În cauză, instanța reține că, la momentul deschiderii dosarelor de executare și declanșării procedurii de executare silită, executorul judecătoresc își avea sediul profesional în Sectorul 1 București, astfel cum reiese din mențiunea aflată pe încheierile de deschidere a dosarelor de executare.
În aceste condiții și având în vedere și că Judecătoria Sectorului 1 București a încuviințat executarea silită, instanța apreciază că Judecătoria Sectorului 1 București, în circumscripția căreia se afla biroul executorului judecătoresc la momentul începerii executării silite, a devenit instanța de executare și îi aparține competența de soluționare a prezentei contestații la executare.
Sub acest aspect, instanța apreciază astfel că momentul determinant în stabilirea competenței instanței de executare îl reprezintă data sesizării executorului cu cererea de executare silită și trebuie păstrat principiul esențial al unicității instanței de executare, aceeași instanță fiind competentă să încuviințeze executarea silită și să soluționeze orice alt incident în legătură cu aceasta.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 129 alin. 2 și art. 132 C.pr.civ., instanța va admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 4 București și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 4 București, invocată din oficiu.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul L. G. M., cu reședința în ., ., J. G., în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CESTRIN, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică azi, 08.07.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red./Dact. Jud. M.F./4ex./
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 9355/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 9442/2015. Judecătoria... → |
|---|
