Contestaţie la executare. Sentința nr. 3525/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3525/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 19-03-2015 în dosarul nr. 3525/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3525
Ședința publică din data de 19 martie 2015
Instanța constituită din:
Președinte - VERONICA SÎRBU
Grefier – V. V.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe contestatoarea A. Națională pentru Restituirea Proprietăților în contradictoriu cu intimata P. Ș., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimata, prin mandatar I. M. E., identificată cu CI . nr._, în baza procurii de la fila 30-31 din dosarul nr._/300/2014 al Judecătoriei Sector 2, lipsind contestatoarea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin sentința civilă nr._/25.11.2014 a Judecătoriei Sectorului 1 București s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei ce face obiectul dosarului nr._/299/2014 în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București. Mai arată că s-au depus de către intimată note de ședință, în 2 exemplare și chitanță onorariu avocat.
La interpelarea instanței potrivit cu care mandatarul intimatei nu poate pune în ședință publică concluzii, întrucât nu este avocat sau consilier juridic, acesta învederează că este fiica intimatei și că, potrivit dispozițiilor Vechiului Cod de procedură civilă, soțul sau rudele de până la gradul IV inclusiv ale părții pot pune concluzii în primă instanță. Mai arată că are studii juridice, dar nu poate face dovada la acest termen de judecată.
Intimata, prin mandatar, depune în ședință publică un set de înscrisuri.
Având cuvântul asupra excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 4 București, invocată în notele de ședință, intimata, prin mandatar, solicită admiterea acesteia, având în vedere motivele expuse prin notele de ședință. În același sens, arată că este competentă să soluționeze prezenta cauză Judecătoria Sectorului 2 București unde a și fost introdusă contestația la executare.
Intimata, prin mandatar, învederează că actele de executare contestate au fost emise de Judecătoria Sectorului 2 și nu pot produce efecte decât pe raza Judecătoriei Sectorului 2.
Intimata, prin mandatar, arată, cu privire la actele de executare menționate, că nu s-a desfășurat nici o executare silită, fiind lipsite de efecte juridice, deoarece, la momentul introducerii contestației la executare, nici debitoarea, nici terțul poprit nici debitoarea, nici terțul poprit nu aveau sediul pe raza Judecătoriei Sectorului 2.
Deliberând, instanța respinge ca neîntemeiată excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 4 București, având în vedere că este instanța în raza căreia se efectuează executarea, respectiv instanța în raza căreia își are sediul terțul poprit.
Intimata, prin mandatar, învederează că acea poprire înființată pe raza Judecătoriei Sectorului 4 nu s-a făcut în baza actelor de executare contestate.
Instanța învederează că urmează să aprecieze pe fond aspectele menționate.
Având cuvântul asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a Activității de Trezorerie, intimata, prin mandatar, solicită admiterea acesteia, deoarece ANRP arată prin contestație că nu înțelege să se judece cu Activitatea de trezorerie. Mai arată că, urmare a actelor de executare executate, nu s-a înființat nici o poprire și nu există nici un terț poprit.
Deliberând, instanța respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Activității de Trezorerie întrucât aceasta nu este efectiv parte în dosar și nu poate fi scoasă din dosar o persoană care nu este parte efectiv.
La interpelarea instanței dacă înțelege să mențină excepția litispendenței, intimata, prin mandatar, arată că înțelege să o mențină ca excepția autorității de lucru judecat. Arată că s-a depus la dosar decizia pronunțată de Tribunalul București care este irevocabilă și are autoritate de lucru judecat asupra executării silite însăși.
Instanța învederează că se va pronunța odată cu fondul asupra excepției autorității de lucru judecat și asupra excepției lipsei de interes.
Intimata, prin mandatar, având cuvântul asupra probelor, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Instanța încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile de la dosar, apreciind-o ca fiind pertinentă, concludentă și utilă dezlegării pricinii, conform art. 167 din codul de procedură civilă de la 1865 (în continuare C.p.c.).
Având cuvântul pe fondul cauzei, intimata, prin mandatar, arată că actele de executare contestate în prezenta cauză nu sunt actele de executare care au produs efecte juridice prin poprirea terțului pe raza Judecătoriei Sectorului 2. Mai arată că actele contestate că ele nu au produs și nu pot produce nici un efect juridic atâta vreme cât încuviințarea făcută de Judecătoria Sectorului 2 se extinde numai asupra actelor de executare de pe raza Sectorului 2.
Intimata, prin mandatar, solicită aplicarea art. 1081 alin. 1 pct. a C.p.c. și amendarea părții adverse cu suma de 700 lei față de menținerea contestației de către ANRP, urmare a solicitării instanței de a preciza dacă înțelege să-și mențină contestația. Cu cheltuieli de judecată în cuantum de 1.000 lei, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței depuse la dosar.
Intimata, prin mandatar, depune în ședință publică concluzii scrise.
În temeiul art. 150 C.p.c., instanța declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la data de 26.05.2014 contestatoarea A. Națională pentru Restituirea Proprietăților a formulat în contradictoriu cu intimata P. Ș. contestație la executare împotriva actelor efectuate în dosarul nr. 92/2013 al S.C.P.E.J. D. C. și D. A. C., solicitând anularea procesului-verbal de actualizare și a procesului-verbal de cheltuieli din data de 16.05.2014.
În motivare, contestatoarea a arătat, în primul rând, că modalitatea de actualizare adoptată de executor încalcă art. 18 alin. 6 din H.G. 1120/2006.
În al doilea rând, aceasta a învederat că la data de 12.03.2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României O.U.G. nr. 10/2014 care prevede la art. 2 că se suspendă pe o perioadă de 6 luni plata voluntară a despăgubirilor stabilite prin hotărârile comisiilor județene, respectiv a Municipiului București.
Contestatoarea a adăugat că solicită exonerarea de la plata onorariului de avocat de 1500 lei, deoarece aceasta nu a negat niciodată dreptul de creanță al intimatei și cuantumul acestui onorariu este disproporționat față de munca depusă.
În drept, contestatoarea a invocat dispozițiile Noului Cod de procedură civilă, solicitând judecarea în lipsă.
Cererea de chemare în judecată este scutită de plata taxei judiciare de timbru conform art. 7 din O.G. nr. 22/2002.
Ca urmare a dispoziției instanței, la data de 11.06.2014 a fost depus dosarul de executare nr. 92/2013 (fila 22 și urm.).
Intimata a depus întâmpinare la data de 04.07.2014, prin care a invocat excepția de litispendență și excepția lipsei de interes, iar pe fond a solicitat respingerea contestației ca lipsită de interes, arătând în esență că argumentele contestatoarei sunt nefondate și subliniind că onorariul de avocat de 1500 lei este proporțional cu munca depusă, revenind debitoarei suportarea cheltuielilor de executare.
În drept, aceasta a invocat art. 115 – art. 118 și art. 3712 alin. 2 C.p.c., Legea nr. 290/2003 și decizia în interesul legii nr. 21/2007.
Intimata a solicitat proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 8396/10.07.2014 Judecătoria Sectorului 2 București a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București pe rolul căreia dosarul s-a înregistrat la data de 05.09.2014 sub nr._/299/2014.
Prin sentința civilă nr._/25.11.2014 Judecătoria Sectorului 1 București a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București pe rolul căreia dosarul s-a înregistrat la data de 21.01.2015 sub nr._ .
La data de 16.03.2015 intimata a depus note de ședință prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 4 București și excepția lipsei calității procesuale pasive a Activității de Trezorerie, reiterând excepția lipsei de interes.
Analizând lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor legale în materie, instanța reține următoarele:
În fapt, prin cererea înregistrată la executorul judecătoresc la data de 13.02.2013 (fila 24 din dosarul Judecătoriei Sectorului 2 București), intimata creditoare a solicitat executarea silită a contestatoarei debitoare în baza titlului executoriu reprezentat de Hotărârea nr. 228/19.12.2012 a Comisiei Județene N. pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 (fila 26).
Prin adresa din data de 11.03.2013 executorul a somat contestatoarea să achite debitul, conform O.G. nr. 22/2002 (fila 37).
Prin adresa din data de 15.03.2013 (fila 41) executorul a înființat poprirea asupra conturilor contestatoarei deținute la Trezoreria Sectorului 1 București.
Executorul judecătoresc a procedat la actualizarea debitului cu indicele de inflație pentru perioada decembrie 2012 – aprilie 2014 prin procesul-verbal din data de 16.05.2014 (fila 72) cu suma de 25.445,32 lei, pe care a adăugat-o la debitul principal de 834.272,93 lei.
Prin procesul-verbal din 16.05.2014 (fila 73) executorul a suplimentat cheltuielile de executare cu suma de 1500 lei, reprezentând onorariul de avocat.
Prin adresa din data de 16.05.2014 executorul judecătoresc a somat din nou contestatoarea să achite debitul actualizat (fila 74).
Instanța reține că debitoarea contestatoare a mai formulat o contestație la executare la data de 19.03.2013 înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București sub nr._/300/2013 (fila 10), solicitând anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 92/2013. Contestația a fost soluționată irevocabil prin decizia civilă nr. 2271R/27.06.2014 pronunțată de Tribunalul București, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea contestatoarei.
În drept, față de obiectul cererii de chemare în judecată și de argumentele invocate, instanța face trimitere la dispozițiile relevante din Codul de procedură civilă din 1865, în vigoare la momentul depunerii cererii de executare silită la executorul judecătoresc:
„Art. 399. Împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 2811, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum și în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege.
Nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.
Art. 403. alin. 1 – Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune în cuantumul fixat de instanță, în afară de cazul în care legea dispune altfel.
Art. 404. alin. 1 – Dacă admite contestația la executare, instanța, după caz, anulează actul de executare contestat sau dispune îndreptarea acestuia, anularea ori încetarea executării înseși, anularea ori lămurirea titlului executoriu sau efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire a fost refuzată.”
Totodată, instanța citează dispozițiile la care face referire contestatoarea, din Hotărârea Guvernului nr. 1120/2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 290/2003:
„Art. 18. (1) Solicitarea plății se face pe bază de cerere scrisă, adresată către A. Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003.
(2) Cererea este însoțită de hotărârea comisiei județene sau a municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, a Serviciului pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, în cazul contestațiilor, sau hotărârea judecătorească definitivă, învestită cu formulă executorie, după caz, precum și o copie de pe actul de identitate și dovada deschiderii unui cont la o bancă comercială sau la Casa de Economii și Consemnațiuni - C.E.C. - S.A.; dovada se face prin documentul ștampilat emis de bancă la deschiderea contului, cu specificarea codului IBAN și a sucursalei băncii.
(3) În cazul în care există mai mulți beneficiari sau moștenitori, aceștia transmit, în afara documentelor prevăzute la alin. (2):
a) procură notarială, în original, prin care toți beneficiarii împuternicesc pe unul dintre ei sau o terță persoană să primească plata întregii sume, împreună cu dovada prevăzută la alin. (2) privind contul persoanei desemnate; sau
b) act notarial, în original sau copie legalizată (certificat de moștenitor, contract de partaj voluntar), din care rezultă cotele în care vor fi împărțite despăgubirile între beneficiari.
(4) Plata despăgubirilor bănești solicitate în baza Legii nr. 290/2003, cu modificările și completările ulterioare, se face prin Direcția economică din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
(5) Compensațiile bănești stabilite prin hotărârea comisiei județene ori a municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, a Serviciului pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, în cazul contestațiilor, sau hotărârea judecătorească definitivă, învestită cu formulă executorie, după caz, se achită beneficiarilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat, astfel:
a) integral, dacă cuantumul acestora nu depășește 50.000 lei;
b) eșalonat în două tranșe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 60% în primul an și 40% în anul următor, dacă cuantumul despăgubirilor se încadrează între 50.001 lei și 100.000 lei;
c) eșalonat în două tranșe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 40% în primul an și 60% în anul următor, dacă cuantumul compensațiilor depășește 100.001 lei.
(6) Suma achitată beneficiarilor în cea de-a doua tranșă se actualizează în raport cu indicele de creștere a prețurilor de consum din ultima lună pentru care acest indice a fost publicat de către Institutul Național de S., față de luna decembrie a anului anterior.”
În speță, potrivit art. 137 alin. 1 C.p.c., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii. Prin urmare, instanța va analiza mai întâi excepția autorității de lucru judecat invocată de intimată prin întâmpinare.
Cu privire la această excepție, instanța arată că – potrivit art. 163 alin. 1 C.p.c. – nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeași cauză, același obiect și de aceeași parte înaintea mai multor instanțe. De asemenea, conform art. 166 C.p.c., excepția puterii lucrului judecat se poate ridica, de părți sau de judecător, chiar înaintea instanțelor de recurs.
Din aceste dispoziții rezultă că pentru a fi în prezența autorității de lucru judecat trebuie să existe o triplă identitate de părți, obiect și cauză în ambele dosare analizate.
Instanța stabilește în cauza de față că această excepție este neîntemeiată, urmând să o respingă ca atare, întrucât nu este îndeplinită condiția identității de obiect, în primul dosar contestându-se actele de executare anterioare celor contestate în prezentul dosar, respectiv procesul-verbal de actualizare și procesul-verbal de cheltuieli din data de 16.05.2014. Cu alte cuvinte, debitorul are dreptul să conteste individual fiecare act de executare fără a i se putea opune soluțiile asupra contestațiilor anterioare.
În ce privește excepția lipsei de interes invocată de intimată, instanța stabilește că aceasta este, de asemenea, neîntemeiată, urmând a fi respinsă.
În acest sens, instanța nu poate primi drept întemeiate argumentele învederate prin întâmpinare, în sensul că actele de executare contestate nu sunt urmate de o executare silită propriu-zisă, fapt ce determină lipsa de interes. Instanța subliniază că procesele-verbale reprezintă acte de executare, în sensul art. 399 alin. 1 C.p.c., sus-citat, acest text normativ permițând debitorului să le conteste.
Interesul contestatoarei derivă din faptul că în continuare executarea silită se va desfășura pentru recuperarea debitului actualizat, superior celui inițial, și pentru cheltuielile de executare suplimentare. Cu alte cuvinte, în ipoteza anulării acestor acte de executare, contestatoarea va fi executată pentru o sumă mai mică, această situație fiindu-i favorabilă, aspect care determină interesul său pentru a promova prezenta acțiune.
Pe fond, cu privire la incidența O.U.G. nr. 10/2014, intrată în vigoare la 14.03.2014, instanța stabilește acest motiv ca fiind neîntemeiat, întrucât până la data de 19.07.2014 actul normativ a avut în vedere suspendarea legală a plăților voluntare efectuate de contestatoare, iar nu și executările silite. Prin urmare, întrucât actele contestate au fost emise anterior acestei date de 19.07.2014, instanța stabilește că executorul judecătoresc nu a încălcat prevederile O.U.G. nr. 10/2014.
De altfel, instanța constată că executorul judecătoresc a procedat în mod legal la actualizarea creanței, în conformitate cu dispozițiile art. 18 din H.G. nr. 1120/2006, constatând că debitoarea contestatoare s-a limitat la a afirma că executorul a încălcat acest act normativ, fără a aduce veritabile critici.
În ce privește onorariul de avocat de 1500 lei, instanța arată că întreaga executare silită revine ca activitate principală executorului judecătoresc, conform art. 3731 alin. 6 C.p.c., potrivit căruia „În tot cursul executării, executorul judecătoresc este obligat să aibă rol activ, stăruind, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrală și cu celeritate a obligației prevăzute în titlul executoriu, cu respectarea dispozițiilor legii, a drepturilor părților și ale altor persoane interesate.”
Prin urmare, demersurile în această fază sunt realizate de organul de executare, rolul creditorului și, implicit, al reprezentantului acestuia, limitându-se la a veghea ca executarea să nu fie tergiversată, nerevenindu-i sarcina de a efectua în concret actele de executare.
Astfel, onorariul avocatului într-un cuantum ridicat în această fază nu este în niciun fel justificat de specificul activităților de executare silită, în care executorul judecătoresc este cel care instrumentează dosarul de executare cu toate demersurile adiacente: deschidere dosar, înaintarea cererii de executare silită instanței în vederea încuviințării, demersuri pentru aflarea veniturilor debitorului, înființarea popririi, distribuirea sumelor achitate, ridicarea popririi și, în final, închiderea dosarului de executare.
Ținând seama de activitatea efectiv depusă în cadrul executării silite, de nivelul onorariului executorului și având în vedere principiile expuse mai sus, instanța urmează să diminueze onorariul avocatului la suma de 500 de lei.
Instanța subliniază că această diminuare nu afectează raporturile juridice dintre părțile contractului de asistență juridică, ci doar obligația debitoarei contestatoare de a plăti acest onorariu. De asemenea, instanța arată că argumentele expuse au în vedere strict activitatea desfășurată de avocat pe parcursul derulării executării silite, iar nu și serviciile de asistență juridică oferite clientului în cadrul litigiilor în această fază (validări de poprire, contestații la executare), pentru care partea poate solicita cheltuieli de judecată, chiar în cadrul acestor proceduri, în situația în care contestatorul parte adversă cade în pretenții.
Totodată, instanța învederează că revine contestatoarei debitoarei obligația de a suporta cheltuielile de executare, întrucât aceasta nu a executat obligația de bunăvoie, creditoarea fiind nevoită să apeleze la serviciile unui avocat și ulterior la acelea unui executor pentru a-și satisface creanța.
Față de cele ce preced, instanța va admite în parte contestația la executare și va anula în parte procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 16.05.2014 și actele de executare subsecvente emise în dosarul de executare nr. 92/2013 al S.C.P.E.J. D. C. și D. A. C., în sensul că în toate aceste acte de executare suma reprezentând onorariul de avocat se reduce la 500 lei.
Cu privire la cheltuielile de judecată, instanța face trimitere la dispozițiile art. 294 alin. 1 C.p.c., conform căruia partea care cade în pretenții va fi obligată la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, și la dispozițiile art. 276 C.p.c., potrivit căruia când pretențiile fiecărei părți au fost încuviințate numai în parte, instanța va aprecia în ce măsură fiecare din ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor.
Având în vedere că instanța va admite în parte contestația la executare, contestatoarea va fi obligată să achite intimatei suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând jumătate din onorariul de avocat solicitat, conform chitanței nr. 593/13.03.2015 (fila 27 din dosarul Judecătoriei Sectorului 4 București).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată excepția autorității de lucru judecat invocată de intimată.
Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei de interes invocată de intimată.
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatoarea A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, cu sediul în București, Calea Floreasca nr. 202, Sector 1, în contradictoriu cu intimata P. Ș., cu domiciliul procesual ales la avocat M. V. în București, Calea Moșilor, nr. 280, ., ..
Anulează în parte procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 16.05.2014 și actele de executare subsecvente emise în dosarul de executare nr. 92/2013 al S.C.P.E.J. D. C. și D. A. C., în sensul că în toate aceste acte de executare suma reprezentând onorariul de avocat se reduce la 500 lei.
Obligă contestatoarea să achite intimatei suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând jumătate din onorariul de avocat solicitat.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 martie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
V. S. V. V.
Red. Tehnored. V.S./V.V./4 Ex./2 Ex. .>
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3404/2015. Judecătoria SECTORUL 4... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3499/2015. Judecătoria... → |
|---|
