Contestaţie la executare. Sentința nr. 6629/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6629/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 21-05-2015 în dosarul nr. 6629/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 6629
Ședința publică din data de 21.05.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – T. C. R.
GREFIER - T. I.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatorul R. D. C. și pe intimatul B. E. Judecătorești Asociați B. C. și M. A. M., având ca obiect: contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ambele strigări ale cauzei, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, din oficiu invocă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei sector 4 București, și reține cauza spre soluționare asupra excepției invocate.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 16.03.2015 sub nr._, contestatorul R. D. C. a formulat, în contradictoriu cu intimatul B. B. C. SI M. A. M., contestație la executare împotriva adresei de înființare a popririi și a încheierii nr. 4569 din data de 24.02.2015 în dosarul de executare nr. 4569/a/2014 al B. B. C. SI M. A. M., cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de executare.
În motivare, contestatorul a arătat, în esență, faptul că actele de executare au fost emise în baza unui proces verbal generat și semnat electronic, iar măsura înființării popririi s-a dispus în data de 24.02.2015 în condițiile în care Judecătoria Sectorului 2 București a încuviințat executarea silită la data de 23.10.2014. A adăugat că era de notorietate Decizia nr. 6/16.02.2015 pronunțată de ICCJ, în sensul că procesul verbal care nu poartă semnătura olografă este lovit de nulitate.
A mai menționat faptul că autoturismul este vândut de la data de 05.07.2010, iar dacă titlul executoriu este lovit de nulitate, atunci și încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare este lovită de nulitate.
În drept, au fost invocate prevederile art.711 și urm. C.proc.civ.
În dovedirea cererii, contestatoarea a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei.
Intimatul nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în fața instanței pentru a formula eventuale apărări.
Analizând cu prioritate excepția necompetenței teritoriale, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 248 alin. 1 C.proc.civ., „instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”.
Astfel, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției necompetenței teritoriale absolute - invocată din oficiu, pe care o apreciază ca fiind întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 713 alin. 1 C.proc.civ. „Contestația se introduce la instanța de executare.”
În acest sens, instanța reține că, în speță, executarea silită a început la data de 26.09.2014, odată cu sesizarea organului de executare, așa cum prevede art. 622 C.proc.civ. (fila 25).
Demararea procedurii de executare silită a fost încuviințată prin încheierea pronunțată la data de 23.10.2014 de Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul nr._/300/2014 (fila 35).
Potrivit art. 650 alin. 1 Cod de procedură civilă, în forma avută la data sesizării executorului judecătoresc, instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se afla biroul executorului judecătoresc care face executarea, in afara cazurilor in care legea dispune altfel.
Instanța mai constată că, prin Decizia nr. 348/17.06.2014, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 650 alin. 1 C.proc.civ., iar de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial nr. 529/16.07.2014, a devenit incident art. 147 alin. 1 din Constituția României potrivit căruia dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
La data sesizării executorului judecătoresc dispozițiile art. 650 alin. 1 C.proc.civ. nu au fost modificate de către legiuitor astfel încât au fost suspendate de drept, iar efectele lor juridice au încetat la expirarea termenului de 45 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial.
Pe cale de consecință, instanța apreciază că, în lipsa unui text care stabilește în mod expres instanța de executare, devin aplicabile prevederile art. 107 C.proc.civ., dreptul comun în materie de competență teritorială, care instituie competența instanței în circumscripția căreia domiciliază sau își are sediul pârâtul, iar în procedura de executare silită această calitate aparține debitorului.
Astfel fiind, în materia contestației la executare instanța de executare este reprezentată de instanța unde își are sediul sau domiciliul debitorului, în acord și cu Decizia C.C.R. nr. 348/2014.
Prin raportare la data sesizării organului de executare și la dispozițiile art. 25 C.proc.civ., instanța apreciază că este competentă să soluționeze prezenta contestație la executare Judecătoria Sectorului 2 București, în circumscripția căreia se afla la data începerii executării sediul debitorului.
Are în vedere în acest sens instanța și principiul unicității instanței de executare, aceasta fiind competentă să soluționeze atât cererea de încuviințare a executării silite, cât și incidentele ce apar în cursul executării, cum este și contestația la executare.
Aceeași soluție se impune, în opinia instanței, și față de noile dispoziții ale art. 650 C.proc.civ., care stabilesc competența instanței de executare, la momentul sesizări organului de executare, în favoarea instanței de la domiciliul debitorului.
Prin urmare, reținând că domiciliul debitorului R. D. C., se afla, la data sesizării organului de executare, în Mun. București, Sector 2, în temeiul art. 129 alin. (2) pct. 3, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 132 alin. (1) și alin. (3) C.proc.civ, va admite excepția necompetenței Judecătoriei Sectorului 4 București și va declina cauza în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 4 București, invocată de instanță din oficiu.
Declină competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 2 București privind pe contestatorul R. D. C., cu domiciliul ales la CA M. A. S. din București, . nr. 4-6, ., sector 1 și pe intimatul B. E. Judecătorești Asociați B. C. și M. A. M., cu sediul în București, ., ., ..
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică azi, 21.05.2015.
Președinte, Grefier,
T. C. R. T. I.
Red.jud.T.C.R./teh.T.I./4 ex./
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 6540/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 6542/2015. Judecătoria... → |
|---|
