Contestaţie la executare. Sentința nr. 6910/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6910/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 26-05-2015 în dosarul nr. 6910/2015
ROMÂNIA
Judecătoria Sectorului 4 București
Sediu: .-4, Sector 4 Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6910
Ședința publică din data de 26.05.2015
Instanța constituită din:
Președinte: EUGENIA DAHORE
Grefier: T. C. M.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de contestatoarea ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A REZERVELOR DE STAT ȘI PROBLEME SPECIALE-UNITATEA TERITORIALĂ 350 (A.N.R.S.P.S.-U.T. 350) în contradictoriu cu intimatul R. I. - Popești Leordeni, ., județ Ilfov, având ca obiect contestație la executare - suspendarea executării silite.
Dezbaterile și cuvântul asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 19.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da părților posibilitatea să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de astăzi.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instante la data de 14.08.2014, sub dosar nr. _ , contestatoarea ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A REZERVELOR DE STAT ȘI PROBLEME SPECIALE-UNITATEA TERITORIALĂ 350 (A.N.R.S.P.S.-U.T.350) - în contradictoriu cu intimatul R. I. -a solicitat instanței suspendarea executării silite, admiterea contestației la executare și anularea actelor de executare, adresa de infiintare a popririi din 31.07.2014 si a tuturor actelor de executare, efectuate in dosarul de executare nr 295/2014 al B. Casagranda S. A..
În motivarea contestației, contestatorul a arata ca executarea silita a fost pornita în temeiul Sentinței Civile nr. 4545/2013 pronunțată în ședința publică din 07.05.2013 în Dosarul nr._/3/2012 de către Tribunalul București - Secția a VIII-A-a Conflicte de munca si asigurări sociale, prin care a fost obligata parata Administrația Naționala a Rezervelor de Stat - Unitatea Teritoriala 350 sa plateasca reclamanților drepturile bănești reprezentând norma de hrana, actualizate cu indicele de inflație incepand cu data de 01.01.2008 si pana la data pronunțării prezentei hotarari, raportat la data incadrarii prezentei hotararii, raportat la data incadrarii in funcție a fiecărui reclamant si de perioada lucrata . ”
Potrivit art. 1 alin. (1) din H.G. nr. 1380/2009 privind înființarea, organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, cu modificările și completările ulterioare, A.N.R.S.P.S. - UT 350, ordonator terțiar de credite, este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, finanțată integral de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului.
Invoca nerespectarea prevederile art. 2 din O.G nr. 22/2002, „Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului.” Executorul judecătoresc nu a luat in considerare termenul de gratie de 6 luni, prevăzut de către O.G. nr.22/2002, privind executarea obligațiilor de plata ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr.92/2011, in conformitate cu care institutia are posibilitatea legala sa efectueze plata voluntar, poprind conturile unei instituții publice fără respectarea termenului prevăzut în actul normativ mai sus menționat.
Aparte de prevederile OG nr. 22/2002 trebuie avute in vedere prevederile care reglementează rolul strategic al instituției.Prin Ordinul M.A.I. nr. 138/2012 pentru stabilirea procedurii de efectuare a plății titlurilor executorii în Ministerul Administrației și Internelor, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariate personalului din sectorul bugetar, cu modificările ulterioare, se stabilește modalitatea de punere în executare a anumitor titluri executorii, în categoria cărora se încadrează și titlul ce face obiectul prezentei executări. Astfel, având în vedere că titlul executoriu a fost obținut în cursul anului 2013, executarea silită trebuie să respecte prevederile acestui ordin, plata sumelor urmand a se realiza esalonat in 5 transe potrivit OUG nr 71/2009.
Cu privire la încheierea privind stabilirea onorariului și a cheltuielilor de executare, consideră că executorul judecătoresc a încălcat prevederile art. 39 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești - republicată, cu modificările și completările ulterioare, stabilind un onorariu peste nivelul maxim stabilit de lege.
În drept, contestatorul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 711 si urm.C.proc.civ.
Contestatorul a solicitat judecarea cauzei și în lipsă. În probațiune, a solicitat înscrisuri.
Contestatia este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Intimatul a depus la dosar întâmpinare si a aratat ca in baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 4545/07.05.2013,pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX-a - C. Administrativ și Fiscal în Dosarul nr._/3/2012* B. CASAGRANDA - S. A. a înregistrat cererea si obținut încuviințarea executării silite a debitorului până la concurența creanței rezultată din titlul executor la care se adaugă cheltuielile de executare silită, inclusiv asupra titlurilor executorii care se vor emite de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită încuviințate.
Executorul a emis înștiințările în conformitate cu dispozițiile art. 780-782 C.p.c. la poprirea conturilor, comunicate iar la data de 31.07.2014 s-a înregistrat înființarea popririi la terțul poprit A.N.R.S.P.S., în calitate de ordonator secundar de credite și la terțul poprit MINISTERUL AFACERILOR INTERNE (fost MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR), în calitate de ordonator principal de credite;
Debitorul angajator. A.N.R.S.P.S. - Unitatea Teritorală 350 - a fost înștiințat de două ori și i s-au înmânat actele dosarului de executare: atât la sediul A.N.R.S.P.S. din ., Sector 5, București, conform dovezii anexate de contestator cât si la data de 23.04.2014 ia sediul din oraș Popești Leordeni, ., Jud. Ilfov, asa cum rezultă si din procesul - verbal de înmânare anexat.
Considera ca debitoarea nu se poate prevala de prevederile O.G nr. 22/2002 deoarece termenul de 6 luni este instituit de legiuitor numai pentru situația în care instituția debitoare face dovada incapacității de plată a sumelor de bani datorate, dovadă care în cauză nu a fost făcută.
In continuarea sustinerilor arata ca drepturile de hrană acordate de angajatori angajaților, în conformitate cu legislația în vigoare, nu sunt drepturi salariale, deci, nu sunt impozabile și nu intră în sfera de aplicabilitate a Ordinului MAI nr. 138/2012 invocat de debitorul nostru, ADMINISTRAȚIA NAȚIONALA A REZERVELOR DE STAT ȘI PROBLEME SPECIALE - Unitatea Teritorială 350.
Referitor la cheltuielile de executare, a aratat intimatul faptul ca la data de 22.09.2014 debitoarea A.N.R.S.P.S.-U.T. 350 și-a achitat integral debitul si nu este de acord sa achite din banii proprii onorariul executorului judecătoresc fapt pentru care solicita admiterea contestatiei la executare silită și anularea tuturor actelor de executare silită.
In drept, art 205 C.. In probatiune, inscrisuri.
B. Casagranda S. A. a formulat cerere de interventie accesorie in sprijinul creditorului prin care a solicitat pe cale de exceptie admiterea exceptiei tardivitatii formularii contestatiei la executare iar pe fondul cauzei, respingerea acesteia ca nefondata, cu consecința continuării executării silite până la plata integrală nu numai a debitului principal, ci și a cheltuielilor de executare, cu cheltuieli de judecata.
Considera admisibila in principiu a cererea de intervenție accesorie in interesul creditorului intrucat exista un interes principal al B., de a fi menținute actele de executare si implicit de a fi achitate cheltuielile de executare de către contestatoarea debitoare ANRSPS - UT 350 astfel cum o impun prevederile art. 669 alin. (2) C.. Totodata, nu exista niciun impediment la formularea de către executorul judecătoresc a unei cereri de intervenție accesorie in interesul intimatului, obiectul cauzei nefiind incompatibil cu formularea unei astfel de cereri.
Simplul fapt ca subscrisul doresc in principal menținerea actelor de executare si implicit achitarea onorariului stabilit in mod legal si temeinic pentru activitatile întreprinse, este de natura sa justifice un interes propriu, demers procedural aflat in deplina concordanta cu dispozițiile art. 23 lit. f) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești.
Pe fond, solicita respingerea contestația la executare ca netemeinică, menținerea actelor de executare, iar în cazul în care creditorii în virtutea dreptului de a dispune de acțiunea civilă, cu respectarea principiului disponibilității și cu bună-credință procesuală conform art. 12 NCPC, achiesează la contestația la executare ori provoacă admiterea acesteia prin propria conduită procesuală, să mențineți actele de executare relative la cheltuielile de executare (încheieri) precum și actele de executare necesare la continuarea executării pentru creanțele reprezentând onorarii și cheltuieli de executare, împotriva creditorului, conform art. 669 alin. 2 și 5 C..
ANRSPS invocă împrejurarea că debitorul nu ar fi fost somat la sediul său, ca temei al nulității somației și drept urmare, executării însăși, însă în realitate somarea a fost efectuată cu respectarea art. 897 NCPC, atât la sediul instituției centrale cât si la sediul UT 350.
Asupra aplicarii OG nr 22/2002, arata faptul ca dacă instituția s-ar fi prevalat de o imposibilitate de plată, legată de lipsa fondurilor, era obligată să solicite instanței sau executorului amânarea ori eșalonarea la plată în condițiile art. 2 din OG 22/2002. Cum o astfel de cerere nu a fost formulată, o lipsă a fondurilor nefiind susținută (de altfel sumele s-au plătit deja parțial în cadrul procedurii de executare), asatfel că operează pe deplin prevederile art. 3 din OG 22/2002.
In plus, creditorii au solicitat punerea în executare prin notificarea debitorului anterior demarării executării silite, debitorul însă nu a făcut demersurile necesare punerii titluluui în plată fără, astfel că în mod legal creditorii au recurs la executarea silită
Afirmația că debitul este de natură salarială, fiind supus Ordinului MAI nr. 138/2012 și OUG 71/2009 este eronată, debitul fiind norma de hrană, drept distinct de dreptul salarial de natură specială, ce nu este supus nici OUG 71/2009 și prin urmare nici Ordinului MAI 138/2012.
Referitor la cheltuielile de executare, considera ca onorariul executorului este cuvenit, ca și celelalte cheltuieli antrenate de executarea silită, iar în cazul în care tocmai creditorul împiedică executarea silită - fapt ce poate fi constatat din modul în care se derulează procedura în fața instanței de judecată, devin aplicabile prevederile art. 669 alin. 2 și 5 NCPC sens în care solicita menținerea actelor de executare ce vor fi valorificate împotriva creditorului, care direct sau indirect renunță la executare, în scopul fraudării plăților datorate cu titlu de onorariu și cheltuieli de executare către B. Casagranda-S. A..
Contestatoarea ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A REZERVELOR DE STAT ȘI PROBLEME SPECIALE-UNITATEA TERITORIALĂ 350 (A.N.R.S.P.S.-U.T.350 a formulat intampinare la cererea de interventie solicitand respingerea exceptiei tardivitatii introducerii contestatiei la executare, actele fiind comunicate la data de 05.08.2014 iar contestatia inregistrata la 14.08.2014, in termenul legal de 15 zile.
Cu privire la admisibilitatea in principiu a cererii de interventie, se arata ca executorul judecătoresc are calitatea de participant la executarea silită, D. ÎN SENSUL CĂ EL ESTE INVESTIT SĂ ÎNDEPLINEASCĂ UN SERVICIU DE INTERES PUBLIC, cu respectarea drepturilor și intereselor legitime ale părților și ale altor persoane interesate. Potrivit art. 644 alin. (1) din C. “Sunt PĂRȚI în procedura de executare silită creditorul și debitorul. De asemenea, dispozițiile art. 57 și 58 din Legea nr. 188/2000 prevăd că actele executorilor judecătorești sunt supuse, în condițiile legii, controlului instanțelor judecătorești competente, cei interesați sau vătămați prin actele de executare putând formula contestație la executare, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă. In acest context, având în vedere că rolul executorului judecătoresc este acela de a îndeplini un serviciu de interes public, acesta nu poate fi parte într-o acțiune în fața instanței judecătorești cu privire la actele de executare îndeplinite în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Prezenta cerere de intervenție este formulată de o terță persoană care nu justifică interes în promovarea acesteia, titlul executoriu în baza căruia s-a început executarea nefiindu-i opozabil.
Așa cum rezultă din analiza cererii de intervenție scopul promovării acestei acțiuni este acela de a încasa contravaloarea serviciilor prestate.
Or, este evident, că atât timp cât legea prevede posibilitatea celor interesați sau vătămați prin executare de a acționa în justiție în vederea verificării legalității actelor emise de B., executorul judecătoresc nu poate vorbi de vreun interes născut și actual. Interesul executorului se naște după epuizarea căilor legale de contestare a actelor emise de către acesta.
Pe fondul cererii, arata urmatoarele: Executorul judecătoresc susține că prin prezenta contestație se invocă faptul că debitorul nu a fost somat. Nici de această dată nu are dreptate, așa cum am susținut prin contestație am fost somați dar nu a fost respectat termenul acordat în somație emițând acte de executare înlăuntrul termenului acordat
Consideră că înainte de a trece la înființarea acestei popriri, executorul judecătoresc trebuia să verifice dacă în speța de față sunt aplicabile dispozițiile Ordinului M.A.I. nr. 138/2012 pentru stabilirea procedurii de efectuare a plății titlurilor executorii în Ministerul Administrației și Internelor, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariate personalului din sectorul bugetar, cu modificările ulterioare, prin care se stabilește modalitatea de punere în executare a anumitor titluri executorii.
Prin emiterea încheierii privind stabilirea onorariului și a cheltuielilor de executare, consideră că executorul judecătoresc a încălcat prevederile art. 39 alin. (1) Ut. a) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești - republicată, cu modificările și completările ulterioare, a stabilit un onorariu peste nivelul maxim stabilit de lege. Având în vedere din actele comunicate de executorul judecătoresc, nu există dovada achitării acestui onorariu de către creditor, ne îndreptățește să afirmăm că scopul executorului este acela de a obține un onorariu nejustificat plătit din fonduri alocate din bugetul de stat.
Nivelul până la care poate ajunge onorariul, stabilit prin actul normativ reprezintă rezultatul negocierii dintre creditor și executor și reflectă complexitatea executării silite. Or, din probatoriul administrat nu rezultă faptul că acest cuantum a fost negociat.Executorul judecătoresc este învestit prin lege să îndeplinească un serviciu de interes public, neputând prejudicia, în mod nejustificat, pe una dintre părțile procedurii de executare silită. De altfel, dispozițiile art. 669 alin. (2) teza a Il-a din C. prevăd ca “în cazul în care debitorul, somat potrivit art. 667, a executat obligația de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ținut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum și onorariul (...) proporțional cu activitatea depusă de aceștia. ” Or, este evident, că atât timp cât executarea este lovită de nulitate, executorul neacordând termenul legal de plată prevăzut pentru instituțiile publice, începând executarea fară emiterea somației, debitorul nu poate fi obligat să suporte nicio cheltuială de executare.
La solicitarea instanței, la dosar au fost depuse copii ale dosarului de executare nr 295/2014 al B. Casagranda S. A..
Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta constata urmatoarele:
În fapt, instanta retine ca potrivit sentintei civile nr. 4545/07.05.2013 pronuntata de Tribunalul București - Secția a VIII-A-a Conflicte de munca si asigurări în Dosarul nr._/3/2012 au fost obligate paratele ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A REZERVELOR DE STAT ȘI PROBLEME SPECIALE- si ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A REZERVELOR DE STAT ȘI PROBLEME SPECIALE UNITATEA TERITORIALĂ 350 (A.N.R.S.P.S.-U.T.350)sa plateasca reclamanților drepturile bănești reprezentând norma de hrana, actualizate cu indicele de inflație incepand cu data de 01.01.2008 si pana la data pronunțării prezentei hotarari, raportat la data incadrarii prezentei hotararii, raportat la data incadrarii in funcție a fiecărui reclamant si de perioada lucrata.
La data de 12.06.2014, creditorul a formulat cerere de executare silită adresată B. Casagranda S. A., în dosarul de executare nr.295/2014, pentru punerea în executare a titlului executoriu.
Prin încheierea din data de 27.06.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr._/4/2014, a fost admisă cererea de încuviințare a executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentinta civila nr. 4545/07.05.2013 pronuntata de Tribunalul București - Secția a VIII-A-a Conflicte de munca si asigurări în Dosarul nr._/3/2012, impotriva debitoarelor ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A REZERVELOR DE STAT ȘI PROBLEME SPECIALE- si ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A REZERVELOR DE STAT ȘI PROBLEME SPECIALE UNITATEA TERITORIALĂ 350 (A.N.R.S.P.S.-U.T.350)
Referitor la critica legata de încălcarea de către executorul judecătoresc a dispozițiilor O.G. nr. 22/2002, instanța o apreciază ca neîntemeiata. La data de 12.06.2014 a fost emisă către debitor somația, prin care i s-a pus în vedere că are obligatia de a se conforma titlului executoriu reprezentat de sentinta civila nr. 4545/07.05.2013 pronuntata de Tribunalul București - Secția a VIII-A-a Conflicte de munca si asigurări în Dosarul nr._/3/2012 si sa achite suma de 13.678 lei debit În acest sens, retinem că potrivit art. 2 din O.G nr. 22/2002, „Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului.”
Textul legal invocat prevede că doar în cazul lipsei de fonduri, care conduce la neînceperea sau la necontinuarea executării silite de bunăvoie, există un termen de 6 luni în care debitorul are obligația de a găsi resursele financiare necesare acoperirii debitului, termenul de 6 luni neavând natura juridică a unui termen de grație sau a unei proceduri prealabile.
Pentru a beneficia de dispozițiile de favoare ale Ordonanței Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 110/2007, respectiv de termenul de 6 luni pentru efectuarea plății stabilit de art. 2 din actul normativ menționat, contestatoarea trebuia să facă dovada că neexecutarea a obligației de plată stabilită în sarcina sa prin titlul executoriu din cauză s-a datorat lipsei de fonduri.
Asa cum sustine petenta in cadrul notelor scrise, prin adresa nr. _/18.06.2014,( care reprezinta, de fapt, adresa celuilalt debitor, nu a contestatorului A.N.R.S.P.S.-U.T.350 ) a solicitat executorului judecătoresc anularea acestei somații, învederând că în speța în discuție este aplicabilă procedura specială de efectuare a plății reglementată de O.U.G. nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învățământului și cercetării, precum și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013, cu modificările și completările ulterioare și Ordinul M.A.I. nr. 4/2013 privind stabilirea procedurii de efectuare a plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului Ministerului Afacerilor Interne, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013, cu modificările și completările ulterioare. f 14 dos executare.
In concluzie, petenta nicidecum nu a prezentat o dovada privind lipsa fondurilor ci a invocat ca este aplicabila esalonarea platilor, un impediment in ceea ce priveste punerea in executare a titlului executoriu pe perioada de timp cat dureaza termenul instituit de legiuitor, (care reprezinta motiv de contestatie si impotriva somatiei, pe acest aspect trebuia formulata in termen contestatie )
Asa cum se poate observa, ratiunile care au stat la baza emiterii OUG nr. 71/2009 sau O.U.G. nr. 92/2012 au avut in vedere impactul macro-economic asupra stabilitatii financiare a tarii si, indirect, asupra institutiilor publice de a aloca . scurt sumele de bani necesare executarii titlurilor executorii prin care s-au acordat drepturi de natura salariala. Aceste reglementari privesc eșalonarea plății unor drepturi de natură salarială, așa cum sunt sporurile, primele, precum și alte drepturi care se adaugă la salariul de bază al angajaților din sistemul bugetar ce au obținut hotărâri judecătorești favorabile, intentia legiuitrului fiind a eșalona în timp anumite drepturi suplimentare ce se adaugă la salariu (sporuri, prime, etc.) datorită dificultăților bugetare
Norma de hrana nu reprezinta un drept de natura salariala pentru a intra sub incidenta esalonarilor, practica judiciara retinand ca aceste sume nu pot fi avute in vedere nici la stabilirea unei pensii de intratinere, intrucat „scopul sumelor de bani care se acorda cu titlu de sporuri pentru conditiile deosebite in care se presteaza munca este de a da posibilitate materiala angajatilor sa previna ori sa inlature efectele daunatoare pe care le au asupra organismului omenesc acele munci prestate in conditii speciale si, de aceea, in vederea asigurarii depline a protectiei angajatului debitor al intretinerii, este necesar ca sporul sa ramana in intregime destinat afectatiei sale*.” Tribunal Suprem- decizie de indrumare (nr. 14/23 mai 1963)
Potrivit dispozițiilor art. 4 din OG nr. 22/2002, ,, Ordonatorii principali de credite bugetare au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
(2) Virările de credite bugetare prevăzute la alin. (1) se pot efectua pe parcursul întregului an bugetar, prin derogare de la prevederile art. 47 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, și ale art. 49 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.
In temeiul art. 1 din O.G nr. 22/2002 ,,Creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor publice se achită din sumele aprobate prin bugetele acestora, de la titlurile de cheltuieli în care se încadrează obligație de plată respectivă. (2) Creantele stabilite prin titluri executorii in sarcina institutiilor si autoritatilor publice nu se pot achita din sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare si functionare, inclusiv a celor de personal, in scopul indeplinirii atributiilor si obiectivelor legale, pentru care au fost infiintate.
In sprijinul celor afirmate, sunt si dispozitiile speciale care reglementeaza executarea silita a institutiilor publice,respectiv prevederile OMFP nr 2336/2011, completat prin OMFP nr 161/2012, intrucat sumele care fac obiectul indisponibilizarii sunt stabilite de institutiile publice, tinand cont de prevederile art 1 alin 1 din OG 22/2002 si art. 780Cpc.
Indisponibilizarea sumelor este stabilita dupa o procedura reglementata in mod clar si detaliat, tocmai pentru a evita orice blocaj de natura a afecta activitatea institutiei publice si plata titlurilor executorii din banii alocati cheltuielilor de personal si functionare. Conform art. 1- din Procedura de punere in aplicare a titlurilor executorii in baza carora se solicita infiintarea popririi conturilor autoritatilor si institutiilor publice deschise la nivelul unitatilor Trezoreriei a OMFP nr 2336/2011 - “ la o zi dupa primirea adresei de infiintare a popririi, Trezoreria, instiinteaza institutia si transmite in anexa, situatia disponibilitatilor de fonduri/creditelor bugetare deschise si neutilizate, dupa caz, prevazuta in anexa nr. 1 existente la data primirii adresei de infiintare a popririi.”
Institutia publica are obligatia de a comunica in scris unitatii Trezoreriei informatii in legatura cu sumele existente in conturi la data primirii adresei de infiintare a popririi care se indisponibilizeaza, completand in acest scop formularul prevazut in anexa nr. 2,( se vor completa sumele care se indisponibilizeaza pe capitole de cheltuieli bugetare si pe titluri de cheltuieli bugetare la care exista disponibilitati de credite bugetare deschise si neutilizate) Mergand mai departe, potrivit art 4 alin 4 si art 5 din Procedura, In cazul in care institutia publica sau autoritatea publica nu transmite situatia prevazuta in anexa nr. 2 in cadrul perioadei de indisponibilizare de 15 zile calendaristice de la data primirii la Trezoreria Statului a adresei de infiintare a popririi, unitatea Trezoreriei Statului va vira in conturile indicate de executorul judecatoresc sumele care au fost indisponibilizate potrivit alin. (1).
In cazul in care sumele indisponibilizate din disponibilitatile sau din creditele bugetare deschise si repartizate existente la data primirii adresei de infiintare a popririi, sunt inferioare sumelor prevazute in titlul executoriu, Trezoreria va solicita institutiei informatii cu privire la fiecare suma incasata ulterior sau cu privire la fiecare deschidere/repartizare de credite bugetare, dupa caz, pana la indestularea creantei. Asadar, in cazul debitorilor, institutii publice, prevederile speciale instituie o norma de garantie pentru a nu genera blocajul functionarii debitorului, asa cum rezulta din disp. Art 9 din Procedura. S-au mentionat aceste dispozitii deoarece, aparent, s-ar putea concluziona ca tertul poprit trebuie sa procedeze la indisponibilizarea si consemnarea sumelor potrivit art 4 si 5 din Procedura, insa, articolele urmatoare limiteaza orice urmarire silita tot la sumele care pot fi indisponibilizate, mergand pana la desfiintarea indisponibilizarilor.
In speta, la data de 22.07.2014 au fost emise adresele de infiintare a popririi pana la concurenta sumei de 16.123 lei din care 13.678 lei debit, catre tert poprit Ministerul Afacerilor Interne, ca ordonator principal de credite atat al debitoarei A.N.R.S.P.S.- cu sediul in . al debitoarei petente A.N.R.S.P.S- U.T.350. Nu s-a trecut la efectuarea executarii silite propriu zise, nu s-a solicitat validarea popririi, in consecinta nu rezulta nicio vatamare si, in orice caz petenta nu are nici calitate nici interes sa ceara anularea acestor adrese de poprire catre MAI. Aceeasi adresa de poprire, tot in 22.07.2014, s-a emis catre A.N.R.S.P.S.- cu sediul in . oricum calitatea de debitor potrivit titlului executoriu) de acesta data in calitate de ordonator secundar de credite. Nu s-a trecut la efectuarea executarii silite propriu zise, nu s-a solicitat validarea popririi .
Singura adresa de poprire care o priveste direct pe contestatoarea A.N.R.S.P.S- U.T.350 este cea emisa catre TREZORERIA ILFOV – F 20 verso dos. executare-, insa asa cum s-a aratat anterior Trezoreria ia act de infiintarea popririlor, urmand sa procedeze la consemnarea sumelor pe masura crearii de disponibil in conturile contestatoarei, cu respectarea OMFP nr 2336/2011 si OG 22/2002. In concluzie, nu se poate vorbi de vreo vatamare „sau de grave prejudicii care ar periclita desfasurarea activitatii, in perioada in care se acorda ajutoare umanitare etc”asa cum toate asertinuile petentei legate de importanta strategica si rolul incontestabil al institutiei nu au relevanta juridica, Trezoreriile oricum nu consemnau vreo suma, decat din cele alocate special in acest scop de institutie. fila 30 dos executare.
Practic, miza acestor litigii o reprezinta suportarea cheltuielilor de executare, in conditiile in care, . efectuat platile in data de 15.09.2014 si 29.09.2014, integral tuturor persoanelor indreptatite printre care si intimatul din cauza. Faptul ca au fost efectuate platile in termenul de 6 luni de la primirea somatiei nu il exonereaza pe debitor de suportarea cheltuielilor de executare.
Problema cheltuielilor de executare trebuie privita din perspectiva celor trei parti implicate, debitor, creditor, executor. Cum executorul nu poate conditiona inceperea executarii de plata anticipata a onorariului, o astfel de dovada se poate face pana la inchiderea executarii silite. Avand in vedere obligatia creditorului de a avansa aceste cheltuieli si tinand cont de faptul ca intimatul si-a primit plata de la debitor, se prezuma ca intimatul creditor este solvabil si poate avansa cheltuielile, creditorul fiind indreptatit sa amane in acest caz plata acestor cheltuieli pana la data la care se face dovada ca au fost achitate, voluntar sau chiar prin poprire directa pe conturile intimatului creditor, cum rezulta din dosarul de executare. De fapt, acest motiv al neprezentarii dovezilor privind avansarea acestor cheltuieli de executare de catre creditor il invoca si contestatoarea.
Contrar, daca nu se pot retine motive de nulitate care sa atraga anularea incheierii pentru cu totul alte aspecte, singurul impediment al neprezentarii dovezilor de plata a onorariului de executor, nu-i poate fi imputat acestuia, de vreme ce creditorul nu vrea, sau nu mai vrea sa le avanseze de bunavoie, astfel ca trebuie recuperate tot prin executare silita de aceasta data de la creditor. Insa, odata rezolvata si acesta chestiune a avansarii cheltuielilor de creditorul / intimat si prezentarea dovezilor de plata/recuperare onorariu, catre debitor, debitorul este dator sa suporte cheltuielile de executare, nefiind exonerat
Asadar, In privinta cheltuielilor de executare, instanta retine ca potrivit art. 669C.proc.civ., ,,Partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activități care interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop. Pentru actele sau activitățile dispuse din oficiu cheltuielile se avansează de către creditor.De asemenea, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar. Cu toate acestea, în cazul în care debitorul, somat potrivit art. 668, a executat obligația de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ținut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum și onorariul executorului judecătoresc și, dacă este cazul, al avocatului creditorului, proporțional cu activitatea depusă de aceștia. (3) Sunt cheltuieli de executare: 1. taxele de timbru necesare declanșării executării silite; 2. onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii; 3. onorariul avocatului în faza de executare silită; 4. onorariul expertului, al traducătorului și al interpretului; 5. cheltuielile efectuate cu ocazia publicității procedurii de executare silită și cu efectuarea altor acte de executare silită; 6. cheltuielile de transport; 7. alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite.
Totodata, conform art 39 alin 3 din Legea nr. 188/2000 “ Executorii judecatoresti nu pot conditiona punerea in executare a hotararilor judecatoresti de plata anticipata a onorariului.
Sumele ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin incheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii.Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol incheierea executorului constituie titlu executoriu- art. 669 alin 6 coroborat cu art 638 pct 1 C.”.
Potrivit incheierii de stabilire cheltuieli din data de 22.07.2014 , suma de 2.445 lei lei se compune din suma de 1650 lei onorariu executor, 37 lei arhivare dos, 30 lei cheltuieli fotocopiere, 250 lei comunicare acte, 24 lei emitere somatie, 12 lei formare dos, 124 lei inche eliberare sume, 50 lei redactare adrese poprire, 248 lei alte incheieri, 20 lei taxa timbru executare. Odata cu abrogarea Hotararii UNEJ nr 2/2007 aceste cheltuieli se stabilesc de executorul judecatoresc in temeiul art 669 C. si Statutul UNEJ, incheierea prin care au fost stabilite constituind titlu executoriu, în conformitate cu dispozițiile art. 669 alin 6 C.proc.civ.
„Onorariul perceput de executorul judecătoresc respectă prevederile art. 39, alin. 1, lit. a din Legea nr. 188/2000 și ale Ordinului nr. 2550/2006, a) pentru creantele in valoare de pana la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentand valoarea creantei ce face obiectul executarii silite;, la care s-a adăugat TVA în cotă de 24%.
La onorariul stabilit potrivit art 39 din Legea nr. 188/2000 și ale Anexei la OMJ 2550/2006 modificat prin OMJ nr_/2012, se poate adauga TVA, astfel ca instanta va inlatura critica petentului in sensul ca onorariul chiar incluzand TVA nu trebuie sa depaseasca onorariul maximal.
Deși dispozițiile art. 39 alin. 1 din Legea nr. 188/2000 nu prevăd în mod expres necesitatea adăugării TVA datorate de executorul judecătoresc bugetului de stat la cuantumul onorariului stabilit conform legii, potrivit art. 127 și art. 129 alin. 3 din Codul fiscal, taxa pe valoare adăugată reprezintă un impozit indirect și este datorată de persoana impozabilă (inclusiv de persoanele ce exercită profesii liberale, în anumite condiții) în toate cazurile în care se prestează un serviciu, taxa fiind inclusă în tariful final practicat de prestator pentru a fi suportată în final de beneficiarul serviciului. În consecință, beneficiarul serviciului prestat (în speță executarea silită), respectiv creditorul care solicită prestarea serviciului de către executor, este cel care în conformitate cu dispozițiile legale, va suporta în final și costul TVA datorate de prestatorul de servicii (executor) către bugetul de stat. În aceste condiții, TVA reprezintă pentru creditorul urmăritor o cheltuială efectuată în cursul executării silite.
Serviciul prestat de executorul judecătoresc fiind încadrat din punct de vedere contabil în categoria prestărilor de servicii pentru care se datorează taxa pe valoare adăugată în procent de 24%, în mod legal executorul judecătoresc a calculat TVA la cheltuielile de executare, suma constituind taxă pe valoare adăugată urmând a fi virată de executor la bugetul statului. Ca urmare a achitării acestei obligații fiscale, suma ce va rămâne efectiv executorului judecătoresc cu titlu de onorariu este doar maximul prevăzut de lege.
Având în vedere dispozițiile art. 669 C.proc.civ, potrivit cărora cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, acesta va trebui să plătească creditorului toate cheltuielile de executare, inclusiv TVA inclus în tariful final al executorului judecătoresc. Instanța apreciază că nu ar fi fost necesară o prevedere distinctă în Legea 188/2000 cu privire la necesitatea calculării TVA și adăugării acestuia la onorariul calculat potrivit plafoanelor menționate în actul normativ, deoarece nu toate persoanele care desfășoară o profesie liberală datorează TVA, existând un regim special de scutire de plata taxei în anumite condiții stabilite de Codul fiscal, iar pe de altă parte deoarece Legea 188/2000 face referire la onorariul la care are dreptul executorul judecătoresc, fiind evident că acesta este îndreptățit la suma integrală calculată potrivit plafoanelor legale, și nu la o sumă mai mică.
Prevederile art. 39, alin. 1 din Legea nr. 188/2000, nu fac niciun fel de distinctie referitioare la modalitatea de executare demarata pentru recuperarea creantei, dupa cum acesta este mai dificila si mai putin dificila, ci permit executorului judecatoresc, in orice situatii in care se executa silit creante avand ca obiect plata unei sume de bani, „ stabilirea unui onorariu maxim, chestiunea onorariului fiind distincta de stabilirea celorlalte costuri ale executarii.
Chiar daca sunt situatii in care executorul incepe simultan, asa cum ii permite de altfel legea, executarea silita sub toate formele, iar munca sa este mai laborioasa, in opinia instantei, in aceste situatii onorariul se calculeaza tot la valoarea creantei, doar sumele privind cealalta categorie de cheltuieli de executare, cresc semnificativ si corespunzator cu numarul actelor indeplinite pentru executarea silita in toate formele( redactare, emitere adrese, expertize, deplasare pe teren, costuri transport etc) De asemenea, instanta retine ca potrivit titlului executoriu, in cauza sunt doi debitori -A.N.R.S.P.S.- cu sediul in . petenta A.N.R.S.P.S- U.T.350, cheltuielile de executare sunt in cuantum rezonabil iar actele indeplinite de executor au fost efectuate anterior platilor voluntare, fiind aplicabile disp art 668 C.
Conform art. 711 C. Impotriva executarii silite, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare.Aceasta întrucât actele de executare silită trebuie să fie îndeplinite cu stricta respectare a prevederilor legale, spre a nu se prejudicia drepturile părților sau a altor persoane, contestația la executare fiind mijlocul procedural prin care părțile vătămate prin executare se pot plânge instanțe competente, în scopul de a obține desființarea actelor ilegale de executare.
Pentru considerentele expuse mai sus, având în vedere că instanța nu a retinut motive de nelegalitate de natura sa duca la anularea executarii silite si a actelor de executare, se va respinge contestația la executare, ca neîntemeiată.
În ceea ce privește cerere contestatorului având ca obiect suspendarea executării silite, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 718 alin 1 C.proc.civ., ,,Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune în cuantumul fixat de instanță determinat potrivi alin 2 din art 718 C.”. Executarea silită poate fi suspendată până la soluționarea contestației la executare, și întrucât contestația la executare a fost soluționată prin prezenta sentință, motiv pentru care instanța va respinge cererea de suspendare a executării silite ca fiind rămasă fără obiect.
Referitor la cererea de interventie accesorie formulata de B. Casagranda S. A., instanta retine ca potrivit art 61 C. „Oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare. (2) Intervenția este principală, când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecății sau un drept strâns legat de acesta. (3) Intervenția este accesorie, când sprijină numai apărarea uneia dintre părți, corob cu disp art 63 C., Intervenția accesorie poate fi făcută până la închiderea dezbaterilor, în tot cursul judecății, chiar și în căile extraordinare de atac. „
Potrivit doctrinei si jurisprudentei, ca regula generala, interventia voluntara accesorie este admisbila in orice materie, chiar si in cadrul unei contestatii la executare, insa acesta nu scuteste pe tertul intervenient sa justifice un interes propriu, chiar daca nu pretinde un drept propriu in cadrul procesului in care intervine Instanta retine ca, interesul, ca și condiție de exercițiu a acțiunii civile, reprezintă folosul pe care îl are o persoană, pentru a justifica punerea în mișcare a procedurii judiciare, Interesul trebuie să fie legitim ( în legătură cu pretenția formulată, corespunzător cerințelor legii materiale și procesuale), personal și direct (folosul practic trebuie să-l vizeze pe cel care recurge la forma procedurală), născut și actual (să existe la momentul la care a fost formulată cererea) asa cum s-a statuat in doctrina. Executorul judecatoresc nu justifica un astfel de interes pentru a formula cererea de interventie accesorie. Aminitm faptul ca, si in eventualitatea in care contestatia unui debitor ar fi admisa si cheltuielile de executare reduse, acest lucru nu modifica raporturile juridice contractuale dintre creditor si executorul judecatoresc. De asemenea, cu exceptia situatiei in care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii ( respectiv plangerea impotriva refuzului, actualmente denumita tot contestatie la executare) executorul nu este parte in cadrul contestatiei la executare, întrucât părți pot fi doar creditorul, debitorul și eventual terțul poprit sau altă persoană care justifică un interes, dar nu și organul de executare, care este ținut să îndeplinească un serviciu de interes public potrivit art. 2 din legea nr. 188/2000. In acest sens sunt si disp art 716(2)C., in vigoare la data inceperii executarii „ Instanța sesizată va solicita de îndată executorului judecătoresc să îi transmită, în termenul fixat, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare contestate, dispozițiile art. 286 fiind aplicabile în mod corespunzător, și îi va pune în vedere părții interesate să achite cheltuielile ocazionate de acestea.(3) Părțile vor fi citate în termen scurt, iar judecarea contestației se face de urgență și cu precădere.(4) La cererea părților sau atunci când apreciază că este necesar, instanța va putea solicita relații și explicații scrise de la executorul judecătoresc. Cu atat mai mult, o cerere de interventie din partea executorului, fie ea si accesorie, nu se justifica.
In fine, in opinia instantei, o astfel de practica a executorilor ar fi nociva si paguboasa, intrucat tinde la blocarea judecatii cu celeritate a contestatiei la executare, respectiv s-ar impune suspendarea acesteia, pana la solutionarea caii de atac impotriva incheierii de respingere, motiv pentru care instanta, dand eficienta principiilor prev la art 716 corob cu art 12 C., intrucat drepturile procesuale trebuie exercitate cu buna-credinta, a considerat util sa solutioneze cererea de interventie prin prezenta sentinta.
Pentru aceste motive, in temeiul art 64 C., instanta va respinge cererea de interventie accesorie formulata de B. Casagranda S. A., ca inadmisibila. Pe cale de consecinta, nu se acorda nici cheltuielile de judecata solicitate de intervenient, constand in onorariu aparator.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestatia la executare formulată de contestatoarea ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A REZERVELOR DE STAT ȘI PROBLEME SPECIALE-UNITATEA TERITORIALĂ 350 (A.N.R.S.P.S.-U.T. 350) - Popești Leordeni, ., județ Ilfov în contradictoriu cu intimatul R. I. - Popești Leordeni, ., județ Ilfov, ca neîntemeiată.
Respinge cererea având ca obiect suspendarea executării silite, ca rămasă fără obiect.
Respinge cererea de interventie accesorie formulata de B. Casagranda S. A., ca inadmisibila.
Respinge cererea intervenientului accesoriu de acordare a cheltuielilor de judecata ca neintemeiata.
Cu drept de apel in termen de 5 zile de la comunicare in ceea ce priveste cererea de interventie. Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare, in ceea ce priveste contestatia la executare. Pronunțată în ședință publică azi, 26.05.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
E. D. T. C. M.
Red./ Jud. E.D./4 ex./2015
| ← Întoarcere executare. Sentința nr. 6906/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 6914/2015. Judecătoria... → |
|---|
