Contestaţie la executare. Sentința nr. 5171/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5171/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 27-04-2015 în dosarul nr. 5171/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 4 BUCUREȘTI
....
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 5171
Ședința publică de la data de 27 aprilie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. M.-R.
GREFIER: N. A.-M.
Pe rol, se află soluționarea cauzei civile formulată de contestatoarea LFTER C. în contradictoriu cu intimata G. H. LIMITED, având ca obiect: contestație la executare.
Dezbaterile și cuvântul pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 30.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la datele de 08.04.2015, 20.04.2015 și la data de 27.04.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 22.11.2013, sub dosar nr._/299/2013, contestatoarea L. C., în contradictoriu cu intimata G. HOLDINGS LIMITED a formulat contestație la executare, prin care a solicitat anularea actelor de executare efectuate de SCPEJ I., Ș. ȘI P. în dosarul de executare nr. 376/MI/2013, a încheierii din data de 24.09.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, anularea încheierii prin care s-au stabilit cheltuielile de executare silită, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea contestației la executare, s-a arătat că prin adresa de înștiințare a popririi din data de 28.10.2013, contestatoarei i-a fost adus la cunoștință că este executată pentru suma de 2510, 76 de RON, reprezentând debit datorat conform Contractului de credit nr._.
Contestatoarea a invocat excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită întemeiată pe dispozițiile Decretului nr. 167/1958, în condițiile în care mai existau sume datorate conform contractului de credit, contestatoarea a încetat plata ratelor de credit de mai bine de 3 ani, anterior datei de începere a executării silite.
S-a mai invocat faptul că, creanța solicitată nu este certă, lichidă și exigibilă, întrucât intimata a solicitat executarea silită a sumei de 2510, 76 de RON, fără a indica ce reprezintă această sumă și cheltuielile de executare, fără a indica cuantumul acestora.
De asemenea, executorul judecătoresc nu a comunicat contestatoarei titlurile executorii din care rezultă sumele solicitate, nici contractul de credit și nici încheierea sau procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare.
În plus, executorul judecătoresc nu a determinat și indicat cuantumul cheltuielilor de executare din dosarul de executare nr. 376/MI/2013, ceea ce atrage nelegalitatea cuantumului cheltuielilor de executare stabilite unilateral.
S-a solicitat anularea încheierii din data de 24.09.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._/299/2013, având în vedere că executorul judecătoresc nu a depus nicio dovadă privind caracterul cert, lichid și exigibil al creanței.
În drept, contestatoarea și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 665, 711 și urm.Noul C.proc.civilă.
În probațiune, a solicitat proba cu înscrisuri și proba cu expertiză contabilă.
Cererea a fost legal timbrată, cu taxă judiciară de timbru în valoare de 181+50 de RON.
La data de 19.02.2014, intimata a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția insuficientei timbrări și excepție lipsei de obiect a contestației la executare, întrucât debitoarea a achitat integral atât creanța restantă și cheltuielile de executare, motiv pentru care a fost emisă încheierea de închidere a dosarului de executare, iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea contestației la executare, ca neîntemeiată.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită, intimata a învederat faptul că ultima plată efectuată de debitoare în temeiul contractului a fost la data de 31.05.2011, în valoare de 250 de RON, astfel cum rezultă din extrasul de cont. Prescripția dreptului de a solicita executarea silită a contractului de credit a fost întreruptă la data de 31.05.2011, prin recunoașterea debitului restant, iar la data de 31.05.2011 a început să curgă un nou termen de prescripție de 3 ani.
Instanța de executare a constatat în mod legal că, creanța era certă, lichidă și exigibilă, având în vedere documentele justificative depuse de contestatoare.
La data cesionării creanței, valoarea sumei restante era de 2510, 76 de RON, din care sold credit restant 2510, 76 de RON.
Actele de executare din dosarul de executare nr. 376/MI/2013 au fost comunicate debitoarei conform dispozițiilor procedurale în materie.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 Noul C.proc.civilă.
În baza art. 223, alin.3 N. C.proc.civilă s-a solicitat judecarea prezentei cauze și în lipsă.
La data de 17.04.2014, contestatoarea a formulat răspuns la întâmpinare.
Aceasta a învederat faptul că, contestația la executare a fost legal timbrată, iar contestația la executare nu este rămasă fără obiect, contestatoarea fiind executată pentru sume de bani pe care nu le datorează.
Nici un act de executare comunicat contestatoarei nu are atașată o copie de pe contractul de card credit nr._. Adresa de înștiințare a popririi a fost comunicată contestatoarei doar cu încheierea de încuviințare a executării silite emise de executorul judecătoresc, fără titlul executoriu. Anterior acestei măsuri de înființare a popririi, contestatoarea nu a primit alte adrese de la executorul judecătoresc, aceasta nu a primit niciodată titlul executoriu în baza căruia se face executarea silită, ceea ce atrage nulitatea executării silite.
Un extras de cont care emană exclusiv de la creditorul cedent nu poate face dovada creanței împotriva contestatoarei, întrucât nu reprezintă un act însușit de contestatoare.
Contestatoarea a formulat cerere de completare a contestației la executare, prin care a solicitat instanței să dispună întoarcerea executării silite pentru suma de 3.193, 76 de RON, reprezentând debit și cheltuieli de executare.
Contestatoarea a învederat faptul că, contractul de credit bancar își pierde caracterul de titlu executoriu prin cesionarea creanței către o societate nebancară.
Prin Sentința Civilă nr._/2014 din data de 16.09.2014, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, fiind declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București la data de 01.10.2014, sub dosar nr._ .
Ca urmare a adresei instanței, au fost înaintate toate actele din dosarul de executare nr. 376/MI/2013.
La termenul de judecată din data de 19.01.2015, instanța a respins ca neîntemeiată excepția tardivității și a calificat excepția lipsei de obiect a contestației la executare și excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită ca fiind apărări de fond.
Instanța a administrat în soluționarea cererii proba cu înscrisuri.
Analizand actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 06.02.2008, a fost încheiat Contractul de card de credit nr._, între RAIFFEISEN BANK SA, și L. C., având ca obiect acordarea unui card de credit în valoare de 3050 de RON.
La data de 07.09.2011, a fost încheiat Contractul cadrul de vânzare-cumpărare de creanțe neperformante, între Raiffeisen Bank SA, în calitate de vânzător, G. Holdings Limited, în calitate de cumpărător, și ., în calitate de administrator de creanțe, având ca obiect vânzarea creanțelor neperformante, împreună cu drepturile aferente acestora, contestatoarea fiind menționată în anexa la Contractul de cesiune de creanțe la nr._.
Cesiunea de creanțe a fost înscrisă în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, contestatoarea fiind notificată cu privire la cesiunea de creanțe intervenită.
La data de 04.09.2013, creditoarea a formulat cerere de executare silită adresată SCPEJ I., Ș. ȘI P., în vederea recuperării creanței în cuantum de 2510, 76, fiind format dosarul de executare nr. 376/MI/2013, dosar care a fost deschis prin încheierea din data de 04.09.2013.
Prin încheierea din data de 24.09.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._/299/2013, a fost admisă cererea de încuviințare a executării silite a titlului executoriu.
Prin încheierea din data de 04.09.2013, au fost stabilite cheltuieli ocazionate de efectuarea executării silite în cuantum de 683, 13 RON.
La data de 28.10.2013, au fost emise adresele de înființare a popririi către terții popriți societăți bancare menționați în cuprinsul adreselor de înființare a popririi, prin care s-a dispus înființarea popririi până la concurența sumei totale de 2510, 76 RON, reprezentând debit, conform titlului executoriu la care se adaugă cheltuielile de executare, contestatoarea fiind înștiințată cu privire la înființarea popririi la data de 08.11.2013.
La data de 04.12.2013, a fost emisă adresa de înființare a popririi prin care s-a dispus înființarea popririi asupra veniturilor contestatoarei obținute de la terțul poprit Institutul de Pneumoftiziologie M. N., până la concurența sumei totale de 2510, 76 RON, reprezentând debit, conform titlului executoriu la care se adaugă cheltuielile de executare, contestatoarea fiind înștiințată cu privire la înființarea popririi la data de 10.12.2013.
La data de 09.12.2013 s-a revenit la adresa de înființare a popririi, dispunându-se înființarea popririi veniturilor contestatoarei obținute de la terțul poprit Institutul de Pneumoftiziologie M. N., până la concurența sumei totale de 683, 13 RON, reprezentând cheltuieli de executare, contestatoarea fiind înștiințată cu privire la înființarea popririi la data de 11.12.2013.
Prin încheierea din data de 12.02.2014, având în vedere achitarea debitului, s-a dispus încetarea executării silite.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită, instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. 705 Noul C.proc.civilă, ,, Dreptul de a obține executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a obține executarea silită”. Prescripția stinge dreptul de a obține executarea silită și orice titlu executoriu își pierde puterea executorie”.
Conform art. 708, alin.1, pct.1 și alin.2 Noul C.proc.civilă, ,, Cursul prescripției se întrerupe: 1. pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligației prevăzute în titlul executoriu ori a recunoașterii, în orice alt mod, a datoriei. După întrerupere, începe să curgă un nou termen de prescripție.”
Din documentul intitulat ,,Situația contului” din data de 07.09.2011 (fila 12) rezultă că ultima plată efectuată de contestatoare la Raiffeisen Bank este la data de 31.05.2011, în valoare de 250 de RON. Prin această plată efectuată de contestatoare a fost întrerupt cursul prescripției dreptului de a cere executarea silită, în condițiile art. 708, alin.1, pct.1 Noul C.proc.civilă, de la această dată începând să curgă un nou termen de prescripție al dreptului de a cere executarea silită de 3 ani, care urma a se împlini la data de 31.05.2014. Cererea de executare silită a fost formulată la data de 04.09.2013, cu respectarea termenului de prescripție de 3 ani.
Mai mult decât atât, din Rapoartele de activitate emise de Raiffeisen Bank SA (filele 26-75) rezultă că, contestatoarea a efectuat rambursări ale sumelor datorate în baza contractului de card de credit în perioada 07.06._11, astfel încât termenul de prescripție al dreptului de a solicita executarea silită de 3 ani a fost întrerupt succesiv și în cursul anilor 2008-2011 prin fiecare rambursare efectuată, care are valoarea juridică a unui act voluntar de executare a obligației prevăzute în titlul executoriu.
În ceea ce privește apărarea privind lipsa caracterului cert, lichid și exigibil al creanței, instanța reține că din răspunsul la adresa instanței comunicat de G. Holdings LTD, coroborat cu situația contului la data de 07.09.2011 rezultă că, creanța restantă la data introducerii cererii de executare silită este de 2510, 76 de RON, compusă din sold restant de 2510, 76 RON, dobânzi și comisioane restante de 0 RON.
Contestatoarea, căreia îi revine sarcina probei, nu a administrat mijloace de probă prin care să dovedească faptul că, cuantumul creanței ar fi diferit față de acela pentru care a fost începută executarea silită.
În ceea ce privește apărarea privind lipsa caracterului de titlu executoriu al contractului de card de credit nr._, instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. 120 din OUG nr. 99/2006, ,, Contractele de credit, inclusiv contractele de garanție reală sau personală, încheiate de o instituție de credit constituie titluri executorii”.
Conform art. 70 din OUG nr. 50/2010, ,, În cazurile în care drepturile creditorului în temeiul unui contract de credit sau contractul însuși se cesionează unei terțe persoane, consumatorul are dreptul să invoce împotriva cesionarului orice mijloc de apărare la care putea recurge împotriva creditorului inițial, inclusiv dreptul la compensare”. Potrivit acestor dispoziții legale, creditorul are dreptul de a cesiona unei terțe persoane atât drepturile rezultate sale rezultate dintr-un contract de credit, cât și contractul de credit însuși.
Având în vedere că art. 120 din OUG nr. 99/2006 nu face nicio distincție înntre contractele de credit care au făcut obiectul cesiunii de creanțe și contractele de credit care nu au făcut obiectul unei cesiuni de creanțe, instanța apreciază că, contractul de credit își păstrează caracterul de titlu executoriu și ulterior cesiunii de creanțe, indiferent de calitatea pe care o are persoana fizică sau juridică care preia de la creditorul cedent creanța rezultată din contractul de credit împreună cu toate drepturile, garanțiile și accesoriile creanței cedate, întrucât acesta a fost încheiat cu o instituție de credit, în speță, .. Ca efect al încheierii cesiunii de creanțe, creanța cedată se transmite în patrimoniul cesionarului inclusiv în ceea ce privește natura de titlu executoriu a contractului de credit din care s-a născut creanța cesionată.
În ceea ce privește apărarea contestatoarei în sensul că acesteia nu i s-au comunicat odată cu adresa de înființare a popririi și titlul executoriu, precum și încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, instanța reține că din dovada de înmânare din data de 08.11.2013 rezultă că, contestatoarei i-au fost comunicate adresa de înființare a popririi și încheierea de încuviințare a executării silite.
Potrivit art. 782, alin.1 Noul C.proc.civilă, ,,Poprirea se înființează fără somație, în baza încheierii de încuviințare a executării, prin adresă în care se va preciza și titlul executoriu în temeiul căruia s-a înființat poprirea, ce va fi comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 780 alin. (1), împreună cu încheierea de încuviințare a executării. Despre măsura luată va fi înștiințat și debitorul, căruia i se va comunica, în copie, adresa de înființare a popririi, la care se vor atașa, în copie certificată, încheierea de încuviințare a executării și titlul executoriu, în cazul în care acestea din urmă nu i-au fost anterior comunicate.”.
Instanța apreciază că, contestatoarei nu i s-a produs o vătămare care nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea adresei de înființare a popririi ca urmare a faptului că nu i-a fost comunicat titlul executoriu, întrucât acesteia i-a fost comunicat faptul că titlul executoriu este reprezentat de contractul de card de credit nr._, aceasta fiind parte la încheierea și semnarea contractului de credit, efectuând plăți în baza acestuia, și fiind notificată cu privire la intervenirea cesiunii de creanță. Prin urmare, contestatoarea a avut cunoștință de existența și cuprinsul titlului executoriu.
Cu privire la faptul că în adresa de înființare a popririi nu a fost indicată valoarea cheltuielilor de executare și nici nu a fost comunicată încheierea prin care au fost stabilite cheltuielile de executare, instanța reține că este real faptul că în cuprinsul adreselor de înființare a popririi nu este indicat cuantumul cheltuielilor de executare, iar încheierea prin care au fost stabilite cheltuielile de executare nu a fost comunicată contestatoarei.
Cu toate acestea, potrivit dispozițiilor art. 176, alin.1 Noul C.proc.civilă, ,, Actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinței legale s-a adus părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acestuia”.
Instanța apreciază că, contestatoarei nu i s-a produs o vătămare care nu ar putea fi înlăturată altfel decât prin anularea actelor de executare, întrucât cuantumul cheltuielilor de executare a fost stabilit prin încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 04.09.2013, ce constituie titlu executoriu, iar contestatoarei, în calitate de parte în dosarul de executare i s-a asigurat posibilitatea de a lua la cunoștință de toate actele dosarului de executare, formulând în acest sens și o cerere de xerocopiere a dosarului de executare la data de 26.11.2013, la aceeași dată fiindu-i eliberată avocatului acesteia o copie de pe actele de executare (fila 78 din dosarul nr._/299/2013).
Prin urmare, contestatoarea a luat efectiv cunoștință de actele dosarului de executare, inclusiv de cuantumul cheltuielilor de executare, pe care a avut posibilitatea de a le contesta în cadrul prezentei contestații la executare, dreptul la apărare al acesteia fiind astfel asigurat.
Cheltuielile de executare au fost în mod legal calculate, onorariul executorului judecătoresc fiind stabilit în conformitate cu dispozițiile art. 39, alin.1, lit. a din Legea nr. 188/2000, la care se adaugă cota de TVA de 24%, iar onorariul aferent consultanței în vederea constituirii actelor execuționale a fost stabilit conform Ordinului MJ nr. 2550/2006, cu modificările ulterioare.
Este nefondată solicitarea contestatoarei având ca obiect anularea încheierii de încuviințare a executării silite pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._/299/2013. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 711, alin.3 Noul Cod de Procedură Civilă ,, De asemenea, după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale”. Încheierea din data de 24.09.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._/299/2013, prin care a fost admisă cererea de încuviințare a executării silite a fost pronunțată cu respectarea condițiilor legale prevăzute de art. 665 NCPC.
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, având în vedere legalitatea și temeinicia actelor de executare contestate efectuate în cadrul dosarului de executare nr. 376/MI/2013, instanța va respinge contestația la executare, ca neîntemeiată.
Cu privire la cererea contestatoarei având ca obiect întoarcerea executării silite, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 722 NCPC, ,,În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia”. În conformitate cu dispozițiile art. 722, alin.2 NCPC, ,, Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptățit, fără însă a se aduce atingere drepturilor definitiv dobândite de terții de bună-credință”.
Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă concluzia că pentru a se dispune întoarcerea executării silite trebuie îndeplinite în mod cumulativ două condiții, și anume condiția desființării titlului executoriu sau a executării silite, și condiția ca sumele care au făcut obiectul adresei de înființare a popririi să fi fost în mod efectiv virate de terțul poprit executorului judecătoresc și distribuite creditorului. Instanța reține că nu este îndeplinită condiția desființării actelor de executare, motiv pentru care instanța va respinge cererea având ca obiect întoarcerea executării silite, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația la executare, formulată de contestatoarea LFTER C., cu domiciliul ales la SCA C., P. & O., cu sediul în București, ., nr. 2, ., sector 1, în contradictoriu cu intimata G. H. LIMITED, cu sediul în București, .. 21, ., ca neîntemeiată.
Respinge cererea având ca obiect întoarcerea executării silite, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Sectorului 4 București.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27.04.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. M.-R. N. A.-M.
Red./Dact. Jud. M.M.R.. / 4 ex./ 2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 4381/2015. Judecătoria SECTORUL 4... | Pretenţii. Sentința nr. 3405/2015. Judecătoria SECTORUL 4... → |
|---|
