Fond funciar. Hotărâre din 27-01-2015, Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 27-01-2015 în dosarul nr. 974/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Î N C H E I E R E
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 05.01.2015
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: GABRIELA CRISTINA MAZILU
GREFIER: D. O. M.
Pe rol soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul S. P., în contradictoriu cu pârâții S. L. DE APLICARE A LEGII 18/1991 DE PE LÂNGĂ PRIMĂRIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI și C. M. BUCUREȘTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR DIN C. PREFECTURII M. BUCUREȘTI având ca obiect „fond funciar”.
La apelul nominal făcut în ședință publică au reclamantul prin avocat I. L. cu împuternicire avocațială la dosar (fila 2), pârâta S. L. de Aplicare a Legii 18/1991 de pe Lângă Primăria Sectorului 4 București prin consilier juridic M. Săndeiu care depune la dosar delegație, lipsind C. M. București Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor din C. Prefecturii M. București.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Instanța, din oficiu, în baza art. 131 Cod procedură civilă, constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză,
Instanța în temeiul dispozițiilor art. 238 Cod procedură civilă, estimează durata necesară cercetării procesului la 90 de zile.
Instanța acorda părților cuvântul pentru formularea de probe.
Reclamantul prin avocat solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosarul cauzei.
Consilierul juridic al pârâtei S. L. de Aplicare a Legii 18/1991 de pe Lângă Primăria Sectorului 4 București solicita încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosarul cauzei.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 258 Cod procedură civilă raportat la art. 255 alin. 1 Cod procedură civilă, încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Instanța acordă părților cuvântul pe excepția inadmisibilității cererii, invocată de pârâta C. M. București Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor din C. Prefecturii M. București, prin întâmpinare.
Avocatul reclamantului pune concluzii de respinge a excepției invocate de pârâtă prin întâmpinare.
Consilierul juridic al pârâtei S. L. de Aplicare a Legii 18/1991 de pe Lângă Primăria Sectorului 4 București, solicită admiterea excepției.
În temeiul dispozițiilor art. 244 Cod procedură civilă, instanța constată terminată cercetarea judecătorească.
Potrivit art. 392 Cod procedură civilă, instanța deschide dezbaterile asupra fondului.
Reclamantul prin avocat solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată, obligarea pârâtelor să efectueze demersurile legale în vederea acordării de despăgubiri pentru terenul în suprafață de 5750 mp situat în București, ., sector 4.
Consilierul juridic al pârâtei S. L. de Aplicare a Legii 18/1991 de pe Lângă Primăria Sectorului 4 București pune concluzii de respingere a cererii pentru motivele arătate în întâmpinare.
În temeiul dispozițiilor art. 394 Cod procedură civilă, constatând că au fost lămurite toate aspectele de fapt și de drept, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da părților posibilitate să depună la dosar concluzii scrise, în temeiul dispozițiilor art. 396 Cod Procedură Civilă, va amâna pronunțarea, motiv pentru care,
DISPUNE
Amâna pronunțarea la data de 19.01.2015.
Pronunțată în ședință publică, azi 05.01.2015.
Președinte, Grefier,
G. C. M. D. O. M.
Î N C H E I E R E
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 19.01.2015
INSTANȚA
În aceeași compunere și pentru aceleași motive, urmează a amâna pronunțarea, motiv pentru care,
DISPUNE
Amâna pronunțarea la data de 27.01.2015.
Pronunțată în ședință publică, azi 19.01.2015.
Președinte, Grefier,
G. C. M. D. O. M.
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 974
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 27.01.2015
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: GABRIELA CRISTINA MAZILU
GREFIER: D. O. M.
Pe rol soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul S. P., în contradictoriu cu pârâții S. L. DE APLICARE A LEGII 18/1991 DE PE LÂNGĂ PRIMĂRIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI și C. M. BUCUREȘTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR DIN C. PREFECTURII M. BUCUREȘTI având ca obiect „fond funciar”.
Dezbaterile si susținerile părților au fost consemnate in încheierea de ședință din data de 05.01.2015 care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea, succesiv, la data de 27.01.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile deduse judecății, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București la data de 08.09.2014, sub nr. unic de dosar_, reclamantul S. P. a chemat în judecată pe pârâtele S. L. de Aplicare a Legii nr. 18/1991 de pe lângă Primăria Sectorului 4 București și C. M. București pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din cadrul Prefecturii M. București, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună următoarele: obligarea pârâtelor să să emită dispoziția în vederea acordării de despăgubiri pentru imobilul teren în suprafață de 5.750 MP situat în București, ., Sector 4; obligarea pârâtelor la plata sumei de 200 lei cu titlu de daune cominatorii, începând cu 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii; obligarea pârâtelor la plata daunelor morale DE 1.000 LEI pentru tergiversare abuzivă în soluționarea notificării formulate în baza Legii nr. 18/1991.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a arătat că terenul în suprafață de 5.750 m.p. i-a aparținut conform contractului de vânzare-cumpărare nr._/27.03.1927 și actului de partaj voluntar nr. 3729/1950.
Menționează că acest teren a intrat abuziv în posesia statului, fiind „atribuit” întreprinderii de stat Electro-Montaj, în baza Decretului nr. 270/1950 al Prezidului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, pentru bunul expropriat nefiind acordată nicio despăgubire efectivă și concretă.
Reclamantul mai arată că în temeiul art. 9 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, a notificat Primăria Sectorului 4 București, cererea fiind înregistrată sub nr. 1349/24.03.1998, iar ulterior, după . Legii nr. 247/2005, a revenit cu notificarea nr._/29.11.2005, însă instituțiile statului au tergiversat soluționarea cererilor, astfel că termenele administrative de soluționare prevăzute de Legea nr. 18/1991 au fost încălcate la modul cel mai flagrant.
Reclamantul a invocat jurisprudența CEDO relevantă în materie, respectiv cauzele S. contra României și Gold împotriva României, subliniind că din anul 1998 și până în prezent, pentru a putea justifica strict formal încălcarea termenului rezonabil, așa cum acesta este prevăzut de art. 6 din Convenție, autoritățile de resort s-au limitat doar la a-și redirecționa de mai multe ori notificarea și de a comunica diverse adrese prin care solicitau înscrisuri care se aflau la dosar.
Reclamantul concluzionează că prezenta acțiune este motivată de nesoluționarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, prin tergiversarea abuzivă și nejustificată, de către cele două pârâte, cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor imperative ale legilor fondului funciar.
În drept, au fost invocate Legea nr. 18/1991, Legea nr.1/2000, modificată prin Legea nr. 247/2005, Legea nr. 169/1997, art. 21 alin. 2, art. 41-42, art. 44 din Constituție.
Cererea este scutită de plata taxei de timbru.
Reclamantul a atașat cererii, în copie: buletin de identitate, cerere 1349/24.03.1998, notificarea nr._/29.11.2005, act de partaj voluntar 3729/1950, contractului de vânzare-cumpărare nr._/27.03.1927, decret nr, 270/1950, adresa 2569/31.10.2011, act de vânzare 3049/29.03.1907, raport de expertiză extrajudiciară, sentința civilă nr. 3786/09.04.2013.
La data de 13.10.2014 a fost depusă la dosarul cauzei, prin serviciul registratură al instanței, întâmpinarea formulată de C. M. București pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, prin intermediul căreia a invocat excepția inadmisibilității, având în vedere că nu a fost investită cu soluționarea cererii formulată de reclamant, iar potrivit legii 165/2013 procedura administrativă este suspendată de drept.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii, arătând, în esență că dosarul administrativ nu a fost înaintat Comisiei M. București pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și ca atare pârâta este în imposibilitate obiectivă de a emite o hotărâre în sensul validării sau invalidării propunerii subcomisiei.
Pârâta a solicitat respingerea capătului de cerere privind acordarea daunelor cominatorii, precum și a celui de acordare a daunelor morale.
În drept, au fost invocate dispozițiile din Legea nr. 18/1991, H.G. nr. 890/2005 și dispozițiile Legii nr. 247/2005.
La data de 14.10.2014 pârâta S. L. de Fond Funciar a Sectorului 4 a formulat întâmpinare, prin intermediul căreia a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
În motivare, se arată, în esență, că reclamantul nu a depus schița amplasamentului cu terenul deținut sau orice alte informații din care să rezulte identificarea acestuia, iar în lipsa acestor documente nu s-a putut pronunța asupra dosarului.
În drept, au fost invocate disp. din Legea nr. 18/1991, republicată, completată și modificată.
Pârâta a atașat întâmpinării dosarul administrativ .
Instanța a administrat, la solicitarea părților, proba cu înscrisurile aflate la dosar.
Potrivit art.248 alin.1 C .pr.civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedura precum si a celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.
Analizând actele și lucrările dosarului, asupra excepției inadmisibilității cererii invocată de pârâta C. M. BUCUREȘTI PENTRU APLICAREA LEGII 18/1991, reține următoarele:
Instanța constată că în cadrul plângerilor întemeiate pe dispozițiile Legii nr.18/1991 potrivit dispozițiilor din Regulamentul de aplicare al Legii nr.18/1991 s-a prevăzut înființarea de comisii comunale, orășenești sau municipale, iar la nivelul municipiului București înființarea subcomisiilor de sector, cu atribuții specifice.
Astfel se impune concluzia că asupra cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, sunt competente să se pronunțe comisiile constituite în condițiile legii fondului funciar și autoritățile administrative implicate în aplicarea legii, iar în situația în care actele emise de acestea sunt atacate în justiție de către cei interesați, instanțele judecătorești, cenzurând actele emise în aplicarea legii, pot anula actele supuse controlului de legalitate sau pot dispune în mod direct, reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate.
Ca atare, instanța este abilitată să judece plângerea, și să verifice condițiile de admisibilitate a cererii pe fond, întrucât o eventuală retrimitere a cauzei la comisii ar reprezenta o măsură ineficientă, o asemenea soluție conducând numai la prelungirea nejustificată a procedurilor administrative cât și o înfrângere a principiului soluționării cauzelor într-un termen rezonabil, astfel cum prevăd dispozițiile art. 6, paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, cu atât mai mult cu cât, în cazul unui alt răspuns nefavorabil, în procedura administrativă, întemeiat pe noi argumente, titularul ar fi nevoit să se adreseze, încă odată, instanței de judecată.
Prin similitudine, se impune ca instanța să evoce fondul, prin analizarea probatoriului administrat și să constate dacă solicitarea de reconstituire a dreptului de proprietate este sau nu întemeiată, lipsa răspunsului comisiilor la cererea adresată de persoana interesată fiind echivalent cu un refuz de restituire ce se impune a fi cenzurat, neexistând nicio dispoziție legală care să limiteze dreptul reclamanților de a se adresa instanței judecătorești competente, o astfel de restricție aducând atingere dreptului de petiționare prevăzut de art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale. Se apreciază că tăcerea comisiilor echivalează cu neîndeplinirea obligației corelative unui drept subiectiv civil, respectiv dreptul la restituirea în natură a terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producție, persoana care se consideră îndreptățită putând astfel să-și realizeze acest drept în justiție.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin actul de vânzare-cumpărare înregistrat sub nr._ la data de 27.03.1927 la Administrația Financiară a Județului Ilfov, P. S., a dobândit dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafață de 3,5 ha situat în cătunul Progresul, . Ilfov.
Prin actul de partaj voluntar din data de 15.11.1947, I. S., G. S., M. S., P. S., D. S. și P. S. ies din indiviziune cu privire la masa succesorală lăsată de P. S., reclamantului revenindu-i în deplină proprietate suprafața de 5.750 m.p., teren arabil situat pe moșia satului Progresul, care face parte din suprafața mai mare de 30.000 m.p.
Prin Decretul nr. 270/27.12.1950 al Prezidului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române se declară de utilitate publică și se expropriază în folosul Întrepinderii de Stat „Electro-Montaj” terenul în suprafață de 2,9252 ha situat în comuna Progresul, . S. P. Gheorge, S. P. I., S. P. M., S. P., S. P. D. S. și S. P. P. S. .
Pentru terenul expropriat nu au fost acordate despăgubiri, așa cum rezultă din adresa nr. 2569/31.10.2011, emisă de S.C. CELPI S.A. (fosta Întrepindere de Stat „Electro-Montaj”).
Prin cererea înregistrată sub nr. 1349 la data de 24.03.1998 la Primăria Sectorului 4 București, numit S. P., solicită punerea în posesie cu privire la terenul în suprafață de 5.750 m.p. „teren arabil situat pe moșia satului Progresu”, în baza Legii fondului funciar.
Ulterior, prin cererea înregistrată sub nr._/29.11.2005 la Prefectura M. București, reclamantul solicită restituirea în natură a terenului în suprafață de 5.750m.p. sau despăgubiri.
Prin adresele_/21.12.1998, 5794/17.04.2000,_/17.07.2000, pârâta S. L. de Fond Funciar de pe lângă Primăria Sectorului 4 a analizat cererile reclamantului și i-a solicitat acestuia să completeze documentația, deși nu era necesară depunerea vreunui certificat de moștenitor, având în vedere că titlul de proprietate al reclamantului era reprezentat de actul de partaj voluntar transcris sub nr. 3729/1950, iar identificarea terenului se făcuse prin raportul de expertiză extrajudiciară în septembrie 2011, care concluzionase că terenul în cauză se suprapune în întregime cu imobilul aflat în proprietatea .>
Apărarea acestei pârâtelor, în sensul că reclamantul nu a depus relațiile solicitate referitoare la situația juridică a terenului, nu poate fi reținută, deoarece nu se poate tergiversa la infinit soluționarea unei cereri, chiar dacă petentul nu se conformează solicitărilor autorității publice învestite cu soluționarea cererii, aceasta urmând să procedeze conform dispozițiilor legale și potrivit actelor pe care le avea la dispoziție; în plus, S. avea posibilitatea legală de a solicita ea însăși comunicarea relațiilor necesare, în vedere soluționării cererii petentului.
Instanța reține că în situația în care nu sunt terenuri disponibile pentru a fi reconstituit dreptul de proprietate, se vor acorda despăgubiri, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. 4 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.
În cauză, reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament nu este posibilă, având în vedere că terenul aparține S.C. CELPI S.A. (fosta Întrepindere de Stat „Electro-Montaj”).
Întrucât pârâtele nu au arătat și nici nu au dovedit existența de teren disponibil pentru reconstituirea dreptului de proprietate pe alt amplasament, instanța apreciază că reclamantul are dreptul la acordarea de despăgubiri, conform procedurii instituite de lege, pentru suprafața de teren ce a aparținut acestuia în baza titlului de proprietate mai sus arătat, respectiv 5.750 mp.
Pentru considerentele expuse, instanța urmează să constate întemeiată acțiunea sub acest aspect și să oblige pârâtele să efectueze demersurile legale în vederea acordării de despăgubiri reclamanților pentru terenul de 5.750m.p. situat în București, ., sector 4.
În ceea ce privește daunele cominatorii solicitate de reclamanți, instanța reține că art. 894 C.proc.civ., prevede, în esență, că, dacă obligația de a face nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul (situație îndeplinită în cauza dedusă judecății), acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unor penalități. Instanța sesizată de creditor poate obliga pe debitor, să plătească, în favoarea creditorului, o amendă civilă de la 100 lei la 1000 lei, stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu. Conform art. 895 C.proc.civ., prevede că pentru neexecutarea obligațiilor prevăzute de prezentul articol nu se pot acorda daune cominatorii.
Prin coroborarea acestor dispoziții legale, instanța apreciază că, în prezent, creditorul nu mai poate solicita obligarea debitorului obligației de a face la plata de daune cominatorii, ci doar la plata penalităților, după obținerea titlului executoriu. Astfel, se are în vedere că aplicarea acestui mijloc de coerciție cade în competența instanței de executare și numai în cazul neexecutării voluntare de către debitor a obligațiilor de a face ori al refuzului de a respecta o obligație de a nu face stabilită prin titlu executoriu, astfel că instanța va respinge această cerere, ca neîntemeiată.
Cu privire la daunele morale, instanța reține că reclamantul nu a făcut dovada că a suferit un prejudiciu, care, pentru a fi reparat, trebuie să fie cert și să nu fi fost reparat încă. Prejudiciul este cert când din probele administrate reiese că acesta este sigur, atât sub aspectul existenței, cât și sub aspectul posibilității de evaluare. Or, prejudiciul moral pretins de către reclamant a se fi produs nu a fost individualizat nici de către aceștia.
Prejudiciul moral este distinct de cel material și se referă la vătămarea intereselor extrapatrimoniale ale victimei, fiind o latură a drepturilor personalității și privind vătămarea ideilor, a concepțiilor, pudorii, sensibilității sau afecțiunii, dar putând rezulta și din vătămarea corporală a victimei sau a celor apropiați. La toate acestea se adaugă partea sociala a patrimoniului moral - onoarea, reputația, considerația. Or, în cauză, reclamantul nu a avut de suferit din acest punct de vedere, motiv pentru care instanța va respinge și acest capăt de cerere, ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca neîntemeiată, excepția inadmisibilității cererii invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Admite, în parte, cererea, formulată de reclamantul S. P., domiciliat în București, ., ., ., în contradictoriu cu pârâții S. L. DE APLICARE A LEGII 18/1991 DE PE LÂNGĂ PRIMĂRIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI cu sediul în București .. 6-16, sector 4 și C. M. BUCUREȘTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR DIN C. PREFECTURII M. BUCUREȘTI cu sediul în București, ., nr. 1, . 4.
Obligă pârâtele să efectueze demersurile legale în vederea acordării de despăgubiri pentru terenul în suprafață de 5.750 mp situat în București, . sector 4.
Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, apel care se va depune la Judecătoria sectorului 4 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27.01.2015.
Președinte, Grefier,
G. C. M. D. O. M.
| ← Pretenţii. Hotărâre din 27-01-2015, Judecătoria SECTORUL 4... | Pretenţii. Hotărâre din 27-01-2015, Judecătoria SECTORUL 4... → |
|---|
