Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr. 5548/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5548/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 04-05-2015 în dosarul nr. 5548/2015
ROMÂNIA
DOSAR NR._
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5548
Ședința publică din data de 04.05.2015
Instanța constituită din:
Președinte – C. P.
Grefier – M. maria pană
Pe rol se află soluționarea cererii formulate de reclamantul I. L. împotriva pârâților S. N., S. A. – M., S. M., S. D. și S. M. având obiect hotărâre care să țină loc de act de act autentic.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța lasă cauza la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța, verificând competența la primul termen de judecată în temeiul dispozițiilor art. 131 Cod procedură civilă, constată că instanța este legal investită competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza.
Având în vedere solicitarea pârâților de a soluționa cauza în lipsă, instanța reține cauza în pronunțare pe excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâți.
INSTANȚA,
Deliberând asupra acțiunii civile de față constată următoarele:
La data de 22.09.2014 s-a înregistrat pe rolul acestei instanțe, sub nr._ cererea formulată de reclamantul I. L. împotriva pârâților S. N., S. A. – M., S. M., S. D. și S. M., în care se solicită instanței de judecată ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună constate valabilă vânzarea cumpărarea intervenită între părți la data de 15.05.2008 privind suprafața de 2.335 mp din totalul de 6.780 mp teren arabil extravilan, individualizat în . 30/1, cu următoarele vecinătăți: la N - S. N., la E – D.E. la Sud R. C. I., la V- D. E, situat în satul G., ., iar această hotărâre să țină loc de act de vânzare cumpărare, deoarece pârâții refuză încheierea actului în formă autentică.
Conform dispozițiilor art. 116 noul Cod de procedură civilă, solicită a constata competentă teritorial Judecătoria sector 4 București.
În fapt, a arătat reclamantul, în data de 15.05.2008 a încheiat antecontractul de vânzare cumpărare prin care a cumpărat suprafața de 2.335 mp din totalul de 6.780 mp, teren arabil extravilan, individualizat în tarlaua 64/3, . următoarele vecinătăți: la Nord - S. N., la E – D.E. la Sud R. C. I., la V- D. E, situat în satul G., ., de la S. G. prin mandatar, pentru care a achitat suma de 5000 lei. S. G. a dobândit acest teren în deplină proprietate și posesie prin moștenire și partaj, conform sentinței civile nr. 2812/05.122.2007 pronunțată de Judecătoria B. V. în dosarul_ definitivă și irevocabilă prin titlul proprietate nr._/10.05.2005 eliberat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor G..
Legea 247/2005, art. 5 alin. 2 din titlul X prevede că „în situația în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcții, una dintre părți refuză ulterior să încheie contractul, partea care și-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța competentă, care poate pronunța o hotărârea care șine loc de contract”.
Pronunțarea unei hotărâri constitutive de drepturi reale este posibilă în măsura în care s e face dovada de către reclamant a existenței unui refuz nejustificat al pârâților de a executa obligația de care sunt ținuți, dovada faptului că reclamantul și-a îndeplinit propriile obligații care îi reveneau, că antecontractul de vânzare cumpărare îndeplinește, ca act juridic, condițiile generale de valabilitate cerute oricărui act juridic civil, precum și dovada condiției speciale cerute contractelor sinalagmatice, respectiv ca promitentul vânzător este proprietarul lucrului vândut.
Solicită reclamantul a constata îndeplinite condițiile impuse de art. 5 alin. 2 sus menționat, întrucât suntem în prezenta unui refuz nejustificat din partea pârâților, moștenitorii promitentului vânzător ai proprietarului lucrului vândut, de a se prezenta la notariat.
Din conținutul antecontractului de vânzare cumpărare rezultă că în cazul în care vânzătorul nu se prezintă pentru autentificarea contractului de vânzare cumpărare în termen de 45 de zile începând cu data perfectării actului de vânzare cumpărare, cealaltă parte va fi în drept să solicite instanței să pronunțe o hotărâre judecătorească, care să țină loc de act de vânzare cumpărare, în temeiul principiului executării în natură a obligațiilor și reparării în natură a prejudiciilor.
De asemenea, a menționat reclamantul, în speță este îndeplinită condiția existenței înscrisului numit antecontract de vânzare cumpărare și achitarea integrală a prețului de către acesta în calitate promitent cumpărător.
În drept, reclamantul a precizat ca temei juridic al cererii dispozițiile art. 35, art. 116și art. 194 și urm. VCPC, art. 1164, art. 1165, art. 1169 NCC și Legea 247/2005
La data de 27.01.2015 reclamanții au modificat temeiul de drept al cererii, arătând ca temei de drept dispozițiile art. 1345 și următoarele Cod civil, îmbogățirea fără justă cauză (fila 86).
Cererea a fost legal timbrată cu 335 lei taxă judiciară de timbru.
Reclamantul a depus la dosar în copie: carte de identitate privind pe reclamant și pârâți, certificat de moștenitor nr. 185/2013, sentința civilă nr. 2812/2007, tranzacție, antecontract de vânzare cumpărare din 15.05.2008, extras de carte funciară și referat admitere, adresa notar, încheiere nr._ emisă de BCPI G. privind înscrierea litigiului în cartea funciară, extras de carte funciară. Certificat de atestare fiscală nr. 694/15.12.2014.
Pârâții S. N., S. M. și S. A.-M. au formulat întâmpinare la data de 10.02.2015 (filele 72-79) prin care au invocat în principal incidența dispozițiilor vechiului Cod civil, arătând că în mod greșit reclamantul își întemeiază cererea pe dispozițiile noului Cod civil.
În subsidiar, au invocat pârâtele faptul că nu au fost puse în întârziere până la momentul comunicării cererii de chemare în judecată și înscrisurile anexate cererii de chemare în judecată nu li s-au comunicat în copie certificată, procura autentificată sub nr. 2014/12 mai 2008 indicată de reclamant în cerere, nu le-a fost comunicată deodată cu acțiunea, deoarece reclamantul încearcă să denatureze realitatea și să inducă în eroare instanța, respectiv, să ascundă faptul că a încheiat promisiunea de vânzare cumpărare cu soția sa, numita I. M., nicidecum cu autorul lor.
Au menționat pârâtele faptul că nu neagă mandatul acordat de autorul lor numitei I. M., însă raportat la clauzele mandatului expres acordat acesteia coroborat cu aspectele invocate de reclamant, rezultă că în realitate, culpa pentru neperfectarea contractului în forma autentică în termenul prevăzut în promisiunea de vânzare cumpărare (respectiv 45 de zile începând cu data de 15.05.2008) aparține numitei I. M., mandatara, nicidecum autorului lor și cu atât mai puțin pârâților, care, până la momentul comunicării cererii de chemare în judecată ce face obiectul cauzei, nu au avut cunoștință de încheierea acelui înscris sub semnătură privată. Or, prin procura autentificată sub nr. 2014/12 mai 2008, autorul lor a acordat mandat expres numitei I. M. ca în numele său și pentru acesta să vândă cui va crede de cuviință, la un preț avantajos vânzătorului, suprafața de teren ce face obiectul prezentei cauze, mandatarei fiindu-i acordat în mod expres mandat să semneze în formă autentică inclusiv orice contract de vânzare cumpărare, însă, reclamantul ascunde instanței motivele pentru care contractul de vânzare cumpărare nu a fost încheiat în formă autentică încă de la început sau în termenul prevăzut în înscrisul semnat de acesta cu soția sa, mandatara autorului lor. Mai mult, deși mandatara autorului lor avea cunoștință despre decesul promitentului vânzător –având în vedere relația de rudenie, aceasta se folosește în continuare de mandatul acordat în anul 2008, semnând cereri în numele defunctului – astfel cum este cazul cererii de eliberare a certificatului de atestare fiscală din 15.12.2014.
În realitate, au învederat pârâții, soția reclamantului este cea care l-a prejudiciat. Astfel, potrivit procurii autentificate cu numărul 2014/2008, soția reclamantului, I. M., a fost mandatată în mod expres de autorul lor nu doar pentru semnarea contractului de vânzare cumpărare în formă autentică ci și pentru obținerea tuturor actelor necesare vânzării, respectiv: cadastru, întabulare, certificat de rol fiscal, să procedeze inclusiv la dezmembrarea suprafeței de 2335 mp din totalul de 6780 mp etc., condiții în care ne aflăm în prezența faptei ilicite culpabile a mandatarei autorului lor pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale asumate prin promisiunea de vânzare cumpărare, între fapta mandatarei autorului și culpa acesteia existând legătură de cauzalitate.
Un alt aspect care solicită a fi analizat este data la care obligația de vânzare către reclamant a fost asumată de către mandatara autorului lor, respectiv 15 mai 2008. Or, raportat la dispozițiile art. 5 (1) din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a noului Cod civil, coroborat cu prevederile Decretului 167/1958, invocă excepția prescripției dreptului la acțiune. Solicită pârâtele a reține faptul că termenul de prescripție prevăzut de art. 3 alin. 1 din Decretul 167/1958 este de 3 ani și a început să curgă conform art. 7 alin. 1 din Decretul 167/1958 la data de 15.05.2008, acțiunea reclamantului fiind introdusă cu depășirea termenului de 3 ani.
Pârâtele au depus la dosar în copie, procura autentificată sub nr. 2014/12 mai 2008 la BNP G.C. Ciudoiescu.
Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare la data de 27.02.2015 (fila 86) arătând că sunt incidente în speță dispozițiile NCC pe care le-a invocat ca temei d e drept al acțiunii. De la data încheierii antecontractului de vânzare cumpărare, respectiv 15.05.2008 și până la data formulării cererii de chemare în judecată au fost purtate discuții cu moștenitorii defunctului S. G. dar aceștia au refuzat să se prezinte în fața notarului public pentru perfectarea contractului.
În ceea ce privește termenul de prescripție, a solicitat a reține că ne aflăm în cursul termenului de prescripție întrucât a întreprins acte și fapte care au întrerupt curgerea acestui termen: astfel, la 13.05.2011 a introdus pe rolul Judecătoriei B. V. cererea de chemare în judecată a vânzătorului S. G. pentru perfectarea vânzării terenului. La data de 14.02.2012 a promovat o nouă acțiune în constatare în contradictoriu cu I. M..
Solicită reclamantul a reține referitor la acțiunea formulată că este fundamentată pe ocrotirea unui interes legitim.
Analizând probatoriul administrat instanța reține următoarea situație:
Conform titlului de proprietate nr._/10.05.2005 emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor G., astfel cum a fost modificat conform HCJ 300/25.01.2006 și HCJ 419/19.04.2007, moștenitorii defunctului I. I., respectiv B. S., S. G., S. N., I. N., D. I., S. E. au primit în proprietate, prin reconstituire în temeiul Legii 18/1991, suprafața de teren de 1 ha și 8000 mp pe teritoriul comunei Ulmi, satul G., județul G., extravilan, categoria de folosință arabil, tarlaua 64/3 . de 6780 mp și tarlaua 64/1 . și suprafața de 4000 mp în intravilan, arabil, tarlaua 88, . 14 din dosar).
Conform sentinței civile nr. 2812/05.12.2007, dată în dosar nr._, de Judecătoria B. V., județul G., definitivă și irevocabilă, instanța a luat act de tranzacția intervenită între părțile procesului, cu privire la partajarea averii succesorale rămase de pe urma defunctului I. I., compusă din terenurile menționate în titlul de proprietate TP_/_. Astfel, S. G. a preluat în deplină și absolută proprietate suprafața de 2335 mp din totalul de 6780 mp, teren extravilan, situat în ., tarlaua 64/3, . la N -S. N., la E – D.R. la S –R. I., la V-D.E.
Conform procurii cu încheiere de autentificare nr. 2014/12. Mai 2008 la BNP G.-C. Ciudoiescu (filele 80-81 din dosar) S. G. a împuternicit-o pe numita I. M. ca în numele său și pentru acesta să vândă cui va crede de cuviință, persoană fizică sau juridică, la un preț avantajos lui, dreptul de proprietate ce deține asupra terenului în suprafață de 2.335 mp din totalul suprafeței de 6780 mp teren arabil extravilan situat pe raza satului G., ., în . în deplină proprietate și posesie prin moștenire și partaj, conform sentinței civile nr. 2812/05.12.2007, dată în dosar nr._, de Judecătoria B. V., județul G., definitivă și irevocabilă.
S. G. prin mandatara I. M.,în calitate de promitent vânzător, a încheiat cu reclamantul I. L., în calitate de promitent cumpărător, antecontractul de vânzare cumpărare,înscris sub semnătură privată, datat 15.05.2008, referitor la terenul arabil extravilan în suprafață de 2.335 mp, la prețul de 5.000 lei, achitat integral la data semnării actului.
Părțile contractante au stabilit să încheie ulterior în formă autentică contractul de vânzare cumpărare, în termen de 45 de zile începând cu 15.05.2008, după întocmirea planului cadastral și obținerea extrasului de carte funciară. Referitor la . fapt și de drept a promitentului cumpărător asupra terenului, de la data de 15.05.2008.
Promitentul vânzător a decedat la 04.04.2010 - astfel cum rezultă din certificatul de calitate de moștenitor nr. 185/18.11.2013 de notarul public H. R..
Pârâții sunt moștenitorii promitentului cumpărător (fila 11)s-au înscris în cartea funciară_ deschisă de OCPI G. ca titulari ai dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu (fila 28), nu sunt de acord cu încheierea actului de vânzare cumpărare în formă autentică, invocă faptul că mandatara autorului lor, promitentul vânzător, este soția promitentului cumpărător, reclamant în cauză.
Se reține din apărările părților faptul că pârâții stăpânesc în prezent terenul, nu i-au fost predate reclamantului titlul de proprietate ori posesia asupra terenului promis.
De asemenea, reclamantul nu a notificat pârâților obligația de a încheiat contractul în formă autentică asumată de autorul lor, și mai mult, nu au cunoscut această obligație până la comunicarea cererii de chemare în judecată, iar în cazul existenței vreunei culpe privind tergiversarea încheierii contractului în formă autentică solicită a constat că aparține mandatarei autorului lor, soția reclamantului.
În drept, în temeiul dispozițiilor art. 6 din Legea 287/2009 în vigoare din 01.10.2011 și data încheierii antecontractului de vânzare cumpărare, 15.05.2008, constată aplicabile dispozițiile Codului civil din 1864.
În temeiul dispozițiilor art. 24 din Legea 134/2010 și având în vedere data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanței, 22.09.2014, constată aplicabile dispozițiile noului Cod de procedură civilă în vigoare din 15.02.2013.
În ceea ce privește dispozițiile legale aplicabile excepției prescripției dreptului la acțiune, conform art. 201 din Legea nr. 71/2011, prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt și rămân supuse dispozițiilor legale ce le-au instituit. Or, având în vedere că dreptul de creanță al reclamantului rezultat din antecontractul precizat, s-a născut în anul 2008, deci înainte de . noului Cod Civil, aplicabile în speță sunt dispozițiile Decretului nr. 167/1958.
Instanța reține că antecontractul încheiat între părți nu are efect translativ de proprietate, dând naștere unor drepturi de creanță, respectiv obligații de a face, adică obligația vânzătorului de a transmite dreptul de proprietate asupra imobilului menționat, obligație valabilă și care poate fi executată in natura și obligația corelativă a cumpărătorului de plată a prețului.
Potrivit art. 7 alin.1 din Decretul nr. 167/1958, prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune iar potrivit art. 16 alin.1 din același act normativ, prescripția se întrerupe prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie făcută de cel în folosul căruia curge prescripția.
Potrivit art. 1 din acest decret, dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, iar conform art. 3, coroborat cu art. 7 alin. 1, termenul prescripției este de 3 ani, care începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune sau dreptul de a cere executarea silită.
În speță, în legătură cu momentul în care începe să curgă termenul de prescripție în cauză, instanța constată că în cuprinsul antecontractului părțile au stabilit un termen suspensiv (în 45 de zile, după întocmirea planului cadastral și obținerea extrasului de carte funciară), astfel încât devin aplicabile prevederile art. 7 alin. 3 din Decretul 167/1958, potrivit cărora „dacă dreptul este cu termen suspensiv, prescripția începe să curgă de la data când a expirat termenul”, acesta fiind momentul când se naște dreptul la acțiune conform art. 7 alin. 1.
Fiind vorba despre o promisiune de vânzare-cumpărare, deci un drept de creanță, aceasta este supusă termenului de prescripție general de 3 ani și începe să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune, adică după 45 de zile, când părțile aveau obligația de a se prezenta la notariat în vederea încheierii actului de vânzare-cumpărare în forma autentică. Astfel, instanța reține că după trecerea a 45 de zile începând cu 15.05.2008 este termenul până la care părțile au amânat încheierea contractului în formă autentică și apreciază că acesta este momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție.
Totodată instanța reține, că sancțiunea prescripției intervine în cazul celui care manifestă dezinteres față de valorificarea drepturilor sale subiective civile, ori așa cum este cunoscut, în practica și doctrina judiciară, predarea bunului ce formează obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare în posesia celui ce urmează să-l cumpere echivalează cu o recunoaștere a dreptului acestuia de a cere încheierea contractului de vânzare-cumpărare, recunoaștere care întrerupe prescripția, iar o nouă prescripție extinctivă nu va începe să curgă atât timp cât bunul se află în posesia celui ce urmează să-l cumpere.
Din mijloacele de probă administrate rezultă că reclamantul nu se află în posesia terenului, pârâții contestă dreptul invocat de reclamant în baza antecontractului și s-au înscris în cartea funciară ca titulari ai dreptului de proprietate asupra imobilului în data de 03.06.2014.
Față de aceste considerente, având în vedere înregistrarea acțiunii reclamantului pe rolul instanței de judecată la 22.09.2014, după 7 ani de la încheierea antecontractului, se apreciază întemeiată excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâți, motiv pentru care va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de pârâți prin întâmpinare.
Respinge cererea formulată de reclamantul I. L. CNP_ cu domiciliul în București, sector 6, .. 2, ., . împotriva pârâților S. N. CNP_, S. A. – M. CNP_, S. M. CNP_ toți cu domiciliul n București, sector 4, ., ., .> S. D. CNP_, S. M. CNP_ ambii cu domiciliul în ., constatând prescris dreptul la acțiune.
Prezenta hotărâre poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, la Tribunalul București. Cererea de apel se depune la Judecătoria sector 4 București.
Pronunțată în ședință publică azi, 04.05.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
C. P. M. M. P.
Red Jud. PC
Tehnored. MMP/4 ex./
| ← Pretenţii. Sentința nr. 5674/2015. Judecătoria SECTORUL 4... | Pretenţii. Sentința nr. 7143/2015. Judecătoria SECTORUL 4... → |
|---|
