Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 176/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI

Sentința nr. 176/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 09-01-2015 în dosarul nr. 176/2015

Dosar nr._

Dosar execuțional nr. 1068VS/2012

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI

SENTINȚA NR.176

Ședința din camera de consiliu din data de 09.01.2015

Instanța constituită din:

Președinte – A.-G. D.

Grefier – A.-G. B.

Pe rol se află soluționarea cererii de încuviințare a executării silite la solicitarea S. I., Ș. și P. , în conformitate cu dispozițiile art. 3731 alin. 1 Cod procedură civilă 1865, privind pe creditorul P. B. ROMANIA SA și pe debitoarea M. V..

Procedura necontencioasă – fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Instanța invocă din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 4 București și rămâne în pronunțare asupra excepției.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București la data de 07.07.2014 sub nr._/301/2014, creditorul P. B. ROMANIA SA, prin intermediul S. I., Ș. și P., a solicitat încuviințarea executării silite împotriva debitoarei B. C. S..

Judecătoria Sectorului 3 București, prin sentință, și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București, reținând decizia Curții Constituționale nr. 348/2014 și dispozițiile art. 107 C.p.c.

Cererea a înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul nr._ la data de 19.12.2014.

Cererea a fost legal timbrată.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma cererilor formulate și a dispozițiilor legale în materie, instanța reține următoarele:

În ce privește procedura aplicabilă prezentei cereri, instanța reține . Codului de procedură civilă 2010 – Legea nr. 134/2010, publicată în M.Of. nr. 545 din 03.08.2012, republicată în temeiul art. 80 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010, publicată în M.Of. din 30.05.2012 – intrat în vigoare la data de 15 februarie 2013.

Cauza de față a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 4 București la data de 19.12.2014.

Instanța însă reține prevederile art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012 privind punerea în aplicare a Codului de procedură civilă: „ Dispozițiile Codului de procedura civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după ..”

Instanța astfel consideră că executarea este începută anterior intrării în vigoare a Codului de procedura civilă 2010 (f. 6), reținând că aplicabil în procedură de față este Codul de procedură civil intrat în vigoare în 1865, cu modificările și republicările ulterioare.

Instanța apreciază că dosarul de față nu suferă consecințele Deciziei Curții Constituționale întrucât nu sunt aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă 2010.

Astfel, asupra excepției, instanța arată că – potrivit art. art. 3731 alin. 1 C.p.c. – cererea de încuviințare a executării silite se adresează instanței de executare, care este judecătoria în raza căreia urmează să se facă executarea, conform art. 373 alin. 2 C.p.c.

În condițiile în care creditorul nu indică existența unui terț poprit sau a unor bunuri situate pe raza teritorială a instanței pe care a învestit-o cu cererea de încuviințare a executării silite, singurul criteriu relevant pentru stabilirea competenței teritoriale conform dispozițiilor sus-menționate este acela al domiciliului debitorului.

Creditorul nu poate alege competența după criterii pur subiective, în afara dispozițiilor legale, mai ales având în vedere faptul că determinarea teritorială a instanței de executare nu se limitează doar la faza încuviințării executării silite, instanța de executare fiind cea care judecă și contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite.

Procedura judecării a unei asemenea cereri este necontencioasă, ceea ce înseamnă că, potrivit art. 334 alin. 1 C.p.c., instanța are obligația verificării competenței din oficiu.

Prin cererea formulată, creditorul nu a indicat forma de executare silită solicitată a se încuviința, și, de asemenea, nu a justificat motivul pentru care solicitarea de încuviințare a executării s-a făcut la Judecătoria Sectorului 3 București, față de împrejurarea că domiciliul acestuia, ca și domiciliul debitoarei, se află în Sector 2 București.

În condițiile în care creditorul nu a indicat existența unui terț poprit cu sediul în Sector 3 București, dar nici în Sector 4 București sau existența unor bunuri mobile ori imobile situate pe raza teritorială a acestei instanțe, rezultă că alegerea acestei instanțe s-a făcut în mod aleatoriu, nejustificat, opțiunea creditorului manifestată în acest fel nefiind aptă să ducă la modificarea normei de competență, care este în favoarea instanței de executare, motiv pentru care instanța urmează să admită excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 4 București și să decline competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București, în raza căreia se află domiciliul debitoarei.

Întrucât urmează să admită excepția necompetenței teritoriale și să trimită dosarul instanței în drept să hotărască, potrivit art. 334 alin. 2 C.p.c., nu mai este necesar ca instanța să analizeze cererea de încuviințare a executării silite formulată de creditoare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S PU N E:

Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 4 București, invocată de instanță din oficiu.

Declină competența de soluționare a cauzei privind pe creditorul P. B. ROMANIA SA și pe debitorul B. C. S. în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.

Fără cale de atac.

Dată în camera de consiliu și pronunțată în ședință publică astăzi, 09.01.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

A.-G. D. A.-G. B.

Red. Tehnored. DAG./2 Ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 176/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI