Întoarcere executare. Sentința nr. 4631/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4631/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 20-04-2015 în dosarul nr. 4631/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
---------------*---------------
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4631
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 20.04.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: R. A.
GREFIER: E. C. B.
Pe rol se află pronunțarea cauzei civile privind pe contestatoarea S. NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ ,,CFR MARFĂ"" S.A și pe intimații B. EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI ASOCIAȚI D. G., L. G. ȘI M. P. și D. Ș., având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 26.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța a amânat pronunțarea succesiv la data de 02.04.2015, 09.04.2015, respectiv 20.04.2015, având nevoie de timp pentru a delibera.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 03.11.2014 sub nr._/299/2014, contestatoarea S. Națională de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă” S. A. a solicitat, în contradictoriu cu intimații B. EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI ASOCIAȚI D. G., L. G. ȘI M. P. și D. Ș. anularea procesului verbal de cheltuieli de executare întocmit în dosarul de executare nr.2254/2014 al B.E.J.A. D. G., L. G. ȘI M. P., cu cheltuieli de judecată. În subsidiar a solicitat diminuarea corespunzătoare a cheltuielilor de executare în raport de volumul și complexitatea muncii desfășurate de avocat, expertul contabil și executorul judecătoresc.
În motivare, s-a aratăt că în dosarul de executare menționat se stabilesc cheltuieli de executare silită printre care un onorariu avocat în sumă de 197 lei însă executorul judecătoresc nu a anexat înscrisuri din care să rezulte că au fost avansate sumele solicitate de către creditor.
De asemenea, această procedură nu justifică angajarea unui avocat doar pentru a formula o simplă cerere de executare silită, având în vedere că toate actele au fost întocmite de către executorul judecătoresc, iar în cauză onorariul de avocat este nejustificat de mare în raport cu complexitatea speței și cu activitatea efectiv desfășurată de avocat în cauză.
Contestatoarea a precizat că prin cenzurarea onorariului de avocat nu se intervine în raportul dintre avocat și clientul său ci doar se apreciază în ce măsură onorariul stabilit este disproporționat de mare în raport de efortul depus de către avocat.
În ceea ce privește onorariul executorului judecătoresc, acesta a fost perceput în cuantumul maxim permis de lege, perceperea și plata acestui onorariu de către creditor nefiind dovedită de înscrisuri în condițiile în care pentru același act de executare s-au modificat doar datele de identificare ale creditorilor.
În drept, a invocat dispozițiile art. 701, art. 709 și art.445 pct. 2 Cod Procedură Civilă, ordinul Ministrului Justiției nr. 2550/C/2006.
În dovedirea cererii a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
La data de 25.11.2014, intimatul B.E.J.A. D. G., L. Gont și M. P. a depus întîmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
A arătat intimatul că executorii judecătorești nu au calitatea de parte într-o contestație la executare în care raporturile juridice sunt stabilite între creditor și debitor. Organul de executare silită, executorul judecătoresc, este învestit cu autoritate de stat pentru a putea impune debitorului sau terților care dețin bunurile obligația de a executa titlul executoriu. El se înfățișează ca un auxiliar al justiției, participant la executarea silită, nu ca parte în faza de executare silită.
În drept au fost invocate dispozițiile art.205 alin.2 C.pr.civ.
La data de 12.02.2015, contestatoarea a depus precizări la cererea intoductivă, prin care a arătat că solicită restabilirea situației anterioare prin întoarecrea executării silite. De asemenea, a reiterat aspectele prezentate în cererea de chemare în judecată cu privire la cuantumul disproporționat al cheltuielilor de executare.
La solicitarea instanței a fost atașat dosarul de executare nr.2254/2014 al B.E.J.A. D. G., L. Gont și M. P..
Prin sentința civilă nr._/8.12.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 în dosarul nr._/299/2014 s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București la data de 27.01.2015 sub nr._ .
În cauză s-a administrat proba cu inscrisuri.
Analizând cu prioritate, potrivit art. 248 Cod Procedură Civilă, excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului B. D. Gont, L. Gont și M. P., instanța reține că, de principiu, calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată, în calitate de pârât și cea obligată în cadrul raportului juridic dedus judecății.
În speță, instanța reține că B. nu este parte a executării silite, întrucât acesta nu realizează actele de executare silită în considerarea vreunui drept personal, ci acționează ca instituție special abilitată prin Legea nr. 188/2008.
Ca urmare, B. nu poate fi chemat în judecată în calitate de intimat în cadrul contestației la executare, întrucât recunoașterea dreptului ori interesului dedus judecății de către contestator nu poate fi opusă acestuia, astfel că instanța urmează să admită excepția lipsei calității procesuale pasive a B. D. Gont, L. Gont și M. P., cu consecința respingerii contestației la executare formulată în contradictoriu cu acesta ca fiind promovată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Analizând pe fond contestația la executare, în considerarea probelor de la dosar și văzând dispozițiile legale incidente, instanța reține:
Prin cererea formulată și înregistrată la B. D. Gont, L. Gont și M. P., intimatul D. Ș. a solicitat începerea executării silite împotriva debitoarei S. Națională de Transport Feroviar de Marfă „CFR MARFĂ” S.A., în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.2338/23.09.2013 pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosarul nr._ .
Ca urmare a cererii creditorului s-a constituit dosarul de executare nr.2254/2014.
În acest dosar de executare, prin încheierea de încuviințare pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București a fost admisă cererea de încuviințare a executării silite.
În cadrul dosarului de executare silită a fost efectuat un raport de expertiză contabilă extrajudiciară pentru stabilirea sumelor datorate de contestatoare cu titlu de drepturi salariale raportat la sentința civilă nr.2338/23.09.2013.
Prin adrese de înființare a popririi s-a dispus înființarea popririi.
Prin încheierea din data de 18.07.2014 executorul judecătoresc a procedat la stabilirea cheltuielior de executare silită în dosarul de executare nr. 2254/2014.
Astfel, prin încheierea din data de 18.07.2014, în dosarul de executare nr. 2254/2014, s-au stabilit cheltuieli de executare în cuantum de 1.625,36 lei, după cum urmează: 500,52 lei onorariu executor, 677,84 alte cheltuieli de executare, 197 lei onorariu avocat, 250 lei onorariu expert.
Încheierea contestată a fost comunicată contestatoarei la data de 27.10.2014.
Terții popriți au consemnat la dispoziția executorului judecătoresc sumele ce au format obiectul urmării silite în dosarul de executare analizat, motiv pentru care, după întocmirea încheierilor de eliberare a sumelor a fost emisă încheierea prin care se constată încetarea executării sile ca urmare a realizării integrale a creanței stabilite prin titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 2338/23.09.2013, fiind plătite în totalitate și cheltuielile de executare silită.
În drept, potrivit art. 712 alin.(1) Cod procedură civilă, „Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare (…)”
De asemenea, conform art. 670 Cod procedură civilă „(1) Partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activități care interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop. Pentru actele sau activitățile dispuse din oficiu, cheltuielile se avansează de către creditor. (2) Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, în afară de cazul când creditorul a renunțat la executare, situație în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel. (…) (3) Sunt cheltuieli de executare: 1. taxele de timbru necesare declanșării executării silite; 2. onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii; 3. onorariul avocatului în faza de executare silită; 4. onorariul expertului, al traducătorului și al interpretului; 5. cheltuielile efectuate cu ocazia publicității procedurii de executare silită și cu efectuarea altor acte de executare silită; 6. cheltuielile de transport; 7. alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite. (4) Sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta.”
În ceea ce privește critica contestatoarei legată de cheltuielile de executare reprezentând onorariu avocat, instanța constată că în cadrul cheltuielilor de executare sunt cuprinse și cheltuieli cu privire la onorariu avocat în faza de executare silită, în cuantum de 197 lei, astfel cum s-a arătat în prezentarea situației de fapt.
Cu privire la onorariul de avocat cuprins în cadrul cheltuielilor de executare, instanța reține că suma de 197 lei este justificată, avocatul are împuternicire avocațială în dosarul de executare și că el este cel care a formulat, în numele intimatului, cererea de începere a executării.
Cuantumul cheltuielilor de executare poate fi cenzurat de instanța de judecată, care trebuie să verifice dacă cheltuielile stabilite de către executorul judecătoresc au fost necesare pentru efectuarea executării, dacă sunt reale și dacă nu sunt disproporționate față de cuantumul creanței și volumul de muncă efectuată de cei implicați în executare. Chiar dacă debitorul este în culpă pentru faptul că nu a executat de bună-voie creanța cuprinsă într-un titlu executoriu, aceasta nu înseamnă că creditorul său poate efectua cheltuieli de executare exagerate. În acest sens, instanța mai reține că dispozițiile art. 451 alin. 2 si 3 Cod procedură civilă sunt aplicabile și în faza de executare silită. Prin aplicarea acestor dispoziții, instanța nu intervine în relația dintre avocat și client și nu cenzurează onorariul stabilit prin contractul de asistență juridică; însă, instanța are posibilitatea de a micșora cuantumul cheltuielilor pe care și le recuperează creditorul cu acest titlu, în situația în care sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valoarea creanței sau de munca îndeplinită de avocat.
Însă, susținerile creditoarei în sensul că onorariul avocatial de 197 lei, perceput pentru începerea și urmărirea executării silite, este disproporționat de mare nu sunt întemeiate. Executarea creanțelor a presupus activitatea avocatului constând în studierea dosarului de fond și obținerea titlului executoriu (copie legalizată a hotărârii judecătorești), consultații acordate creditorului, formularea cererii de începere a executării, plata taxelor aferente, deplasări la biroul executorului judecătoresc, urmărirea executării. De asemenea, la momentul stabilirii onorariului de avocat, creditorul nu putea cunoaște forma în care se va realiza executarea și dacă nu vor fi necesare și alte activități în afară de cele necesare pentru executarea prin poprire. Totodată, față de valoarea creanței, onorariul avocatului nu apare ca fiind disproporționat.
În ceea ce privește celelelte critici cu privire la cuantumul cheltuielilor de executare, acestea vor fi respinse pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Referitor la onorariul de expert, așa cum s-a arătat, în dosarul de executare a fost întocmit un raport de expertiză contabilă, stabilindu-se, prin încheierea executorului judecătoresc, un onorariu de 250 lei.
Raportat la acest cuantum, instanța apreciază că susținerile contestatoarei cu privire la caracterul disporoporționat al onorariului expertului nu sunt întemeiate, față de obiectul expertizei contabile și complexitatea muncii expertului. Suma de 250 lei stabilită cu titlu de onorariu expert, chiar în condițiile efectuării unor expertize similare, nu poate fi considerată ca având un cuantum disproporționat față de munca efectivă prestată.
Pe de altă parte, cheltuielile de executare, potrivit art.670 alin.3 pct.4 Cod procedură civilă cuprind și onorariul expertului.
Cu referire la celelalte cheltuieli de executare, instanța reține că Ordinul Ministerului Justiției nr. 2550/C/2006 prevede onorariile maximale pe care le pot percepe executorii judecătorești pentru serviciile prestate, în funcție de complexitatea activităților desfășurate.
În ceea ce privește onorariul executorului judecătoresc, instanța constată că acesta nu depășeste limita maximă impusă de art.39 din Legea nr.188/2000 și de OMJ 2550/2006. Sumele sunt purtătoare de TVA.
Referitor la adăugarea T.V.A. la cuantumul onorariului maximal al executorului judecătoresc, instanța arată că taxa pe valoarea adăugată este definită ca un impozit indirect, datorat la bugetul statului de către persoanele impozabile care desfășoară activități economice, constând în livrarea de bunuri, execuția unor lucrări sau prestarea unor servicii. Această taxă se calculează asupra creșterii de valoare, adăugată de fiecare agent economic care participă la ciclul realizării unui produs sau la executarea unei lucrări, urmând a fi suportată de către consumatorul final.
Instanța arată că nu executorul judecătoresc trebuie să suporte T.V.A., ci creditorul, în calitate de beneficiar al serviciului prestat, suma respectivă urmând a fi recuperată de la debitor. Astfel, dacă executorul judecătoresc ar trebui să includă T.V.A. în onorariul maxim stabilit de lege, s-ar ajunge în situația în care acesta ar încasa veniturile maximale permise de lege, diminuate cu 24%, lipsind astfel de eficiență juridică prevederile legale. De asemenea s-ar ajunge la o discriminare între executori și celelalte categorii de persoane impozabile plătitoare de T.V.A.
În consecință, instanța apreciază că onorariul a fost în mod legal calculat de către executor, adăugarea T.V.A. la onorariul maximal fiind făcută pentru ca executorul să poată încasa efectiv suma respectivă.
Dând eficientă juridică considerentelor anterioare, constatand că nu s-a relevat niciun motiv de nelegalitate al actelor de executare contestate, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată contestația la executare.
Conform art. 717 alin.2 C., instanța va obliga pe contestatoare la plata sumei de 124 lei reprezentând contravaloarea copierii dosarului de executare către B. Executorilor Judecătorești Asociati D. G., L. G. si M. P..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului B. Executorilor Judecătorești Asociati D. G., L. G. si M. P..
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea S. NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ "CFR MARFĂ" S.A., cu sediul procesual ales în C., ., nr. 2, județul C., CUI_, J_ , în contradictoriu cu intimatul B. Executorilor Judecătorești Asociati D. G., L. G. si M. P., cu sediul în sectorul 4, București, ., .>ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge contestația la executare formulata de contestatoarea S. NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ "CFR MARFĂ" S.A., cu sediul procesual ales în C., ., nr. 2, județul C., CUI_, J_, în contradictoriu cu intimatul D. Ș., cu domiciliul în localitatea Fetești, .. 75, ., județul Ialomița, ca neîntemeiată.
Obligă contestatoarea la plata sumei de 124 lei reprezentând contravaloarea copierii dosarului de executare către B. Executorilor Judecătorești Asociati D. G., L. G. si M. P..
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Sectorului 4 București.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 20.04.2015.
Președinte, Grefier,
A. R.E. C. B.
Red./Dact. Jud. A.R./2015/5ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 4642/2015. Judecătoria... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 18/2015. Judecătoria... → |
|---|
