Întoarcere executare. Sentința nr. 6797/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 6797/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 22-05-2015 în dosarul nr. 6797/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6797
Ședința publică din data de 22 mai 2015
Instanța constituită din: Președinte – V. S. Grefier – V. V.
Pe rol se află pronunțarea în cauza civilă privind pe contestatoarea S.C. M. PANIFICAȚIE BĂNEASA S.A. în contradictoriu cu intimatul S. F., având ca obiect contestație la executare și întoarcerea executării silite.
Dezbaterile și cuvântul pe fond au avut loc în ședința publică din data de 14.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța – având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 alin. 1 din codul de procedură civilă (în continuare C.p.c.), a amânat pronunțarea la data de 22.05.2015, când – în aceeași compunere – a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14.09.2014 contestatoarea S.C. M. PANIFICAȚIE BĂNEASA S.A. a formulat în contradictoriu cu intimatul S. F. contestație la executare împotriva somației nr. 22A/26.08.2014 emisă de B.E.J.A. B. C. și M. A. M. în dosarul de executare nr. 22/A/2014, solicitând anularea punctului 1 din somație, referitoare la reintegrarea creditorului în funcția avută anterior deciziei, și anularea punctului 2 din somație, referitor la plata sumei de 21.721 lei, în realitate fiind vorba despre suma de 18.481 lei, anularea încheierii din data de 26.08.2014, referitoare la cheltuielile de executare silită și întoarcerea executării silite.
În motivare, contestatoarea a arătat că îi este imposibil să se conformeze somației prin reintegrarea creditorului, întrucât este încheiată o promisiune de vânzare-cumpărare a suprafeței de 17.517 mp din terenul situat în București, . nr. 52-54, Sector 1, ce urmează să fie predat liber, fără construcțiile de producție de pâine și patiserie și a depozitelor.
S-a adăugat că, în baza Hotărârii Consiliului de Administrație din data de 02.06.2014, întreaga activitate economică de producție și desfacere de produse de panificație și patiserie a încetat, fiind desființate toate posturile de această natură, în luna iulie 2014 realizându-se concedieri colective.
Referitor la punctul 2 din somație, contestatoarea a învederat că este vorba despre suma de 18.481 lei, întrucât din raportul de expertiză reiese faptul că creditorul are dreptul la contravaloarea bonurilor de masă pentru perioada 18.03.2013 – 31.07.2014 în cuantum de 3240 lei, iar prin Hotărârea Consiliului de Administrație din data de 28.02.2013 s-a stabilit că salariații societății nu mai beneficiază de bonuri de masă.
Cu privire la încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită, s-a precizat că, imediat după primirea somației de plată la data de 29.08.2014 ,a fost achitată obligația de plată în cuantum de 32.840,08 lei, reprezentând debitul și cheltuielile de executare, fapt ce determină necesitatea reducerii cheltuielilor de executare.
În drept, contestatoarea a invocat art. 699, art. 711, art. 712 alin. 2 și urm. C.p.c., solicitând judecarea în lipsă.
Aceasta a solicitat proba cu înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 1591 lei (fila 1).
Intimatul a depus întâmpinare la data de 11.02.2015 prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca fiind lipsită de obiect, arătând, în esență, că debitoarea contestatoare a fost în fapt de acord cu expertiza realizată în cadrul executării silite, pe care nu a contestat-o, depunând chiar înscrisuri complete pe baza cărora s-a realizat expertiza, necontestând în niciun moment cheltuielile de executare.
Acesta a adăugat că debitoarea a achitat de bunăvoie și integral atât debitul, cât și cheltuielile de executare la data de 01.09.2014, anterior formulării contestației la executare.
Intimatul a precizat că solicită cheltuieli de judecată, constând în onorariul de avocat, întrucât acesta nu figurează în cheltuielile de executare silită.
În drept, acesta a invocat art. 205, art. 622 și art. 711 și urm. C.p.c.
Intimatul a solicitat proba cu înscrisuri, anexând întâmpinării chitanța nr. 261/10.02.2015 (fila 19) pentru onorariul de avocat în cuantum de 1000 lei.
Contestatoarea a depus răspuns la întâmpinare la data de 18.03.2015, prin care a reluat în esență argumentele din contestația la executare.
Ca urmare a adresei instanței, executorul judecătoresc a depus dosarul de executare sus-menționat (fila 32 și urm.).
Analizând lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor legale în materie, instanța reține următoarele:
În fapt, prin cererea înregistrată la executorul judecătoresc la data de 28.02.2014 (fila 35), intimatul creditor a solicitat executarea silită a contestatoarei debitoare în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 9334/28.10.2013 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/3/2013 (fila 39), prin care s-a dispus reintegrarea reclamantului intimat în funcția avută anterior emiterii deciziei de concediere și a fost obligată pârâta contestatoare la plata către aceste a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data desfacerii contractului de muncă și până la reintegrarea efectivă, alături de cheltuieli de judecată în cuantum de 500 lei.
Ca urmare a efectuării unei expertize contabile (fila 55), la solicitarea executorului judecătoresc, s-au stabilit despăgubirile cuvenite intimatului astfel: 17.981 lei – rest de plată și 3240 lei – contravaloarea bonurilor de masă.
Expertul a reținut următoarele: „creditorul are dreptul pentru perioada 18.03.2013 – 31.07.2014 la un venit brut în valoare de 25.538 lei, și contravaloarea bonurilor de masă pe aceeași perioadă de 3240 lei, sume la care s-au calculat și reținut obligațiile către bugetul asigurărilor sociale obligatorii în valoare totală de 7699 lei, rezultând un venit net total (inclusiv valoarea tichetelor de masă și tichete cadou) în valoare de_ lei. Obligațiile către bugetul asigurărilor sociale și bugetul de stat în valoare totală de 7699 lei sunt formate astfel: 2685 lei – contribuția către asigurările sociale de stat, 132 lei – contribuția privind asigurările către șomaj, 1401 lei – contribuția privind fondul unic național de sănătate și impozitul pe venitul din salarii în valoare de 3481 lei.” De asemenea, expertul contabil a realizat indexarea sumelor cuvenite cu titlu de venituri salariale brute, în valoare totală de 28.778 lei, cu indicele prețurilor de consum aferent perioadei 01.04.2013 – 31.07.2014, obținând suma de 200 lei.
Cheltuielile de executare au fost stabilite prin încheierea din data de 26.08.2014 (fila 59) în cuantum total de 11.119,08 lei, incluzând 6448 lei – onorariul executorului pentru obligația de a face, 2693,28 lei – onorariul executorului pentru obligația de a da o sumă de bani și 1700 lei – onorariul expertului contabil.
Prin somația din data de 26.08.2014 (fila 60), contestată în prezentul dosar, executorul judecătoresc a somat contestatoarea ca în termen de 10 zile să dispună reintegrarea creditorului în funcția avută anterior emiterii deciziei de concediere și ca în termen de o zi să achite debitul de 21.721 lei și cheltuielile de executare în cuantum de 11.119,08 lei.
Prin adresele din aceeași dată de 26.08.2014 (fila 61 și urm.) executorul judecătoresc a înființat poprirea la instituțiile bancare din Municipiul București.
La data de 01.09.2014 contestatoarea a virat în contul executorului debitul și cheltuielile de executare silită, astfel cum rezultă din extrasul de cont din data de 02.09.2015 (fila 96).
Prin adresa din data de 02.09.2014 (fila 89) contestatoarea a adus la cunoștința executorului judecătoresc obiecțiunile sale cu privire la executarea silită, în esență cele redate în contestația la executare.
Instanța reține că prin Hotărârea Consiliului de Administrație al societății contestatoare din data de 28.02.2013 s-a stabilit că salariații societății nu mai beneficiază de bonuri de masă (fila 91).
În drept, instanța face trimitere la dispozițiile relevante din Codul de procedură civilă, în forma în vigoare la momentul începerii executării silite:
„Art. 453. (1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
(2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.
Art. 622. (1) Obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie.
(2) În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispozițiilor prezentei cărți, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.
Art. 669. (1) Partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activități care interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop. Pentru actele sau activitățile dispuse din oficiu, cheltuielile se avansează de către creditor.
(2) Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, în afară de cazul când creditorul a renunțat la executare, situație în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar. Cu toate acestea, în cazul în care debitorul, somat potrivit art. 667, a executat obligația de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ținut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum și onorariul executorului judecătoresc și, dacă este cazul, al avocatului creditorului, proporțional cu activitatea depusă de aceștia.
Art. 711. alin. 1. Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii.
Art. 719. (1) Dacă admite contestația la executare, instanța, ținând seama de obiectul acesteia, după caz, va îndrepta ori anula actul de executare contestat, va dispune anularea ori încetarea executării înseși, va anula ori lămuri titlul executoriu.
Art. 722. (1) În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia. Cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului.”
În speță, cu titlu preliminar, instanța arată că este neîntemeiată susținerea intimatului în sensul că trebuie respinsă contestația la executare ca rămasă fără obiect, ca urmare a executării integrale a debitului și a cheltuielilor de executare.
În acest sens, instanța subliniază că încetarea executării silite ca urmare a plății efectuate de debitor nu atrage după sine automat lipsa de obiect sau de interes a contestației la executare. În acest sens, instanța arată că interesul promovării unei contestații la executare nu se menține doar atât timp cât executarea încă este în desfășurare, subzistând și ulterior încetării executării silite prin plata debitului și a cheltuielilor de executare.
A interpreta că încetarea executării silite, ca urmare a executării integrale a debitului, conduce automat la o lipsă de interes din partea contestatorului în promovarea contestației la executare, ar echivala cu lipsirea de conținut a instituției întoarcerii executării silite, care vizează și situația în care debitul a fost deja executat, însă executarea silită a fost desființată, integral sau parțial, ulterior executării (art. 722 alin. 1 C.p.c., sus-citat).
Pe fond, cu privire la obligația de reintegrare a intimatului în funcția deținută anterior deciziei de concediere, instanța constată că părțile nu sunt în divergență asupra acestui aspect, întrucât intimatul a precizat că nu mai insistă asupra acestui aspect, având în vedere situația societății contestatoare.
În ce privește obligația de plată a despăgubirii, instanța constată că începând cu data de 28.02.2013 s-a stabilit că salariații societății nu mai beneficiază de bonuri de masă, după cum s-a reținut mai sus, astfel încât instanța stabilește că în mod nelegal s-a executat silit și suma de 3240 lei reprezentând contravaloarea bonurilor de masă, urmând să anuleze în parte somația din data de 26.08.2014, alături de actele de executare subsecvente emise în dosarul de executare nr. 22/A/2014 al B.E.J.A. B. C. și M. A.-M., în sensul că debitul principal se reduce de la 21.721 lei la 18.481 lei.
Cu privire la cheltuielile de executare, instanța subliniază că nu este întemeiată solicitarea contestatoarei de a anula în întregime încheierea prin care au fost stabilite acestea, întrucât debitoarea avea obligația de a aduce la îndeplinire obligațiile stabilite prin titlul executoriu, de bunăvoie, conform art. 622 alin. 1 C.p.c., sus-citat.
Cu alte cuvinte, intimatul a fost îndreptățit să demareze executarea silită în lipsa unei executări voluntare, procedură care presupune cheltuieli de desfășurare. Faptul că debitoarea a înțeles să achite debitul de îndată ce a fost somată de executorul judecătoresc nu justifică înlăturarea în totalitate a cheltuielilor de executare și punerea lor în sarcina exclusivă a creditorului, care a urmat calea legală.
Cu toate acestea, instanța stabilește că aceste cheltuieli au fost stabilite într-un cuantum disproporționat față de munca depusă de executorul judecătoresc și de expertul contabil și față de executarea imediată a debitului de către debitoare.
În acest sens, referitor la onorariul executorului judecătoresc, în cuantum total de 9141,28 lei, instanța stabilește că acesta este disproporționat, având în vedere art. 669 alin. 2 ultima teză C.p.c., sus-citat.
Luând în considerare activitatea de recuperare a creanței desfășurată de executorul judecătoresc, respectiv deschiderea dosarului de executare, emiterea unei adrese către instanță în vederea încuviințării executării silite, înființarea popririi și înștiințarea debitorului despre această măsură, instanța apreciază că este necesar, rezonabil și echitabil, ca onorariul executorului să fie stabilit prin raportare la plafonul minim, iar nu cu orientare spre cel maxim cum a fost stabilit prin încheierea sus-menționată.
Mai mult, având în vedere că debitoarea a achitat debitul la mai puțin de o săptămână de la primirea somației de plată, instanța stabilește că un onorariu în cuantum de 3000 lei este suficient pentru activitatea efectiv desfășurată de executorul judecătoresc.
Referitor la onorariul expertului contabil, având în vedere complexitatea redusă a cauzei și faptul că realizarea expertizei nu a implicat deplasări și costuri de timp foarte mari, instanța stabilește că un onorariu de 1000 lei este rezonabil față de munca depusă de expert.
Față de cele ce preced, instanța va admite în parte contestația la executare și va anula în parte încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 26.08.2014, alături de actele de executare subsecvente emise în același dosar de executare, în sensul că în toate aceste acte de executare suma reprezentând onorariul executorului judecătoresc se reduce la 3000 lei, iar suma reprezentând onorariul expertului se reduce la 1000 lei.
În ce privește cererea de întoarcere a executării silite, având în vedere soluția privind contestația la executare, respectiv de anulare în parte a actelor de executare, cu consecința reducerii debitului și a cheltuielilor de executare, instanța va admite în parte cererea de întoarcere a executării silite și va dispune întoarcerea executării silite efectuate în dosarul de executare nr. 22/A/2014, în sensul că obligă intimatul să restituie contestatoarei suma de 10.081,28 lei, compusă din 3240 lei – diferența de debit înlăturată de instanță din somația de plată, 6141,28 lei – diferența dintre onorariul de executor inițial și cel redus și 700 lei – diferența dintre onorariul expertului contabil inițial și cel redus.
Referitor la cheltuielile de judecată, având în vedere soluția de admitere în parte a cererii, alături de dispozițiile art. 453 alin. 2 C.p.c., sus-citat, precum și faptul că părțile au efectuat cheltuieli comparabile din punct de vedere al cuantumului, instanța va dispune compensarea cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatoarea S.C. M. PANIFICAȚIE BĂNEASA S.A., cu sediul în București, Sector 1, . nr. 52-54, în contradictoriu cu intimatul S. F., cu domiciliul în București, Sector 2, .. 1.
Anulează în parte somația din data de 26.08.2014, alături de actele de executare subsecvente emise în dosarul de executare nr. 22/A/2014 al B.E.J.A. B. C. și M. A.-M., în sensul că debitul principal se reduce de la 21.721 lei la 18.481 lei.
Anulează în parte încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 26.08.2014, alături de actele de executare subsecvente emise în același dosar de executare, în sensul că în toate aceste acte de executare suma reprezentând onorariul executorului judecătoresc se reduce la 3000 lei, iar suma reprezentând onorariul expertului se reduce la 1000 lei.
Admite în parte cererea de întoarcere a executării silite.
Dispune întoarcerea executării silite efectuate în dosarul de executare nr. 22/A/2014, în sensul că obligă intimatul să restituie contestatoarei suma de 10.081,28 lei.
Compensează cheltuielile de judecată.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii, cerere de apel care se depune la Judecătoria Sectorului 4 București.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 mai 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
V. S. V. V.
Red. Tehnored. V.S./V.V./4 Ex./2 Ex.
← Acţiune pauliană. Sentința nr. 6805/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 6798/2015. Judecătoria... → |
---|