Obligaţie de a face. Sentința nr. 6773/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6773/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 22-05-2015 în dosarul nr. 6773/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA S. 4 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ
Sentință civilă nr. 6773
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 22.05.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: L. D. P.
GREFIER: R. C. U.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanții ASOCIAȚIA SALVAȚI BUCUREȘTIUL, E. C., ASOCIAȚIA DE P. .> ., în contradictoriu cu pârâții M. M., . CHI SRL, P. S. 4 C. V. PIEDONE P., A. P. PROTECTIA MEDIULUI BUCURESTI și intervenientele S. ACADEMICĂ DIN ROMANIA ȘI ASOCIAȚIA P. PROTECȚIA ȘI DOCUMENTAREA MONUMENTELOR ȘI PATRIMONIULUI DIN ROMÂNIA, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns reclamanta Asociația Salvați Bucureștiul, prin reprezentant convențional, conform împuternicirii avocațiale aflată la dosar vol. I (fila 1) și prin reprezentant legal Nicușor D., conform delegației pe care o depune la dosar, Asociația de proprietari .,2,3, prin reprezentant legal, președinte I. E., reclamanta E. C., prin reprezentant legal N. R., pârâții Micsunescu M., prin reprezentant convențional, conform delegației de substituire depuse la dosar vol. I (fila 186), P. S. 4 C. V. Piedone P., prin consilier juridic, conform delegației aflată la dosar vol. II (fila 24) si intervenienții, reprezentați de avocat, lipsind pârâta . Chi SRL și A. pentru Protectia Mediului Bucuresti.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Instanța pune în discuție calificarea excepției de nelegalitate a unui act administrativ, invocată de reclamanți, în sensul că nu este posibil ca un reclamant să invoce o excepție, deci susținerile reclamantului în acest sens sunt un capăt de cerere al acțiunii, fiind capăt de cerere principal, față de care restul capetelor de cerere ar avea un caracter accesoriu.
Reclamanta Asociația Salvați Bucureștiul, prin avocat, având cuvântul, învederează faptul că a ridicat excepția de nelegalitate în baza art. 4 alin. 4 din Legea 554/2004 privind Contenciosul Administrativ care a suferit o modificare prin Legea 76/2012 și anume art. 54 pct. 1. Mai mult, arată că spre deosebire de tradiția din dreptul românesc prin care aceste cauze se suspendă și se judecă la instanța de contencios administrativ, legiuitorul a reglementat faptul că instanța investită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunțe asupra excepției, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea care se va pronunța în cauză, menționând faptul că nu este competentă o altă instanță judecătorească.
În ceea ce privește aspectul pus în discuție de către instanță referitor la faptul că reclamantul poate să ridice sau nu o excepție de nelegalitate, arată faptul că părțile, procurorul sau instanța din oficiu poate invoca excepția de nelegalitate, depunând în acest sens, practică judiciară din care rezultă faptul că au rămas irevocabile excepțiile de nelegalitate care au fost invocate de către reclamanți, precum și o soluție a Judecătoriei S. 4 București, casată din care rezultă faptul că excepția de nelegalitate se soluționează de către instanța de fond.
Reclamanta, Asociația Salvați Bucureștiul, prin reprezentant legal, învederează instanței că hotărârea de care face vorbire reprezentantul convențional, este pronunțată în urma unei declinări în dosarul nr._ . Învederează în continuare faptul că principala cauză invocată în această acțiune a fost defrișarea fără existența unui act administrativ, aviz de defrișare, susținând că această acțiune este strict civila și nu este legată de legalitatea unui act. Pe de altă parte, arată că autorizația de construire nu este elementul principal din acest litigiu, având în vedere practica judiciară depusă la dosarul cauzei de către reprezentantul convențional al reclamantei. În altă ordine de idei, relatează că reclamanta are posibilitatea reparării prejudiciului printr-o acțiune civilă directă în care să ridice excepția de nelegalitate a actului administrativ.
Reprezentantul convențional al pârâtei Micsunescu M., arată că excepția de nelegalitate nu este un capăt de cerere distinct. Conform noului Codului de procedură, legiuitorul a înțeles să acorde competența instanței de fond. Totodată, arată că invocarea excepției de nelegalitate în prezenta cauză este inadmisibilă, având în vedere că reclamanta a precizat că autorizațiile nu au un caracter principal în acțiunea de fond, iar reclamanta a solicitat în prezenta cauză o răspundere civilă delictuală pentru lipsa unui aviz de defrișare.
Instanța după deliberare califică ceea ce a invocat reclamantul ca fiind excepție, un capăt principal de cerere și anume constatarea nulității a două autorizații care reprezintă acte administrative.
Instanța ridică din oficiu și pune în discuție excepția necompetenței materiale a instanței de judecată, în sensul că această competență este stabilită de capătul principal de cerere așa cum rezultă din cererea introductivă coroborată cu cererea precizatoare, respectiv anularea unor acte administrative, iar anularea actelor administrative reprezintă temeiul pentru admiterea cererii în obligația de a face care este capăt de cerere accesoriu.
Reclamanta, prin avocat, având cuvântul, solicită respingerea excepției pentru considerentele menționate anterior.
Pârâta Micsunescu M., prin avocat, solicita respingerea excepției de nelegalitate.
P. S. 4 C. V. Piedone P., prin consilier juridic, solicită instanței, respingerea excepției, învederând faptul că Judecătoria S. 4 este competentă să soluționeze prezenta cauză.
Intanța renține cauza în pronunțare privind excepția de nelegalitate.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea sa, reclamanta A. Salvati Bucurestiul, Fundatia E. C. si A. de P. ., 2, 3 au chemat in judecata pe Micsunescu M. si pe . Chi SRL solicitind instantei “sa refaca cadrul natural al zonei defrisate ilegal din ., pe cheltuiala proprie”.
Reclamanta si-a precizat cererea (fila 57 dosar), sustinind intre altele ca fapta ilicita care constituie temeiul pretentiilor sale este reprezemtata de fapta piritilor de a fi taiat arbori si arbusti fara sa detina autorizatie de construire, care este un act necesar avizului de dezafectare a materialului dendrologic (fila 59 dosar).
Reclamanta si-a precizat din nou cererea (fila 72 dosar).
Reclamanta a depus un raspuns la intimpinarea piritei Micsunescu M. (fila 139 dosar), care contine, in realitate elemente care depasesc cadrul unui raspuns la intimpinare si constituie o modificare a cererii dechemare in judecata. Astfel, reclamanta a chemat in judecata si alte persoane, respectiv A. pentru Protectia Mediului Bucuresti si P. S. 4, aratind ca ridica exceptia de nelegalitate a autorizatiilor de construire 804/1777 si_/2012, despre care nu a indicat de cine au fost emise, si a clasarii notificarii_ emisa de A. Regionala pentru Protectia Mediului Bucuresti.
Din motivarea cererii reclamantei, precizata si modificata, instanta a retinut ca fapta ilicita, temeiul al pretentiilor, este aceea de a fi taiat arbori si arbusti fara autorizatie de construire (fila 59 dosar), iar inexistenta autorizatiei este determinata de “nelegalitatea clasarii notificarii 2583/20.12.2010” (fila 147 verso, paragraful 1).
Reclamanta nu a sustinut ca autorizatia de demolare a fost declarata nula de o instanta judecatoreasca, ci a sustinut ca, in calitate de reclamanta, ridica exceptia nulitatii autorizatiei.
Instanta retine ca exceptia este o forma procedurala pe care un reclamant nu o poate folosi, ci care poate fi folosita numai de catre pirit.
In speta, nulitatea actelor administrative este chiar cauza ca element al actiunii civile din capatul 2 de cerere. Reclamantul a formulat cererea legata de obligatia de a face, sustinind ca autorizatiile sint nelegale.
Invocarea nelegalitatii autorizatiei este chiar capatul principal de cerere, adica cererea de a se constata nulitatea autorizatiei fata de care capatul de cerere in obligatie de a face este un capat accesoriu capatului de cerere in nulitate, pentru ca se intemeiaza pe admiterea acestuia.
Mutatis mutandis, reclamantul care revendica un bun pe motivul ca piritul nu are un titlu valabil, nu poate invoca pe calea exceptiei nulitatea titlului piritului, ci poate numai sa invoce pe calea actiunii, adica prin cererea principala nulitatea contractului, iar acest capat de cerere este capatul principal, intrucit motivarea celui de-al doilea se intemeiaza pe admiterea primului.
Art.4 din lg.554/2004 prevede:
(1) Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu ori la cererea părții interesate.
(2) Instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunțe asupra excepției, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză. În situația în care instanța se pronunță asupra excepției de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul.
Rezulta ca legalitatea actului administrativ poate fi cercetata pe calea exceptiei oricind, adica in afara termenului de prescriptie care, daca ar fi fost invocata pe calea actiunii, ar fi trebuit sa fie respectat. Ratiunea acestei norme juridice este aceea ca piritul se poate gasi in situatia in care sa ii fie opus un act anulabil, dar dupa termenul de prescriptie in care ar putea solicita anularea, deci eventuala cerere reconventionala s-ar respinge pe temeiul prescriptiei. Iar ratiunea acestei norme nu poate intemeia ocolirea de catre reclamant a rigorilor privind prescriptia.
Daca s-ar admite ca reclamantul poate invoca pe cale de exceptie nulitatea unui act in scopul de a intemeia o pretentie a sa care este in realitate accesorie nulitatii actului, atunci s-ar permite reclamantului sa eludeze normele de competenta, precum si normele legate de timbraj.
Capatul de cerere principal avind ca obiect anularea actului administrativ autorizatie de demolare este de competenta tribunalului, in baza art.10 al.1 lg.554/2004.
In consecinta, instanta va admite exceptia si va declina competenta judecatii cauzein in favoarea Tribunalului Bucuresti.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite exceptia necompetentei materiale.
Declina competenta prinvind reclamantii ASOCIAȚIA SALVAȚI BUCUREȘTIUL, cu sediul ales în București, .. 91, parter ., E. C., cu sediul procesual ales la SCA D. Dobrev, în București, L. C., nr. 41, ., Sector 1, ASOCIAȚIA DE P. .> ., cu sediul ales în ., . Parter, Sector 4, în contradictoriu cu pârâții M. M., cu domiciliul ales la Cabinet de avocat D. A. T. din București, ., ., ., Sector 3, . NOI CHI SRL, cu sediul în București, .. 96, .. parter, Sector 4, P. S. 4 C. V. PIEDONE P., cu sediul în București, .. 6-16, Sector 4, A. P. PROTECTIA MEDIULUI BUCURESTI, cu sediul în București, .. 1, Sector 6 și intervenientele S. ACADEMICĂ DIN ROMANIA ȘI ASOCIAȚIA P. PROTECȚIA ȘI DOCUMENTAREA MONUMENTELOR ȘI PATRIMONIULUI DIN ROMÂNIA, ambele cu sediul procesual ales la SCA D. Dobrev, în București, L. C., nr. 41, ., Sector 1, în favoarea Tribunalului Bucuresti sectia de contencios administrativ.
F. cale de atac.
Pronuntata in sedinta publica, astăzi, 22.05.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. D. P. R. C. U.
Red. Jud. LDP/Dact. RCU/11 ex.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 5558/2015. Judecătoria SECTORUL 4... | Acţiune pauliană. Sentința nr. 6805/2015. Judecătoria... → |
|---|
